Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)

1922-12-01 / nr. 272

ȘT­IRI Delegația sovietică la Lausanne a pornit răs­punsul puteri­or aliate la cererea sa de a părticep la toate lucrările confe­rinței. Franța, Anglia si Italia declară In unanimitate că mențin nota trimisă de d. Poincare In ziua de 14 No­vembre invitînd Rusia să participe numai la nego­cierile asupra strimtorilor. Suveranul va pătrăsi Ca­pitala Sîmbătă spre a se duce la Sinaia. Ministerial de Interne ne trimite următorul comunicat: * Știrea dată de un ziar de sară *Că bolșevicii ar fi executat 1­ grăniceri români la Tirasopol este Inexactă. In realitate bolșevicii au capturat câțiva grăniceri români care se aflau in niște plate ce au fost luate de curent și duse pe malul celălalt al Misirului, insă toți au fost puși in libertate și astăzi se găsesc la pichetele lor. La Cluj studențimea creștină s’a decit la acte din cele mai repro­babile contra colegilor lor evrei Intr’o țară civilisată, in care drepturile la viață ale fiecărei con­­fesiuni sunt recunoscute prin legi astfel de gesturi constituesc o sca­dere și regretăm că numai prin astfel de mijloace știai să răspun­dem la jignirile care eventual ni ne aduc. Se aduce la cunoștința Membrilor Comitatului ju­dețean de Ilfov al partidu­lui naționalist democrat cu întrunirea htrărită pentru ziua de Duminecă 3 De­cembrie te­rmină pentru Duminecă 10 Dec. orele 3 p. m. Fiind vorba despre cheți­uni de organism­e partid toți membrii Comi­tetului eint­rugați ei par­ticipe. Pentru înfăptuirea colaborării studențimii cu Liga Culturală co­mitetul de acțiune chiamă la o mare întrunire, pe studenții și studentele tuturor școlilor supe­rioare. întrunirea se va ține la Univer­sitate Luni 4 Decembre 1922 oara T0 dimineața. Domnii studenți cari vor să l­a lămuriri prealabile, sau cari vor să se înscrie să vorbească la tn­trănire, sunt rugați să vină Vineri 1 Decembre oara 9 sara la Liga Culturală (Strada Banu Mică-Ia, n-­ I) pentru stabil­rea unui pro­gram unitar și concis. E vorba ca la 15 Martie 1923 să înceapă lucrările pentru ca vasta cazarmă „Cuza Vodă" d­e Capitala, căreia i se va adăuga un etaj să fie amenajată într'un Cămin care va adăposti peste 2.000 studenți. Acolo se va face un a­­devărat cartier studențesc, cu res­taurant, bibliotecă, cinematograf, săli de lectură și de sport. Aprobăm din inimă această mă­sură excelentă și dorim ca lucră­rile să nu »ufeze nicio întîrziere, astfel ca la toamna viitoare să poată locui în el studenții cari in present stau în așa zisele „cămi­nari” nehigienice, sau plătesc cite 1000-1500 lei o cameră in oraș Rador anunță câ Cicorin a plecat la Moscova. Cursurile Institutului Sud- Est e­­u­ropean vor urma între 27 Novem­bre și 2 Decembre c. astfel: Joi 30 Novembre c. va avea cursul său de limba bulgară In sula Vill­a a Universității între carele 2 și 3 p. m. d. Șt. Berechet. Vineri 1 Decembre c. va avea cursul său de traduceri din clasici și istorici ruși în sala IX-a a U­­niversității, între carele 2 și 3 p. m­., d. Șt. Berechet. Sîmbătă 2 Decembre c. va vorbi despre: «Tracta din punct de ve­dere geografico geologic» în sala mare a Casei școalelor, intre ca­rele 6 și 7 sala, d. profesor Mur­­goci. Funcționarii publici vor ține In ziua de 3 Decembre ora 9 dim, o întrunire în sala «Eintracht» din t­tr. Dionisie 64. S’a depus la Prefectura Po­iției un guler de blană găsit pe stradă in seara de Duminecă 25 Novembre curent. Secretar de redacție < O. V. EACOASA NEAMUL ROMANESC Spectacole Joi, 30 Novembre TEATRUL NAȚIONAL—seara „înșiră-te Mărgărite”. TEATRUL URIC. — «Mireasa vândută». TEATRUL REGINA MARIA.— «Țarina». TEATRUL POPULAR.—«Două orfeline». TEATRUL MIC.—«Domnișoara Mama mea». EXPOSITH II De la Parlament Preotul Vasile Lucaciu, care în timpurile ribiei ungurești a fost unul din fruntașii luptători ai Ru­­miînilor din Ardeal și un mucenic al causei naționale, merita de sigur o altă cinste a memoriei sale, decit aceia pe care i-a făcut-o ieri Ca­miera liberală. C. I. Brătianu n'a găsit pentru marele dispărut decît cuvinte ba­nale, spuse și acelea fără nicio sim­țire, iar d. Orleanu, președintele Camerei, a cetit răpede și cu o­­bișnuitele d-sale îngăimări cîteva amănunte biografice... Au mai ținut să vorbească des­pre Vasile Lucaciu d-nii: Leonte Moldovan, Iorgu Tom­a din Buco­vina și Gavril Tripon din Ardeal. D. Leonte Moldovan, specialist - socoate d-sa — în cuvîntări națio­nale, a rostit cîteva frase care de data asta n’au fost nici măcar sfo­răitoare, d. Iorgu Tom­a ar fi pu­tut să tacă fiindcă n’a spus nimic, iar d. Gavril Tripon a găsit în a­­devăr accente sincere și vorbe fru­moase pentru amintirea vechiului său tovarăș de luptă națională. Cerînd cuvântul și deputatul ma­ghiar d. Sandur Iosif, d. Orleanu i l-a refuzat. O intervenție ener­gică a d-lui I­orga, susținută apoi și de majoritatea liberală, a silit pe d. președinte să acorde cuvîn­­tul deputatului minoritar. Și după ce deputatul a vorbit, nespunînd lucruri je gi­toare la adresa noastră, va fi văzut și d. Orleanu cît de lipsit de­­ act­e în conducerea des­­baterilor Adunării. • » La alegerea vicepreședinților s'au petrecut lucruri interesante Mulți deputați din majoritate scrîșniau d­e dinți, dar au votat cum le or­donase stăpînul; numai puțini au indrăznit să calce porunca. Au fost realeși vicepreședinții din trecuta sesiune, căzînd doi candidați fără noroc la înnalte situații în Cameră: d-nii Istrate Micescu și Simion Mîndreacu. Alegerea secretarilor și a ches­torilor a dat naștere la incidente— unele penibile. Un tînăr deputat a îndrăznit să str­ie confraților săi liberali : «Trăiască mamelucii»..., părere pe care o împărtășim și noi. Pentru alegerea delegaților la Consiliul Casei de depuneri și consemnații și In acela al Casei dotației oștirii scaunul preșidențial a fost ocupat de d. vicepreședinte M­eteru. Lipsit de orice autoritate în Cameră, sunt conducerea d sale lucrurile s’au desfășurat în chip scandalos. Votau 10—15 deputați și apoi se proclamau aleși cei ho­­tărîți de Guvern cu peste 100 de voturi.. In vreme ce așa decurgeau lu­crările Adunării deputaților, pe banca Guvernului își etala impor­tanta sa persoană doar bietul domn Coama... Dacă între dînșii nu se rușinează domnii membri ai majorității, dacă prezența opoziției nu le impune o cît de slabă respect­are a ordinei și legalității, măcar de och­i celor 1m tribune ar trebui să procedeze altfel Ce ideie își vor fi făcut spec­tatorii din tribune și ce vor spune apoi pretutindeni de parodia unei vieți parlamentare ca aceia ce ne-o oferă astăzi «aleșii» d-lui Brătianu ? c ® «1 La sfîrșitul ședinței de ieri, un domn deputat Oroveanu de pe la Romanați, fost chestor și acum ma­zilit timp de un ceas a ținut o cuvîntare, cum numai d. Giurcu­­lescu ar fi putut-o rosti. Cu avere de matador, și cu încruntări ale figurii, de părea cîte odată însuși Macbeth, acest domn a criticat bi­roul parlamentului averescan pentru risipă cu bugetul Camerei, căutînd să dovedească nici mai mult, nici mai puțin de­cît că d-sale se da­­toresc o mulțime de economii fă­cute. Au protestat foștii săi tova­răși de chestorie, iar d. deputat Iancu eseu de la Romanați­i a stri­gat: «D­­a să nu vorbești de cinste. Ai luat 32 serii de mărci poștale de ale încoronării. Ai schingiuit lu­mea. Eu te-am ales și-mi pare rău acum ! Te-ai tîrît în genunchi ca să te aleg !» Au curs apoi între deputații ma­jorității împărțiți în tabere un potop de acusaț­i și de invective. Scena aceasta a fost una din cele mai urîte din cîte s’au văzut în Camera românească. * e « A apărut: «Tratamentul hidromineral boalelor de femei», de profesor Daniel și Gh. Bâltăceanu. BURSA azi, Joi 30 Novembre 1 Leul este 9.00 al C. La Ateneu: Schweitzer- Cumpănă, pictură. La Mozart: Denise Ior­­dănescu, pictură flori S’a pierdut Novembre­a­c. Un cîine mare roșu, rasă englesă, avînd următoarele semne: urechile lungi, coada scurtă, pată albă pe frunte trasă pănă la piept, pinte­­nog la piciorul sting dinnapoi. Răs­punde la numele Faust. Cine-l va găsi este rugat a se adresa la Administrația ziarului, unde va primi o bună recompensă. Ein­e ii isiBțire ușii Sapo-Shunda Noul mijloc de spălare și de­­sinfectare a rufelor a obiectelor casnice etc. Fără săpun. Fără fierbere Fabricat brevetat Al f­armacistului Shunda, furnisor­ul Armatei. Sapo-Shunda este lesnicios, re­pede, ieftin și cu putința de a spăla și în camera de locuit. Sapo-Shunda sta­ă Ia jumătate zi, rufe ce se spală în trei zile cu săpunul obișnuit , spală în cinci minute un 8­himb de rufe. Sapo-Shunda spală, desinfectează și di­struge infecția parasitară chiar și cu apă rece, fără să lase urmă de miros. Orice căsnicie, orice lucrător, sol­dat, funcționar, etc. poate spăla rufele, fără ajutorul de afară atât de costisitor. . Orice instituție, cu mulțime de oameni ca spitale, armată, închi­sori, internate, hoteluri etc . găsin­­du­se unele în o stare, ce se știe mai ales din timpul războiului , poate ușura în mod considerabil, această gravă problemă totdeauna la ordinea zilei, prin acest mij­oc dovedit azi incomparabil mai efi­cace, mai simplu și mult mai ieftin Sapo­ Shinda curăță tacîmurile, vesela, vasele de b­u­c­ă­t­ă­r­i ; scoate petele de vin, 4« cerneală, de sudoare etc. ; întreține cră­țenia podelelor, suf­idurior nece­­ruite ci mare rapiditate. Sapo Shunda reduce cheltuiala spițărei la a treia și a patra parte chini economie de timp de mînad­­lucru, de lemne și de săpun, de cele mai multe oi în întregime. Sipo-Shinda nu conține chiar nici altceva vătămător, pentru ca nu atacă culorile din rufărie, dimpo­triva, le înviorează și păstrează rufăria, după cum se vede din lu­crarea Institutului de Chimie al școalei Polyttehnice din București, întrucit rufele se freacă cu acest preparat mult mai puțin decît in spălarea obișnuită cu săpun. Spălarea cu Sapa-Shunda prin urmare este o fericire pentru gos­podării, fiindcă scapă lumea, de vecinica belea a spălărei învechite cu săpun, ce de azi înnainte ră­­mîne numai ca un mic adaos, fo­losit rar și în foarte mică măsură. Numeroase certificări oficiale române și străine. Se găsește de vînzare în pachete praf marca „Ursul­ alb“, cu prețul 8 lei și 50 bani pentru spăla­rea a 120 pănă la­ 150 rufe, Farmacii, Droguerii, Băcănii, pre­cum și la : Deposit gen. Farmacia Shinda, Strada Piața Buzești, No. 45—47 Unde se vor adresa agenții do­ritori, să se ocupe cu desfacerea. Fabrica : Bulevadul Alexandru loan I Cuza N. 42 București. Fabrică de încălțăminte [IliliUS Eullllimi Cumpără: Piei sărate și crude. Vinde: Pielărie, încălțăminte mi­litară și civilă, opinci, Splaiul Bolintineanu, N­p. 22 BUCUREȘTI ADVOCAT Nicolae Andrițoiu Str. Cobăl­cesti No. 19 (fostă Berzei, lingă Cișm­igiu) BUCUREȘTI 15-96 întrebuințați . La Senat, alegerea membrilor biroului. T­Cursurile Denumirea valorilor din 30 Noembre EFECTE U Rentă etm 1903 • • —103 Rentă 1913 .... 61—67 « Rentă externă . .­­ 70—77 3 Scris Rurale . •­­ 747*—71 Scris. Urb. Buc. • • 747*­­74 , Scris. Iași ... 70—70 Va Ronuri Casa rurală . 73—71 Județene.................... 76—80 — 72-71 Comuna București . 64—66 Al Impr. național 1916 SO3/*—81 Oblig. soc. com. loc. ieftin........................ 83.50—84 Pe Impr. Unirei 1919 • 80—8O7, 8P Impr. Rét. 1920 . . 827a—823/* BÂNCI Să; Diferite Societăji Io Reșița........................2150—2160 S. de Tranv. Buc. . 925—OfiO Govora - Călimănești. « purtător.................... 210—230 I. Govora-Călim. nom. 200—221 " Com. Loc. Eftine . 220—250 " Indus. text. pos. Bud. 1500—1550 V Cartea Romînească . 500—520 Creditul Tehnic . . 340—310 « Letea . 700—720 Clădirea Roman. . . 380—400 Forestiera Drajna . 750—800 ] Creditul Extern . . 330—350 — Postavul.................... 350—400 Mica........................ 1350-1310 1 Mine de aur din Rom. 600—700 I Ind. For. din Trans. — Carpatina .... 525—540 I Fores, Rom. din Cluj 500—525 I Loc. Marelor Hotel. 1500—152­­12—60 IM „Credital Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI STRADA LASCAR CATAROI^U­­­L 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANEȘTI, VERMEȘTI ȘI SECUIM­E—232 Județul Bacăus e. A apărute li mima InistitutDl Di­n Arie Claib­e­ștl" CRAIOVA N. Iorgiu Lei N. Iorgiu — Războiul nostru In nota zilnice Voi. I. 20.— » » Războiul nostru In nota zilnice Voi. II. 25.— » * Istoria Românilor în chipuri și icoane Voi. I ți Voi. IL 40.— » » Opera poetică Sö.— » » Pagini de critică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladimirescu (dramă­istoricâ) 12.— * » I Mo­artea lui Dinte ți II Mo­liere se răsbună (două nota comemorative) 10.— Omagii lui Nic­olae [orgi 4.6.— I. Agîrb­cea­nu — Spi­tni auvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. de Academie) 10.— * » Din Taina vechilor răspîntii 4.— » • Pasărea albastră 10.— 4L lacobeseo. — Balade 10.— * * Supt zidurile Troist Ă— Al. Lascarov-Moldovanu. — Poveștile lui Spulber... 16.— G. Bogdan-Duică. — Din Istoria țărănismu­lui Voi I 20.— Virgil Procopiescu. — 8picuiri psihologice­. 15.-r V­rgil Petrică — Legea agrară 80.— «du­mbră. — Supt plopi 10.— Al C­alotescu.—Neicu. —Crucea dragostii 6. — • D. otopopescu: Pericolul Ovreiesc 15.— pierrr. Lotin Ierusalimul (trad da O. B­uz­atu) 25.— i.­ ■ . ■ [UNK] [UNK] ........ .. " / ■ ■" ' ■­­ “Mr ” " / , Gîifu­ill­E mai făcu­ — BUCURIîȘri — — Splaiul D. Bolintineanu 22 — Se­ara 33 la punoștința O iar. Pabile o­ am Infecțat £ b Bacaraști, splaiul D. 8iliat Lae%aa W, o Fibrică mo­dernă pen­tru laiiul onoărat articol din metale turnate din alamă, bronz,­ aliaj, de nichel, preonan și oH ce fa­ce articole ștanțate. Se confecționeaza articole alămite, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă, confecționează, galvaniz­ează și se repară Mo felul de piese speciale de premiste pentru­ mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartona­, mașini de foliculi, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri piatra kamuri de lux etc. Se coafe oțkmenal, șlefuiește fi garranUenaft ori­ce Î*1 de £>»**• pentru ori ce fel de mașini și articole de lux, ca­­dri­­chere și șulduri de uși, balamale, minere de pompe de precMt etc. Se primesc­, tomenoi pe basă de mo­dele. 28—75 lițiTiiiiiiT S»~ Ștefan Barbulescu-Marstein« Telefon 46/16.~~Strada CAROL, 35.—BUCUREȘTI. Magazin de Salvagerie, Scurtaicărie de plut ți postav subțire ți gros, Cojocărie, Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană ți fără blană, Piei de Miel albe ți văpasie pentru Cojoaca. Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai reninti­te Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populara și tuturor Comercianților de la comune. 8—30 MAGASIOL WINDSOR — CALEA VICTORIEI 76 — Proprietar I. CONSTANȚEI SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 4-44 Tipografia «Cultura Neaoșului stoamtnesc» & A, Strada Lipscanii-Noi» No. 12 Tikfoftoc, 13/60, $ML 12-M

Next