Neamul Românesc, noiembrie 1922 (Anul 17, nr. 247-271)
1922-11-26 / nr. 268
> REDACȚIA și ACȚIA Strada Domnița Anastasia, S TELEFOANE. Redacția............................12/60 Administrația 5/41 Foaia Partidului Nationalist-Democrat Director: N. IORGA Apare zilnic Redactor-șef : ALEX. CUSIN abonamente• Pe un an in țară. . lfiO Lei Pentru preoți și învăț. 120 . Pentru studenți. . . . 100 . Pe șase luni...................SO . Pe trei luni. ..... 40 . Pentru străinătate dublu. Schiuri la Heia Mei nd. Daeseffner și general Pétin ne părăsesc. Generalul a fost martor al întregului nostru războiu. Ajutător al prietenului său Berthlot, el a putut să vadă și pregătirea insuficientă și conducerea ușuratecă și admirabilul eroism al soldatului. In ceasurile cele mai grele el n’a desperat de un popor care știe să se jerfească atît de bucuros pentru pămîntul și pentru dreptul său. Și nu-și închipuia să se poate victoria nobilei, sale națiuni, în care credea și el cu nestrămutare, fără a-și ajunge la țintă aceia cari legaseră toată soarta lor de soarta Franciei luptătoare. Plecînd de la noi va fi ducînd alte impresii decit ale unui călător grăbit. Nu poate uita tot răul pe care la văzut în grozavele lui urmări și care, din nenorocire, persistă și acum. Dar în același timp nu i-a putut scăpa din vedere și toată silința pe care, întemeiați pe sănătatea maselor populare, și le dau cei cîțiva buni pentru ca niciodată să nu ne mai întîlnim cu surprisa tragică din 1916. D. Daeschner nu era la noi cînd și unii și alții și-au dat măsura, cînd cele mai urîte păcate au stat alături de cele mai înnoite dovezi de caracter. N’a putut să vadă din societatea noastră ce e mai onorabil și mai vrednic de stimă. Cînd a venit aici, ceia ce se numește «societatea» își reluase drepturile de hegemonie și uneori va fi putut gîndi că în lumea românească nu e decit atîta cit se vede la acestea: pretenție și incoherență. Am fi vrut să avem ocasta de a-i arăta cealaltă Românie. Dar șederea sa la noi a fost prea scurtă pentru aceasta. Oricum, experientul diplomat va fi izbutit să stabilească deosebirea între formele acestea superioare internaționale și realitatea națională, onestă, credincioasă și statornică. Și va duce, sîntem siguri, cu dînsul acolo unde-l chiamă un pas mai departe în cariera sa convingerea că este aici o țară de oameni serioși și recunoscători care merită prietenia Franciei. Are toată vremea să se convingă de tot ceia ce România bine îndrumată poate da, în această margine a civilisației în fața anarhiei, amicilor săi, N. IORGA. . Legăturile mele Ziarul «România» din America publică acest articol de actualitate al d-lui profesor N. Iorga: M’am ferit să vă vorbesc de rosturile mele politice, fiindcă hotărîrea mea era să ating în aceste scrisori numai lucrurile care ne unesc, nu și cele care ne desbină. Dar, iată, unele împrejurări mă fac să calc de data aceasta, numai data aceasta, îndatorirea ce mi-o luasem față de mine însumi și să vă lămuresc în două cuvinte ce sunt și Înțeleg a fi eu în politica țerii noastre fără ca, ferească Dumnezeu, să îndemn pe cineva a se ținea de urmele mele, căci cugetul oricui este liber, precum îmi îngăduia ținea și eu cu totul liber cugetul mieu. Dar nu vreau să se creadă că am tovărășii, pe care datoria mea mă împiedecă de a le avea. Partidul mieu e partidul naționalist-democrat. Naționalist fiindcă înnaintea mea nimic nu e mai presus de nație. Orice trebuie să-i jertfim noi, orice să îndurăm de la dînsa, chiar și cele mai grele jigniri, chiar și cele mai crude nedreptăți. Alții vor fi altfel dacă-i îngăduie conștiința lor; eu așa sînt și așa cei de la cei cari merg cu mine. Cine face altfel, o fi al cui o fi, dar al mieu nu e. Și naționalist și de altceva. Eu țin la nația mea, pe aceia o iubesc, oricum să fie. Alte nații au față de mine, pe lingă datoria omului față de orice om, și legătura de simpatie pe care o stabilesc ele iubind și ajutlnd nația mea. Dar România n’o împart decît cu fiii ei, și între fiii ei mai dragi imi sunt cei de un singe cu mine. Pentru binele lor mai întâiu trăiesc și lupt. Democrat e partidul mieu pentru că și eu cred că poporul are dreptul să hotărască despre interesele lui. Dar îi cer să se facă vrednic de aceasta. Și nu mă folosesc de neștiința-i pentru ca să-mi folosesc mie și nu lui Dar mai ales, câutînd să întemeiez democrația pe cultură, fără care pui pe orb în fruntea cui suie muntele între prăpăstii, eu nu-1 măgulesc ca să mă iubească, ei-1 învăț chiar de i-ar cădea rău învățăturile mele prin care poate ajunge la mai buna Nu-l vreau Sluga nimănui, nu mă pripesc a-i fi sluga lui. Fiindcă aceasta însamnă demagogie, nu democrație. Cu atta mi-am isprăvit mărturisirea. Cine spune și face altfel, departe de mine și spusa și fapta lui, chiar dacă și-ar zice democrat și ar ascunde că nu e naționalist ! N. IORGA Fusiunea Fusiunea Ardelenilor cu partidul democrat continuă a fi subiecti de discuție. Este bine să se cunoască adevăratele proporții ale acestui eveniment politic. Nu am contestat și nu contestăm că în partidul democrat sunt unele elemente democrate de valoare. Dar e bine să se știe că atîta e tot capitalul democraților. Popularitate ? Alegerile trecute au dat răspunsul la această întrebare și au demonstrat că această popularitate nu le-a putut da prin propriile forțe niciun mandat. Aceasta de sigur că o vor recunoaște dacă au deschis cel puțin în conștiința lor, amicii răposatului Take Ionescu. Prin urmare să nu exagerăm tendențios cîștigul resultat din fusiune. El se reduce la captarea a cîtorva elemente democrate curate, dar să nu se uite în același timp că în schimb fusiunea, așa cum a fost făcută, a înglobat și pe represintanții vechilor conservatori, ci cunoscuta lor morgă și ignorare a nevoilor vremii și cari nu se mulțămesc cu rolul secundar indicat de transformările timpului. Acesta va fi balastul, care va anihila propaganda marelui partid național. Nu trebuie să fie în această privință vre-o iluzie și sunt sigur că viitorul va dovedi aceasta. Iar dacă regretatul Take Ionescu, acel om clar văzător și capabil să se ridice de-asupra celor omenești ar fi trăit, am convingerea că alt fel de fusiune se făcea. S’ar f făcut fusiunea aceia pe care noi am dorit o, nu supt acea formulă a înscrierilor individuale care cu rea credință s’a exploatat prea mult, dar o spunem deschis, sup forma unirei numai a elementelor sincer democratice și naționale. Care va fi resultatul ? El nu poate fi decît unul și bun . O clarificare a situației și o strîngere mai mult a tuturor elementelor democrate oriunde s’ar găsi ele, în jurul steagului care a dovedit că ține sus revendicările democrației naționale. Ch.— Librarii și cultura Primim . Prea onorate d-le Iorga. Considerîndu-vă totdeauna reprezentantul cel mai autorisat al Culturei, îmi permit a vă aduce la cunoștință următorul cas, ce constituie un atentat împotriva acestei culturi și care nu e unicul, ci constituie o stare generală. Vrînd să cumpăr de la librăria Francesă din București, lucrările St. Paul și Les Apetres de Ernest Renan, mi s'a cerut pe fiecare volum cîte 186 lei. Pe copertă fiind scris 12 franci, am obiectat librarului că față de fluctuațiile valutare, pentru 12 franci, ar trebui ca să plătim cel mult 120 lei românești. La obiecția mea însă, vînzătorul a zîmbit și a pus cartea îndărăt la raft. Știu că prețul de pe copertă este prețul de vînzare al oricărei cărți și că de obiceiu, la acest preț se face librarilor rabatul de vînzare. Deci cum e posibil ca la o singură carte să se cîștige do lei? Nu e aceasta un atentat la cultură ? Nu constitue aceasta un caz de speculă criminală și demnă de cea mai aspră pedeapsă? Și oare n’ar trebui să se înfrîneze pe căi legale aceste atentate împotriva Culturei, de către niște oameni fără scrupule? Am scris toatea aceste pentru a vă semnala un rău, pe care probabil îl cunoașteți, dar care cred că în forma ce v’am expus’o, nu ați avut prilejul s’o vedeți. Cu cele mai distinse sentimente, C. Cerne str. Strîmbă 17, Iași. tost și tata francului Ziarele francese sosite în ultimele zile sunt pline de îngrijorare. Căderea francului francez preocupă azi mai toată presa parisiană. Nu e însă o simplă preocupare teoretică ci o grăbită căutare a unui leac. Se pare că leacul cel mai simplu e tot economia și mai cu seamă boicotul produselor străine. «Le Matin» de pildă a deschis o rubrică de sfaturi practice pentru populație. Supt firma spirituală de cugetări și maxime ziarul face propagandă pentru înfrînarea speculei și luxului care sînt astăzi atît de înfrățite. Dar «Le Matin» mai duce campania și împotriva pesimismului și alarmistului care, și acolo, ca și la noi, contribue la menținerea neincrederei în puterile serii. Oare presa noastră n'ar putea de pildă să se lipsească de veștile alarmante, pe care le publică cu precădere și să introducă în coloanele ei un sever control asupra publicului consumator și asupra speculanților? Căci scumpirea traiului depinde în aceiași măsură de cel care vinde și de cel care cumpără. Un congres Ni-a fost dat să vedem și în țara noastră un congres profesionist de o deosebită valoare științifică. A fost congresul inginerilor și tehnicianilor din industria minieră, congres care a durat trei zile și s’a desfășurat într’o atmosferă neobișnuită, academică. Organisat metodic și în deplină cunoștință a rostului acestor profesioniști pentru viața economică românească, congresul inginerilor a pus în discuție atît probleme cu caracter pur științific, cît și probleme economice cu caracter practic. Astfel s’au discutat raporturile geologice dintre zăcămintele de sare și cele de petrol, supracutările din Carpații meridionali, alcătuirea unui dicționar minier, bogățiile miniere ale Bucovinei, sarea și exploatarea ei în România, depozitarea lichidelor inflamabile, gazele naturale, incendiile în mine, extragerea aurului, participarea la beneficii, legislația minieră, naționalizarea subsolului, problema combustibilului în România, regimul subsolului și altele, pentru a se încheia cu o moțiune de o obiectivitate deosebită și de un real folos, cerîndu-se: înlocuirea combustiunei cu păcură prin aceia cu lignit, din cauza marilor pierderi ce se înregistrează printr-o gospodărie irațională, controlul instalațiilor de forță motrice, creiarea de avantagii rafinăriilor, luarea de măsuri pentru transportul cărbunilor și lemnelor. Acum ar mai fi doar de dorit ca Guvernul să fie samă de doleanțele legitime exprimate. lul abasador italian la Paris Baronul Avezzana, ambasadorul Italiei, a remis scrisorile sale de acreditare Președintelui Republicei franceze. El a spus textual: «Guvernul italian are deplină cunoștință a misiunei Franței, Marii Britanii și Italiei cu soluția problemelor Europei. El crede chiar că cele trei Puteri care împreună cu America au fost principalii factori ai victoriei, ar putea cîștiga printr’un schimb de vederi franc și cordial asupra intereselor naționale o nouă vigoare și aduce Încă însemnate servicii causei Păcii*. 1 BULETINUL EXTERN lit Uriiilitai Corespondentul agenției Havas telegrafiază că subcomisia, care studiază demilitarsarea zonei de frontieră a Traciei orientale și chestia debușeului economic al Bulgariei la Marea Egee, a redactat un raport care va fi înaintat comisiei teritoriale militare. Subcomisia teritorială a fixat punctul său de vedere asupra majorității chestiilor examinate, cu oarecari reserve asupra noilor cereri formulate de Bulgaria. Comisia teritorială a luat cunoștință de raportul subcomisiunii determinînd condițiile demilitarizării zonei care se întinde de la Marea Neagră la Marea Egee. Raportul prevede înființarea unei Comisii internaționale însărcinată cu supravegherea construcției unui port nou lângă Dedeagaci, cu direcția exploatării acestui port precum și cu direcția serviciilor de cale ferată. Raportul nu se pronunță asupra chestiei granițelor. Comisia a luat act de acest document, reservind chestia de a se fixa ulterior dacă eventuala demilitarizare va trebui să comporte oarecari garanții. Proposițiile bulgare relative la un debușeu economic la Marea Egee au fost studiate. Astăzi la oarele 11, Comisia va continua discuțiile asupra granițelor Turciei în Europa. Fum Uni im lini In cercurile diplomatice din Lausanne, se zice că cu toate că d. Ninchi socotește că trebuie de pe acum să se facă loc Greciei în concertul puterilor din Europa Centrală și Orientală, colaborarea și conversațiile actuale dintre delegații Statelor balcanice sunt ocazionale. In consecință, principiul formării blocului balcanic și fusiunea sa cu Mica înțelegere nu va fi tratată la Lausanne. Sunt lipsite de temei știrile atribuind lordului Curzon și a lui Venizelos această nouă orientare a politicei Statelor balcanice. Programul noului Guvern german Cancelarul Cuno a expus programul său în fața Reichstagului, declarînd că regretă că socialdemocrații nu au acceptat să colaboreze în mod activ cu ministeriul său și exprimînd speranța că toate elementele de ordine se vor înțelege pentru a sprijini Guvernul. Germania trebuie să devie din nou un Stat care să se baseze pe activitatea sa și pe drepturile sale, pentru ca să poată trăi pe picior de egalitate, cu celelalte state. Germania mai suferă încă supt povara datoriilor sale. De aceea productivitatea sa este redusă șii amenințată de catastrofa care poate interveni iarna aceasta. Politica care se basează pe vorbele: „întâiu pîne, după acaia reparațiuni“, se impune de la sine și e conformă cu cerințele națiunii germane. De acest adevăr ar trebui să se pătrundă și foștii inamici ai Germaniei, în primul rînd America, căci fără de ajutorul lor rezolvarea problemei nu este posibilă. D. Luno a mai declarat că Guvernul său aprobă fără nici o restricție nota de la 13 Novembre, care a fost adresată comisiei reparațiilor. Germania nu este în stare momentan să plătească datoriile sale. Guvernul german urmărește o politică reală fără a se lăsa influențat de politica orientală sau occidentală El va apăra drepturile teritoriale ale Germaniei și va urma în mod consecvent pe linia celei mai mari productivități și a unității naționale politice. Discursul cancelarului a fost viu aplaudat de toată cariera și des întrerupt de către comuniști. Conferința desarmării la Moscova Delegația polonă care va lua parte la Conferința desarmării a plecat la Moscova. Ea se compune din prințul Ion Radziwill ca președinte, d. Lucasiewicz, șef de secție la ministeriul de externe și experții militari colonel Piskor și maior Jedrzejswicz. Executările în Irlanda Erskine Childers, locotenentul șef al răsvrătiților lui De Valera și care era unul din principalli responsabili ai mișcărei rebelilor în Statul liber Irlandez, a fost executat azi dimineață vara 7 de către autoritățile militare ale Statului liber.