Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)

1922-12-07 / nr. 277

ANUL al XVII-lea n­r 277 REDACȚIA $1 AD-ȚIA Strada Domnița Anastasia, a TELEFOANE, Redacția. ...... (2/üß Administrați*...................D irecA. Í LEU EXEMPLARUL Partidului Nationalist-Democrat ml? A Apare zilnic yA­ n(jrA tiEDACTI ÎÎeE>acToR-șef: ALEX. CUSIN A BON­A MI'. N ît ■ iiL’ un an in țara. . K­it) Lfi Pentru preoți și invâr­i2i) . Pentru­­ studenți. . . U­.­ , Pe șase luni. .... 80 , Pe trei luni... . . . 40 " „ Pentru străinătate dublu. ---------------------------------....................-----....-- - - De vorbă cu un tinăr „unit" «Unirea» din Blaj cuprinde scrisoarea unui tinăr „unit“ — eu zic unui Român tinăr și, pe lingă aceasta, și ,antiu —, care, știind la vrtsta lui malte de toate, și cu prisos, are creștineasca dorință de a mă lămuri și pe mine. Căci «cit trăiește omul, tot învață». Intre altele — căci articolul e lung, ca pentru răbdarea mea mai mult decit pentru in­teresul expunerii — mi se a­­­duce înnainte un argument pe care învățătorul juvenil îl socoate absolut hotărîtor: de ce adecă nu am lăsa această veche ortodoxie, care, dacă e tradițională, nu înseamnă că e si bună? Și, ca să înțeleg bine, adauge, cu exemple la mintea omului, că după jude­cata mea ar trebui să încre­menim în cele bătrîne ale noastre fără a mai primi ni­mic din progresele timpului. Acuma, să încerc și eu a învăța puțin pe acest tinăr. In ordinea materială, e bine sa ții pas ca vremea. Nu vei arde luminare de rău și nu i vei lua mucul cu mucările, fiindcă ai lampa cu petrol și lumina electrică Nu vei scrie cu pană de giscă — oricare ar fi va­loarea argumentației tale — fiindcă ai condeiul de fier. Dar cu totul altfel cind este vorba de bunuri sufletești. Nu vei schimba pe soția ta fiindcă a imbătrînit, cum nu-ți vei căuta un alt frate fiindcă acela pe care-l ai s’a îmbol­năvit. Și pentru un popor, odată ce a’a prin­s cara de inima lui, al lui este, și nicio putere nu-1 poate dea pătrți de dinaul. Va fi fost ce va fi fost or­todoxia până am primit-o noi. Dar, clnd am primit-o și am prefacut-o după firea noastră ctnd am străbătut-o de sufletul nostru și am înveșmîntat în jurul odăjdiilor ei comoara cea mai scumpă a trecutului nostru, ea face parte din a­­verea acestei nații. Nu apă­răm în ea dogme, în care eu cred că nu­ se poate închide taina tainelor, aricite sinoade s’ar trudi să o facă, nici forme ale ritului, pe care o vreme le face și o vreme le poate schimba, ci în ea apărăm tot ce i-am dat noi, tot ea sfa Întrupat din noi Înșine în a transa. Nu ne putem rupe de dînsa fără ca o largă parte din cel mai mîndru și din cel mai dureros trecut al noștru să rimaic în casă străină. Supt crucea ei sunt oasele venerate ale străbunilor noștri. Și s’o înlocuim cu ce ? Cu o formă religioasă, respec­tabilă in sine, de­sigur, dar care nu s'a putut încetățeni nici astăzi la ai noștri, —și nu­mai la o mică parte din Ar­deleni,—decât, nu prin dogma și ierarhia ei, ci prin acel rit, acea înfățișare exterioară, pe care a trebuit s'o păstreze comună ca legea cea veche. " Această lege veche nu ni dă un arfi pîn din străinu E an imens avantagiu. Și așa în atâtea privindi străinătatea ne pătrunde, străinătatea nu poruncește. In ortodoxie însă, ce e pentru noi Patriarhul din Constantinopol ? Ce nu poate cere și în ce se poate ames­teca? Are el vre­o putere a­­supra arhiereilor noștri? Pe când Papa e totuși străinul, care în­depărtata lui Romă internațională și da loc la­tină — vezi ce atitudine a a­­vut adesea în marele războia — e supus la influența din­­tra care cele mai multe atât mai puternice dealt orice l-am putea opri noi. Și el poruncește episcopilor noștri, și camt, ii apropie de ai duș­manilor noștri și i depărtează de momente naționale în care toți una trebuie si fim, dar le îngăduie să calce la servicii ungurești in sinagoge, ca mai doună zi, precum permite nan­­diului Marmaggi să stea la Constantino­polul Turcilor lin­gă noul calif. In momentul rugăciunilor de întronare. Nu, răp­înem cum suntem­. Și, de oare­ce noi cei mulți nu tulburăm conștiința celor pu­țini, cerîndu-li numai credință față de nație și bună cuviință față de Stat, cei puțini pot să lase în pace conștiința noas­tră, a celor mulți. N. IORQA la mm peqMI Congresul general al presei s'a incfils­ieri dipă ce timp de trei zile n’a lucrat cu spor și intr’o desăvîrșită ar­gonie la luminarea multor chestii care privesc des­­vo­tarea presei noastre. Mi știm dacă moțiunile votate și hotăririle luate vor fi aduse la indeplinire. Cela ce insă acest congres a știut de la cele­­blatălu ședințe să împlinească a fost ur­mărirea cu dragoste și cu respect pentru adevăr a tuturor proble­melor de presă ce se pun în zi­lele noastre. Mu numai rapoartele făcute de represintanții sindicate­lor de presă au arătat muncă și seriositate, dar și întreaga discuție ce se năștea împrejurul deosebite­lor chestii era cîrsui­tă cu cel mai mare spirit de obiectivitate. Ea s-a vorbit decît foarte pu­țin și oratoria românească, atît de fecundă în alte împrejurări, a lipsit aproape cu desăvîrșire. .n noua sală a Sindicatului plutea un­ aler de largă toleranță și de buna frăție și privind la liniștea cu care se discuta și se lua hotă­­rîri de nurai că aceiași gazetari, atlt de neastîmpărați în activita­tea lor publicistă, puteau pune a­­tîta calm intr’o discuție care pri­­vea înnainte de toate însuși intere­sul lor. Me-am întrebat atunci de ce oare respectul pe care ziariștii îl au pentru breasla lor și conștiința pe care o au înrădăcinată despre rolul pe care îl joacă ei un Stat, nu sunt aplicate totdeauna și nu activitatea lor scrisă ? Să fi fost oare congresul numai o reculegere? Dar cu­ n'ar folosi această țară, a cărei lectură o constituie aproape numai ziarele, dacă acest respect pentru adevăr și urbanitate tn dis­cuții ar exista in întreaga presă din România Mare, fără excepție. Rolul de­ a nivela asperitățil­e cari se mai văd din nenorocire ta a­­pucăturile și limba­lul unei anu­mite prese române, revine Socie­tăților de presă, care au știut cu prilejul acestui congres să-și câș­­tige un așa de larg prestigiu. Prin acțiunea lor de fiecare zi, prin sancțiunile pe care ele la nevoie le-ar putea aplica, acest scop ar putea fi ușor atins. 8. TM* Democratism de paradă Ga toată faima despre disciplina partidului de la putere scurtat siit timp de guvernare ni-a arătat că toată această disciplină sa reduce la o simplă solidaritate de interese personale. Trecăturile dintre Gu­vern și Parlament, formarea așa zisului curent de stînga, coaliția celor doritori de a ajunge miniștrii, intuitele ce și le adreseazi între ei anumiți partisani. în p­in Paria­­ment și la Primăria Capitalei sînt acte simptomatice și îndeajuri de edificatoare asupra genesei și na­turei disciplinei liberale. Ele pot da însă și aparența unei oarecare tendințe­­­ democratice. O fi și așa! Nanii și ni se în­giduie a ne exprima credința ci această tendință democratici a stîngei liberale nu este decit o a­­parență. Avem di-afara cu un de­mocratism de paradi sau mai exact de fațadă. Și convingerea aceasta a noastră o vom justifica cu un cas concret tipic. Se știe că printre elementele stângii așa-zișii democrați ai par­tidului liberale, este și d. N. D. Gh­iculescu, deputat și șefi­ orga­­nisației liberal de Patna. Și cîți n’ar fi înclinați să creadă acest lu­cru, ba poate să-i și îndreptățească anumite pretenții. Dar iată faptele. Ne vom măr­­geni să arătăm deocamdată ce se petrece în județul Putna unde d-sa conduce toate întreprinderile economice și ban­care liberal­e in calitate de președinte de onoare sau avînd alte însărcinări. Gazeta naționalist-democrată locală «Craiu Nou» relatează felul în care anu­miți partizani fac avere supt bine­voitoarea oblănduire a șefului local în datrimentul populației din Foc­șani și județul Putna. E vorba de faimoasa operație e­­conomică și conarc­ată a contn­­gentării, așa cum a fost practicată in majoritatea județelor. La Focșani s’au contingantat peste 200 vagoane cereale, în spe­­cial porumb, prin intermediul Fe­derației Putna și supt supraveghe­rea comisiei j­udețene de aprovisio­­niza. Operația a fost dată îmi în suma unui advocat liberal nep­asat. Din aceste vagoane s’au dat 20 Primăriei și Prefecturei, care au distribi­t treisprezece la milăieri, iar șapte ai intrat într-un permis de export. Restul vagoanelor pănă la 200 au suferit operații de con­tabilitate cu încărcări și descărcări imig­nare din măgăriile inexistente ale Federației. Și permisele de ex­port se intern­eiau pe astfel de o­­perații, ex.: Bab­a Milcov 76 va­góin­a, moara Tito­viei 70 vagoane, Fisihisohu 56 vagoane, etc. Z­arul «Grăia Nou» încheie a­­ceastă relatare de facto, cu data și nume in regulă, sssisînd Parche­tul și cerind o anchetă a Ministe­rium­ de Industrie și chiar una a prefectului, cu represintanți ai pre­sei locale. Nu ficem injuria ciar Ch­rcu­­lescu da al crede amestecat în asemenea anatrapaslicuri, insă dacă d-sa este ai­varat democrat, apă­rător sincer al intereselor mitți- 1api, îi rugăm să dea act de acesta destăinuiri și să procedeze in con­secință. G. V.­Aficonso Scumpirea traiului D. dr. L Teodorescu, directorul general al Statisticei din Ministe­­riul de Industrie și Comerț, pu­blică în ziarul «Argil» datele sta­tistice asupra prețurilor articolelor de alimentație din lunile August- Octomb­re a. c., de pe piața Bu­cureștilor, cari dovedesc că traiul în Capitala țării se scumpește pe fiecare lună tot mai mult. Iar si­tuația e aceiași în toate orașele țării. Socotind un număr indice ge­neral, d-sa găsește că pe luna Septembre se înregistrează 75 de puncte în plus față de luna August care represintă 1606 iar luna Oc­­tombre dă 1758 de puncte. Traiul ar fi mai scump astăzi de 17 ju­mătate ori de­cît înnainte de rez­bei­u. D. Teodorescu ne asigură totuși, după datele ce le posedă, cu viața alimentară în noi , mai ieftină ca la Sofia, Belgrad, Milan sau Paris. Aceste date, chiar și aproxima­tiva cum sînt, prezintä un interes deosebit. Ele confirmă adevărul neliniștitor că viața continuă să se scumpească și ca Statul, cît și ce­tățenii în fața acestei situații care se încurcă din ce în ce mai tare, rămîn neputincioși, nereușind să limiteze prin niciun mijloc prețu­rile în veșnică urcare ale diferite­lor articole și să creieze astfel o proporție mulțămitoare între veni­turile și­­ cheltuielile unei gospo­dării. Dacă specula joacă un mare rol în scumpirea vieții, nu e mai pu­țin adevărat că inechitatea distri­buției celor necesare consumatori­lor cît și risipa ce se face ca atî­­tea articole contribuie de asemeni la desordimea crescîndă a prețuri­lor. Și credem că ’n această di­recție,­în primul rînd, ar trebui să se anrepte controlul și sancțiunele atît ale autorităților, cît și ale so­­cietății de „prevedere socială“, în­ființată de curînd, cari dacă n’ar trebui să ierte pe speculatori, ar avea datoria să urmărească în a­­celaș timp fără m să pe acei cari îi încurajară, înfrînînd pofta de desfrîu a claselor bogate. Situația Dobrog si Noul ziar naționalist dame­­rat din Constanța «Coasa» publică ur­mătorul articol cu privire la situația D­obrogai al d-lui N. I­orga : Dobrogenii au trecut de la 1916 încoace prin toate suferințele care pot atinge o po­pulație. Rău apărați într-un război a prost pregătit, ei au văzut tot prăpădul și toată rușinea abătîndu-se asupra avutului, și a persoanei lor. Au dus o viață de mucenici răstigniți și scuipați în față. Drojdia lumii și-a bătut joc de dînșii ca de cei din urmă dintre sclavi. Nici măcar mîngîere­a compăti­mirii cuvenite durerilor neasămă­­nate n’au avut-o. La Iași cînd am avut trista sarcină ,de a redacta în fața Regelui p­ringerea supremei lor desperări, după ce apărasem în fața lumii dreptul lor istoric (cartea n’a fost retipărită și nici tradusă în romînește), au fost primiți a­­proape de plecare, în voia sorții de primul-ministru care mai tîrziu va căuta să-și facă din Dobrogea un cuib electoral. După fericita întoarcere a îm­prejurărilor, cei atinși de toate plă­­gile Bibliei au rămas să se refacă aproape singuri. Grija Statului mo­nopolizat de vechile partide a tre­cut pe lingă dînșii fără să - i întrebe măcar cine sunt oare aceștia și ai cui sînt? Dar aceasta nu i împiedică­­ pe aceiași cetățeni mult încercați ai acestei țeri să sprijine pa autorii desastrului trecut cari n’au avut măcar un gest de căință față de dînșii, victime între victimele lor, ori să încurajeze pe toți specula­torii inculți ai democrației nena­ționale. Propaganda noastră caută în a­­cest colț de țară nu suflete gata să înțeleagă, ci de acelea înnain­­tea cărora pentru întâia oară se face lumină. Și, dacă o facem, nu e pentru noi, ci pentru dînșii. N. IORGA București. Toi, 7 Decembre 1922 BULETINUL EXTERN nm­ai 1 și 11 „Le Temps“ scrie că experții militari­ și navali ai Franțței,­­Mi­rii Britanii și Italiei, sa pusară da acord asupra taxiului proiectului unic care va fi supus examenului Comisiei Strîmtorilor. Experții­ ita­lieni n’au menținut resarvele precedente. In acesta coaliții se crede că Comisia p­enară a Strîm­orilor se va reuni azi Miercuri în pre­sent a Turcilor și Rușilor. «Le Jourdis» adaugi: Réminiassau­ms furm­­a Conferință so­luția libertății Sîrtitorilor în oposiție cu tema rusă care tinde“ a face din Marea Neagră o mare închiși. Tur­­ia însăși poate se va felicita intr’o zi că n’a fost lăsată singurâ U Sxî­ntors în fii­i R­isiei. Aliații admițând Ipsiromlaä ejr una*im libartate nu numai pentru vasele de omsrț, ci și pentru actele se răzbun, tonajul rămănând a fi reglementat de o emisiune internațională permanentă. Mii Mi ifi li lin După cum comunică corespund satul ziarului «Times», diferite planuri au fost propuse la prima comisie a Conferinței din­ Lausanne asupra chestiei Mării Negre și a Strimu­rilor. Cicarin în numele Rusiei propune ca Marea Neagră să fie în­chisă pentru toate vapoarele de războiu, în afară de acele ale Sta­telor riverane. Strîmtorile să fie des­hise comerțului în pace și în războiu, însă închise pentru toate vapoarele de război și forțele ae­riene militare, altele dacît cele turcești. Turcia să aibă dreptul de a fortifica Strîmtorile și da a poseda flotă. D. Duca pentru Romănia propune ca Marea Neagră să fie da­­nliitarisată. Strîmtorile să fie controlate de către o comisie internațio­nală, asemănătoare comisiei din frons și să fie deschise pentru toate vapoarele atît la pr­e cît și la război­. C­oasta Siria­torilor să fie demilitarisată. D. Stambolitsch, în numele Bulgariei, propune ca Marea Neagră să fie demilitarisată. Strîmtorile să fie controlate de către o com­sie internațională, în care Bulgaria să aibă un io, și să fie deschise va­poarelor com­er­­­va în pace și în războia. Toți corespondenții de ziare sunt de acord că venirea Rușilor a introdus un element discordant în discuții. După cum spune «Daily News», Cicer­ m insistă totdeauna, că țara sa nu are ambiții militariste sau imperialiste, însă principiile mereu propovăduite au suferit un mare prejudiciu. Intăru prin argumentarea sa împotriva dalimitarizare:; al doilea, prin cererea unei soluții, care ar lăsa Rusia stăpînă incontestabil asupra Mtrei Nigre cu statele riverane samtvolaiciei sale; al treilea Usînd în sarcina Rrnăniei de a propune măsuri pentru neutrafizarea apelor Mirai Negre și a țăr­murilor. Discursul ministrului de Externe romîn—adaugă „Daily Neviy?—­­a impresionat la măsură largă dalagații, iar «Timar» face observații similare. Ismet Pașa nu a putut f convins de a exprima v­ederile turci. Dinaul spune numai că din toate planurile sugerate dînsul crede că cel mai bun este al rușilor și nu propună nimic din propria sa iniția­tivă. In încercarea sa de a aduce pe Turci la panct, lordul Curzon ca președinte vorbește — după cum spune corespondentul — cu emfasă și bată dispoziție. Rosentuează ca deosebire faptul că delegatul rus și-a asumat rolul de orator nu numai pentru Rusia, Giorgia, Ukraina și alte câteva State, dar tot au­t di­miit și pentru Turcia și face co­­­mentarii asupra nsínismlntiei sau relei voințe a Turcilor de a exprima vederi constente. Conferința desarmirii la Moscova Conferința, assarmira din moscova a fost deschisă de Litvinov, care a fost ales președinte după propu­nerea delegaților poloni. In declarația sa, Litvinov constată că Rusia a luat inițiativa convocărei prezentei conferințe pentru a limita in mod radical armamentele actuale. Rația so­­vietică este dispusă se redusă armata sa la 200 000 de oameni, cu titlul de reciprocitate. Ea propune lichi­darea reciprocă a organizațiilor militare neregulate, precum și neutralizarea reciprocă a zonelor de la fron­­tieră. Relativ la armamentele navale, Rusia nu crede de cuviință să facă vre­o propunere, de­oarece flota sa ac­tuală nu reprezintă decit 25 la sută din ce era in 1917. Cu toate acestea, Rusia este gata să primească in mod favorabil orice inițiativă în această direcție. Președinții celorlalte delegații s'au declarat gata să contribuiască la succesul conferinței. Secretarul rus Fiorinschi a fost numit secretar ge­neral al conferinței. Litvinov a propus constituirea unei comisii prin­cipale care să se ocupe de chestiile de dezarmare pro­priu zise, altă comisie s'ar ocupa de budgetele militare și o a treia comisie de chestia granițelor. Din cauza divergenților de opinii, propunerea lui Litvinov nu a fost încă acceptată.­­ Candidatura Mareșalului Pilsudski . Șeful Statului a dat vis­ta tuturor cluburilor politice ale parti­delor care au hotărît să pună candidatura sa la viitoarele alegeri pentru preșidenția republicii. • ' ' ,

Next