Neamul Românesc, noiembrie 1922 (Anul 17, nr. 247-271)

1922-11-01 / nr. 247

ȘTIRI Duminecă, Regina a împlinit patruzeci și șapte de ani. Urăm ummiii ani fericiți Doamnei noastre care a suferit cu țara și a luptat într’adevăr regal pentru dînsa. Ministerial de Externe ne trimete următorul comunicat: Ziarele au publicat un comunicat dat de Legația j ungară prin care aceasta anunță că nu va mai vize pașapoartele supușilor români fiindcă Legația română din Budapesta ar fi oprit și ea viza pașapoartelor ungare. Motivul e complect inexact. Legața romînă din Budapesta n’a încetat de a acorda viza pașapoartelor supușilor unguri Măsura Legației ungare este deci lipsită de orice temei și a provocat un demers hotărît al Guvernului nostru pe lângă Guvernul maghiar. Nota care invită Guvernul Sovietic la Lausanne, anunță că conferința de pace se deschide la 18 Novembre. Guvernul rus va fi înștiințat ulterior und vor începe negocierile privitoare la chestia Dardanelelor. [ Ziarele fac vuvă mare in jurul sosirei unui bancher englez, de origine grecească, d. Zaharov. Fiecare confrate se simte obligat a da cel puțin două coloane de materie în fiecare zi cu privire la scopul visitei acestui misterios personaj, fără a fi sigur însă la sfirșitul reportagiului că tot ce-a căutat să destăinuiască e și adevărat. D. Zaharov dorește a interveni pe lîngă piața financiară engleză spre a ne aranja un împrumut extern, ce-ar servi la refacerea căilor noastre ferate. In ce condiții ? Cu ce sacrificxi din partea noastră ? Nu se știe încă nimic, dat fiind că tratativele sunt în curs și că probabil nici Guvernul nu este fixat asupra modului ln care acest împrumut va fi emis. Un lucru pare sigur că Guvernul nu va conveni niciodată la un împrumut care să însemne vre-o dezicere a principiilor sale de până azi, în ce privește valorificarea capitalurilor streine în țara noastră, adică vre-o concesie de natură a atinge drepturile noastre naționale asupra bogăției țării. Se anunță că Sultanul ar fi dispus să recunoască Adunarea Națională de la Angora. Prin faptul recunoașterii sale, adunarea ar constitui principalele puteri din Turcia. De un timp încoace tramvaiele comunale (vestitele S. T. Baur) merg anapoda. Puținele vagoane care sunt în circulate trec la răstimp de cel puțin o jumătte de ceas unul de altul, și atunci teste de lume, așa că nenorociții cetățeni sunt nevoiți să aștepte in stație 3-4 vagoane până sa se poată urca. Își poate închipui or, și cine deci ce mare neajuns aduce populației bucureștene această stare de lucruri anormală. Nu mai departe acum cîteva seri, la stația din str. Vasile Lascăr o bâtrînă se plîngea că a stat tremurînd în ploaie mai bine de un ceas pănă sa vină tramvaiul 17, iar cînd a venit a fost imposibil să se urce din causa aglomerației. Prin urmare, pe de o parte societatea caută să urce din nou tariful la 2 lei de persoană iar pe de alta tramvaiele circulă din ce în ce mai neregulat. Causa acestei triste realități nu poate fi nici neglijență vatmanilor și nici lipsa curentului electric , căci atunci cînd cinematografele, cafenelele și toate localurile de noapte au lumină îndeajuns, nu se admite ca pentru tramvaiele comunale — singurele mijloace de locomoțiune a celor nevoiași —, să nu mai existe curent. Răul vine de la atotputernicii conducători ai Societății, cari, deși sporesc iarăși tariful, nu caută să amelioreze cîtuși de puțin circulația tramvaielor.gn.— I Ptt III Plăți Iipsil întrunirea societății „Tinerimea Romînă“ . Membrii vechei societăți «Tinerimea Romînă» s’au întrunit aseară în localul Universității, avînd !e ordinea zilei: 1) ratificarea noilor membri; 2) stabilirea programului de activitate și 3) protestarea contra provocărilor din Camera ungară. D. Nae. Dumitrescu, președintele societâții, luînd cuvîntul, citește lista noilor membri, printre care remarcăm pe d na Calypso Botez, profesoară, și pe d-nul Petrovici fost ministru; Cartojan, profesor, generalii Anastasiu, Rășcanu și Leonte, A. Gallin, profesor secundar, etc. În privința programului, oratorul spune că societatea va lua o serie de măsuri care să încoroneze, peste patru ani, cei 50 de ani de existență ai acestei societăți întemeiată de acei cari odinioară învățau pe băncile liceului «Matei Basarab», iar azi au pletele cărunte... In această privință d sa propune : 1) să se clădiască un palat al societății 2) să se reorganiseze «Revista societății Tinerimea Romînă», 3) să se dea o desvoltare mai mare concursurilor anuale, înființîndu-se deocamdată un «Premiu al încoronării» și 4) să se tipărească istoricul acestei societăți unică în felul său. D general Anastasia luînd apoi cuvîntul, mulțumește membrilor cari au primit înscrierea în societate și, emoționat, declară că va lupta alături de vechii membri pentru propășirea societății. D. N. Zlotescu, directorul laboratorului de chimie de la Universitate, aducînd laude d-lui președinte Nae Dumitrescu, spune că, dacă societatea a ajuns acolo unde este în present, aceasta se datorește numai d-lui Dumitrescu care știut să și facă întotdeauna cu prisosință datorie!... Trecîndu-se la ultima chestie, d. N. Dumitrescu, ține o frumoasă cuvîntare prin care protestează energic contra manifestațiilor de curînd din camera ungară «Romînia-Mare, spune cî sa, se datorește numai solidarității naționale». Toate societățile au pus picătură cu pictură pentru marea Unire. Cele petrecute în Camera Ungară ne face atenți și cată să ne desmoliască din moleșeala în care am căzut, fatal, după realisarea milenarului vis. Să ne strîngem rîndurile, termină d- sa, și sa nu lăsăm tineretul să fie otrăvit de dușmani, astăzi mai mult ca oricînd el avînd nevoie să fie cârăușit. D. colonel Manolescu, președintele societății «Mormintele Eroilor vorbind despre cel de al doilea ideal al neamului, idealul cultural, spune că probabil e precisat, de vreme ce sîntem chiar atacați. Și nu ne vom da bătuți, încheie d-sa, fiindcă «nervii românești sunt încă frînghii neîntrebuințate». I. Gane A luat ființă Societatea „Prevederea Socială“ Duminecă, la Societatea funcționarilor publici. El va avea cinci secțiuni: controlul cetățenesc, economică- cooperativă, și a căminului, reforma sociala și feminismul, edilitară, culturală. Din comitetul de acțiune face parte și do profesor N. Iorga. Fostul ambasador frances la Berlin, d. Laarant, a plecat la Paris. Ziarele anunță că până acum 160.000 de Greci din Tracia, 90 de mii din Asia Mică, 40.000 din Caucaz și 10 mii de persoane de alte naționalități au părăsit Tracia. D. Profesor N. Iorga va deschide cursul său tratînd despre «Istoria veche în lumina istoriei medii și moderne», mîne liu Novembre cu oarele 6 seara la Universitate. Rugăm a se citi în articolul de ieri asupra Cooperației de d. Galan în rîndurile de mai jos așa după cum urmează, iar nu cum din greșală au fost publicate: «Dar acest conducător al Casei Centrale, cu toate că judecat după politica socială a urmat trebuie considerat mai mult ca un socialist de Stat, decit ca un cooperator». In numărul de ieri era caracter, în loc de cooperator. Secretar de redacție: G. V. RAGOASA NEAMUL ROMANESC f d b l I ECONOMIE ÎNLESNISE casnica Sapo Shunda brevetat este noul—cel mai puternic mijoc de spălare și desinfectare a rufelor fără săpun fără ferbere preparat de farmacistul Shunda Sapo Shunda spală în jumătate zi rufele ce se spală cu săpun în trei zile, spală la cinci minute un schimb de rufe perfect desinfectate Spălarea cu Sapo Shunda dînd economie de timp bani și osteneală înlesnește putința multor gospodine, la lucrători, funcționarii militari etc., să-și spele roăria fără ajutorul de afară atît de costisitor. Sapo Shunda înlesnește curățenia corporală, distruge infecția parazitară, chiar și a rece, scoate petele de vin, de anumite cerneli, de culori transmise (eșiri) curăță radical vesela, tacîmurile, vasele de bucătărie, întreține igiena podelelor, scîndurilor, neceruite cu mare rapiditate. Sapa Shunda nu conține nimic vătămător pînzei și păstrezâ rufăria după cum se vede din lucrarea Institutului de chimie al Școalei Polytechnics din București precum și din numeroasele dovezi oficiale științifice și de îndelungată spălare, ce s'a primit. Intr’un cuvint: Spălarea cu Sapa- Shunda este o fericire casnică fiind cel mai lesnicios, ieftin salutar mijloc de sănătate Săpunul Shunda scapă lumea de vecinica belea a spălării învechite cu săpun ce de azi înnainte va avea numai rostul unui mic adaos folosit rar și în foarte mică măsură. Sapa Shunda se găsește de vînzare la principalele depozite de coloniale Dinischiotu, Delateișani, Filipescu, Cogimbasis etc. din Str. Halelor, precum și la Farmacii, Droguerii, Băcănii. Deposit General FARMACIA SHUNDA Piața Buzești 45 - 47-Fabrica Bulev. Alexandru Ioan Cuza (Fostă Dreptului) 42 București. d 31 hpp * I. (j ) r Spectacole Marți 31 Octombre TEATRUL NAȚIONAL-seara «Inșiră-te Mărgărite». TEATRUL LIRIC. — «Vasul fantomă». TEATRUL REGINA MARIA— «Ecaterina Ivanovna» TEATRUL POPULAR.— «Extemporatul». (D BURSA Azi, Marți 31 Octombre Lbmi este 8.70 S ti TEATRUL MIC.—î Banco». Br. A. S4ST0 Boala de femei, interne, sifilis — Str. 13 Septembrie, nr 61 — Consultații Î—S și 6—8. Hada Șerban TEHNICA HORLOG SRA Cea mai înnaită specialitate din țară în construcții și reparații de cronometre, etc. LUCRĂRI DE ARTA ȘI DE MARE PRECISIE —Str Sfionici 17 (Iușță Palat) — Fabrică de încălțăminte Isiinütuiiiimi Cumpără: Piei sărate și crude. Vinde: Pielărie, încălțăminte, militară și civilă, opinci. Splaiul Bolintineanu, no. 22 BUCUREȘTI 12—73 CROITORIA BĂRBĂTEASCĂ- pentru civili și militari Joachim Oltefan Pasagiul Roman, no. 2 (Teatru National) — BUCUREȘTI — 14-75 Dr. Petre T. Topa Chirurg al spitalului Colentina Straua Sfințiilor No. 11 Consult 5—8 seara Telefon 32/13 ______ 21—85 FABRICA DE MOBILE Marin V. Oanea Str. Dr. Obedenaru No. 10 (Obor) — BUCUREȘTI — 16—91 FARMACIA S. I. TIPIRIU BUlevardul Carol, No. 13 (Statuia Rosetti) - BUCUREȘTI — 17-84 SK ------ . .....................—, —-^al, I ( „Creditai Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI STRADA LASCAR CATARGIU Nr. 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANEȘTL VERMEȘTi ȘI LEORDA Județul Bacău I * MB ilIÍSMlflí 1 S*** Ștefan Bărbulescu-Mărăcine Telefon 48116.—Strada CAROL, 65.—BUCUREȘTI: Magazin de Salvageris, Sturteio&rie da pluș și postav subțire și gros, Cojocăria, Câciulărie, Hăinărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoanc. Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune. 8—41 MAGASINUL WINDSOR - CALEA VICTORIEI 76 — Proprietar I. CONSTANȚIU SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 4. 1—242 -54 « se Cursurile Denumirea valorilor din BANCA Naționala .... 18.400—12 600 M. Blank . Co. . . 830—890 Agricola................... 305—313 Românească . . ■ 780—770 Eca Rom.pur . . 685—630 Ilfov........................ 320-330 De Scont .... 430—490 « Of. Roum Ltd. . . 1500-1609 Comercială Romînă . 530—540 fi De Credit Romín . 690—709 Generala Romînă . 470 —480 * Națiunei........ _70 89 Franco Romînă . . 350—370 * Dacia Traiană . • • 280—305 Viticola.................... & Fortuna ... * * 223—230 Sind. Agr. Ialomița . 450 400 Rom. de corn. și Ind- 400 425 Comerț Craiova . . 650 680 Țărănească .... 190—200 Cerealiștilor . . . 030 369 Creditul Românesc . 530—550 Minelor.................... 810—820 ASIGURĂRI 1 Dacia-Romănia . . 075 1309 Naționala ....»0—969 Generala....................1359—1600 Agricola ..... 875—900 Urania.................... 390 490 Prevederea .... 500 500 NAVIGAȚII Romănia.................... 1050—1100 Maritima Brăila . . 425—450 S. R. D. optate . . 1790—1750 Dunărea................... 600—330 ■ PETROLIFERE Steaua Romînă . . 3830—3830 1 Astra Romînă . . . 8590—3300 Speranța (optate) . . tspou—1S500 Petrol-B‘ok .... 1963 1950 Petrolul Rom. . . . 1950—175 I. R. D. P. (vechi) . 2033—2050 I. R. D. P. eralii a 1436-1470 Generala Petroliferă 493—593 1 Rom.-Belg. de petrol 430—509 Concordia .... 2350 —24 >3 Țițeiul.................... 370—380 Sospiro................... 803—895 Păcura Românească —. 1 Creditul Minier . . 2409—2420 Creditul Minier Pui 1710—1720 Petrolul . . . . . 540—530 Redevența vechi) . 1050—1675 1 Redeverța pui . . . 950—1000 . Diferite Societăți . Reșița........................ 2200—2»00 C, de Tranv. Buc. . 1150—1175 Govora - Călimănești. 5 purtător.................... 225—230 Govora-Călim. nom. 200—225 1 Corn. Loc. Eftine . 210—220 1 Indus. text. pos. Buhi 1350—1375 Cartea Romînească . 675—700 Creditul Tehnic . 430—430 î Industria Ardealului — 1 Letea........................ 750—800 1 Clădirea Roman. . . 480—480 : Forestiera Drajna . 875—925 Creditul Extern . . 330—330 , Postavul ..... 350—400 , Mica............................1210-1230 : Mine de aur din Rom 600—700 t Ind. For. din Trans. — . Carpatina .... 525—540 , Fores. Rom. din Cluj 509—525 Loc. Marelor Hotel. 1600—1700 2058 0= FABRICILE B81608E ALEXANDRESCU - BUCUREȘTI — Splaiul D. Bolintineanu 22 — Sa aduce la cunoștința Onor. Public că am înfințat în București, splaiul D. Bolintineanu 22, o Fabrici modernă pentru lucral oricărui articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichel precum și orice fel de articole ștanțate. Se confecționează articole alămiie, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă confecționează, galvanizează și se repară tot felul de piese speciale de precisia pentru mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartonaj, mașini de fălțuit, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri pentru hamuri de lux etc. Se confecționează, șlefuiește și galvaniseaza orice fel de piese pentru orice fel de mașini și articole de lux, ca: drilchere și șilduri de uși, balamale, minere de pompe de precisie etc. Se primesc comenzi pe basă de modele. 22—85 A apărut la MiteliitÉi si CRAIOVA Lei N. Iorga. — Războiul nostru în nota zilnice VoL I. 20.» » Războiul nostru în note zilnice Voi. II. 25.— » » Istoria Românilor în chipuri și icoane Vol. I și Voi. II. 40.— » » Opera poetică 35.— » Pagini de critică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladimirescu (dramăistorică) 12.— » » I Moartea lui Dante și II Molière la räsbuna (două acte comemorative) 10.— Omagii lui Nicolae Iorga 45.— I. Agîrbiceanu. — Spaima nuvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. de Academie) 10.— » » Din Taina vechilor răsplătii 4.— » » Pasărea albastră 10.— Al. Iacobescu. — Balada 10.— » » Supt zidurile Troiei 6.— Al. Lascarov-Moldovanu. — Poveștile lui— Spulbar... 15.— G. Bogdan-Duîcă. — Din Istoria țărănismului Vol I 20.— Virgil Procopiescu. — Spicuiri psihologice... 15.— Virgil Potîrcă. — Legea agrară 30.— dambră. — Supt plopi 10.— Al. Calotescu.—Naipu.—Crucea dragostii 6.— I. D. Iotopopescu: Pericolul Ovreiesc 15.— Pierre Loti: Ierusalimul (trad. de C. Busatu) 25.— --- - --- Tipografia «Cultura Neamului Românesc» S. A., Strada Lipscanii »Noi, No. 12.Tekfome, isfoo.ni, Miiral „ 4^