Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)
1922-12-08 / nr. 278
ANUL al XVII-lea nr 278. «Rmn HMHHPimmM REDACȚIA și ACȚIA Strada Domnița Anastasia, 6 TELEFOANE. Redacția....... 12/60 Administrație .....Director: N. IORGA Foaia Partidului Nationalist-Democrat Apare silnic București. Vineri, 8 Decembre 1922, abonament ® [UNK] Pe un an in 3rt. , Nfie Lei Pentru preoți și înviitft) . Pentru studenți. . . . 100 . Pe șase luni..................ST „ Pe trei luni . . . . . .. „ Pentru străinătate dublu. Redactor-șef: ALEX. CUSIN Frontul opositle! Azi un doritor de putere în numele sacrelor principii — și cine nu le are astăzi! după ce mi-a zugrăvit, conform adevărului, toate grupările opuse grupării sale, despre care e sigur că nația o iubește și că va ajunge la guvern mai iute de cum o dorește, mi-a dat a înțelege că ar fi bine să se facă un front al oposiției Ca unul care am dorit mult timp un guvern de coaliție cu grija singurei refaceri a serii, trebuia să fiu îndeosebi mișcat de patrioticele griji ale interlocutorului mieu și să rîvnesc la frontul oposiției, mai știi?, poate, deși nu sînt cel mai meicenghiu în tovărășie, îmi pică și mie ceva! Dar, iată, nu se poate. In ultimele timpuri diferențierile între partide s'au săpat așa de adine, nncit înțelegerea lor pentru a răsturna, prin cine știe ce mijloace care pot strica liniștea țerii, un guvern care, de altfel, nu represintă __5 _ 1___f _ ______ _ 1 t nației astăzi, e moralicește imposibilă. Și ce ar rezulta pentru acei cărora nici o problemă politică nu li se pune moralicește din victoria repurtată de atîtea grupări care represintă pe lingă principii inconciliabile ambiții care nu se pot suferi una pe alta ? Nu, să așteptăm și să lucrăm. Să vorbim acestui popor fiecare despre ce voim. Să nu cîștigăm în el masa de care avem nevoie pentru a pretinde la guvernare. Și, cind ceasul va veni, să înfățișăm, singuri sau cu aliați cari am consimți să între în toate vederile noastre și să primească singur o conducere comună, să înfățișăm, zic, Regelui, nu un haos, în care totul să se poată primejdui, ci o organizație de Guvern cu program definit. Dar pentru aceasta nu e nevoie de niciun fel de sânt sarisc în vederea frontului oposiției. N. 10RQA România la Lausanne Liniștea în care au au urmat la Lausanne discuțiile privitoare la cesiunile teritoriale ale Greciei, a fost numai o liniște aparentă. Sosirea delegației sovietice, care venia în calitate de aliată a Turciei și de prietenă a Italiei și Bulgariei a fost urmată de o serie de intrigi de culise, care au contribuit mult la îngirjirea Turcilor și la o retragere strategică a Bulgariei din blocul balcanic. Cînd problema Strtmtorilor fu pusă în discuție și cînd Turcii sprijiniți de Ruși se declarară intransigenți în cererea lor de a avea suveranitatea deplină asupra Strîmtorilor, bătălia diplomatică izbucni cu învierșunare la Lausanne și cel care la chemat în primul rînd să răspundă cererilor turcești la primul delegat al României. D. Duca nu se găsea acum numai în fața delegației turcești ci se întilnia față în față cu Cicerin, care-și însușise și sprijinise toate cererile turcești printre care și interzicerea trecerei vaselor de războiu și dreptul pentru Turcia de a ridica fortificații. Intr'o improvisație abilă și cu o logică strînsă delegatul nostru a expus punctul de vedere al României cerind absoluta libertate a Strîmtorilor atît pentru vasele de comerț, cit și pentru cele de războiu. D. Duca a fost energic și ronvingător, iar față de Turci a vorbit cu severitatea cu care se cuvenia să vorbească unui popor care supt masca aspirațiilor sale naționale ascunde pofta de răzbunare a anarhiei ruse și a desnădejdei germane. D. Duca a amintit Turciei că Rusia este dușmanul ei istoric și că a se robi cu totul sovietelor înseamnă a-și primejdui independența și autoritatea pe care azi și le apără. Pledoaria d-lui Duca a produs o adâncă impresie asupra Aliaților care și-au însușit în totul părerile delegatului român. Astfel punctul de vedere al României a devenit punctul de vedere al întregei conferințe și România a contribuit și de astădată ca frontul aliat să se menție fără nici o pierdere. Pentru a doua oară România intervine cu succes într-o conferință europeană de care adtrnă pacea lumei. Pentru a doua oară spiritul de dreptate al României, ca și atitudinea ei hotărîtă în momentele critice ale politicei internaționale actuale, a stat în fața unui dușman,că va poate aduce imensitatea unei anarhii și amenințarea unui colos dar care nu poate lupta cu dreptatea și lealitatea pe care le reprezintă România în politica Europei. Iar cnd Rusia a găsit nimerit să ceară dreptul de delegație în comisia internațională a Dunării, i s-a refuzat acest drept ca unui Stat care a încetat de a mai fi Stat riveran al Dunării prin trecerea Basarabiei la noi. Astfel la Lausanne România a știut nu numai să impute Aliațilorunctul ei de vedere în chestia trîmtorilor, dar a primit fncă o dată confirmarea că Basarabia este românească și că Aliații nu vor recunoaște niciodată cererile sovietelor în această privniță. Nu vom fi din aceia săraci cu laudele și nu vom eșuta să recunoaștem serviciile pe care d. Duca le-a adus țerii noastre ridicînd prestigiul neamului și politicei românești. Resultatul final insă al Conferinței va trebui să verifice succesul acestei intervenții. Și sperăm că el va fi așa cum îl dorește întreaga suflare românească. Ion Sân-Giorgiu or .................. ' IlMíU lii cereurile franceze bine informate socotesc că întrevederea din Londra nu trebuie să dea caracterul unei adevărate conferințe interaliate. Ea trebuie să fie numai un simplu schimb de vederi oficios, în scop de a fixa de comun acord modalitățile conferinței din Bruxelles, a cărei convocare este socotită necesară de Guvernul din Paris. Așadar in asemenea condiții, d. Poincaré venind la Londra nu va aduce nici nu va desvolta un plan complect pentru plata reparațiilor. Aceste discuții amănunțite vor fi reservate conferinței, la care este vorba să participe și Mica înțelegere. D. Mussolini însă socotește că conferința din Londra ar fi fără obiect serios dacă în ea nu s’ar discuta în primul rînd chestia datoriilor interaliate. Schimbul de note între Aliați continuă. 1 LEU EXEMPLARUL 2 Élul linii lajplalm. Pe ziua de ieri Camera n’a avut ceva mai important de făcut decit să audieze proiectul de răspuns la Mesagiu, a cărui redactare de abia in duce sonoritatea și bombasticismul traselor. In el se vorbește de toate, cu același entusiasm nemăsurat de totdeauna, care vrea să țină loc și de adevăr și de panaceu pentru nenumăratele nevoi și lipsuri ale mulțimii. Dar el depășește orice măsură și modestie, cînd se vorbește de «nerăbdarea legitimă» cu care țara așteaptă Constituția liberalilor, ca și de miraculoasele urmări ale «unei politice financiare înțelepte, care vestește apropierea unor vremuri mai bune de ameliorare a schimbului și de ieftenire a traiului». Mai ale și Răspunsul la Mesagiu, cu toată figura simpatică a raportorului, a rămas și de astădată o proză banală, fără răsunetul cuvenit în opinia publică, îndeplinind doar o simplă formalitate de curtoazie către Coroană. v.— învățătorii și preoții Ardealului manifestă pentru d. N. Iorp a. profesor N. Iorga a primit următoarea telegramă: Învățătorii și preoții secției Asociației din plasa Baia de Criș întruniți spre a se consfătui mulțămesc providenței divine că v'a dat neamului, urindu - vă mulți ani spre binele patriei Primiți asigurarea că precum In trecut așa și’n present și în viitor cuvintul dv. este urmat de toți Românii adevărați. Președinte întrunirii, INCICAN, director de școală La aceasta d. profesor N. Iorga a răspuns: *Mulțămesc călduros pentru o încredere care vine către nezguduita mea credință în naționalism și ordine». Muierii isiiiiiis. Printr’un gest speciile maghiar, vecinii noștri dinspre Apus au arestat de aproape doi ani pe toți Romînii aflători pe teritoriul Statului maghiar pentru a face din ei ostatici până la aranjarea unui schimb de deținuți cu Statul nostru. Și de atunci zac în temnițele și bordeiele umede ale Ungariei atîția dintre frații noștri, a căror vină este doar aceia de a fi romîni. Cum sînt tratați n’o putem spune mai sugestiv decît reproducînd cuvintele spuse de un deputat maghiar, Hebert, în Parlamentul din Pesta: „Starea din lagărul de la Zalaegerszeg este mai rea și suferințele deținuților de aici sînt mai îngrozitoare decit în ocnele din Siberia». Pentru încetarea acestor barbarii contra atîtor supuși romîni, credem că Guvernul are datoria de a interveni imediat prin mijloacele ce le va crede de cuviință, pentru curmarea acestei rușini. Cînd maghiarismul trîmbițează pretutindeni umanitarismul și dorința sa de pace și bune legături cu statele vecine, e bine să i se aducă înnainte aceste acte de sălbăticie. r. — Agitațiile antisemite Tulburările studențești se întețesc. După cele petrecute la Cluj și București, o nouă ispravă se anunță la Iași, unde studențimea cu prilejul unei noi manifestații antisemite a devastat redacțiile și tipografiile ziarelor «Opinia» și „Lumea“, cutreerind străzile orașului păn' la oră tîrzie din noapte, fără ca cineva să-i împiedice. Intr'un raport telegrafic trimes ministrului de Interne, autoritățile ieșene spun că din lipsă de forțe poliienești n’au putut reprimi mișcarea, ceea ce a silit pe evreii ieșeni a se apăra stoguri prin moiara pașnică a închhierii magazinelor. Părerea noastră asupra acestor fapte reprobabile a fost spusă. Ele sunt provocate de o întinsă propagandă antisemită care se face în present printre elementele școlare orășenești. Ieri numai un profesor de la Târgovișteni a declarat că s’au trezit într’o bună zi la liceu cu’n teanc de broșuri antisemite triemese gratuit profesorilor nu se știe de cine. Acest sistem e practicat la toate școlile. Iar odată propaganda la orașe reușită, teamă ne este că agitatorii vor căuta a o răspîndi și la sate, transformând România într’un cîmp de experiențe periculoase, care pot duce la turburare intestine pline de consecințe funeste pentru viitorul nostru. Situația noastră internă spre a fi consolidată are nevoie de liniște și de muncă disciplinată continuă, din partea tuturor păturilor sociale ale țării, indiferent de confesiune sau naționalitate. A învrăjbi fără vreun motiv serios pe cetățenii chemați a conlucra pașnic și în armonie la întărirea și progresul Statului, e a face operă ce nu corespunde interesului superior național și pe care avem datoria de a o reprima cu energie. Iată de ce credem că Guvernul trebuie în sfîrșit să dea măsurile cele mai drastice contra tuturor turburătorilor ordinei publice și să nu lase ca aceste agitațiuni cari azi par poate nevinovate, — fiind făptuite de un tineret exuberant și ușor inflamabil —, să se ’ntindă și să dea proporțiuni cari să zdruncine nu numai situația noastră internă, dar chiar și bunul renume pe care-l avem ca Stat de ordine în țerile din Apus și cari nu ne poate fi indiferent. Alex. C.— Conferința desarmării din Moscova Agenția Rador anunță că în ședința de Sîmbătă a șefilor delegaților, la conferința din Moscova, un delegat rus a declarat că delegația sovietică reprezintă totodată Ucraina și Rutenia, cu care posedă o administrație militară comună. Luni 4 Decembre, șefii delegațiilor s-au întrunit pentru a examina metoda în vederea desbaterilor asupra dezarmării propriu zise. Delegații statelor baltice și ai Poloniei au recunoscut necesitatea de a se iscăli mai întăiu un pact de neagresiune. Delegația rusească este de părere ca acest pact să nu fie încheiat decît după ce va fi reglementată chestia dezarmării tehnice. Proiectul pactului de neagresiune depus de polonezi și susținut de delegații statelor baltice este astfel redactat: Părțile contractante iau obligația să se abțină în mod reciproc și pe toată durata pactului de a ataca teritoriile statelor semnatare. Toate conflictele vor fi reglementate pe cale pacifică apelînduse la nevoie la arbitraj. Pactul de neagresiune poate fi acceptat de Romînia, dacă această această putere cade de acord cu părțile contractante, și chiar de Statele care nu au participat la această Conferință, BULETINUL EXTERN , rai al Mii Comisia chestiilor teritoriale și militari a reluat stadiul problemei Strîmtorilor. Lordul Curzon a expus propunerile aliaților, avind de obiect de a determina libertatea Strîmtorilor și demilitarisarea lor. Textul complect al acestor propuneri a fost comunicat celorlalte delegații- Onil Birrére și Garsoni s-au unit cu propunerile presentate de Lorul Cirzon. Delegatul american Child și delegatul iugoslav Sparaikovici au expus părerile guvernelor respective.hmed Pași și-a reservat dreptul de a răspunde numai după ce va fi luat cunoștință și va fi studiat aceste diferite propuneri. Cicerin a presentat câteva observații generale, la care Lordul Curzon a răspuns pe scurt. Viitoarea ședință a comisiei va avea loc Vineri. # In ședința comisiei chestiilor teritoriale și militare, delegatul francez Birrèré a făcut următoarele declarații: Libertatea navigației este una din condițiile esențiale pentru desvoltarea reciprocă a națiunilor și prin urmare, pentru menținerea păcii. Până în present, încercările făcute pentru a se stabili un regim de navigație al Strîmtorilor au fost dictate de considerații politice sau militare, motivate mai mult de împrejurările momentului decît de interesul permanent al Statelor. Franța care ține atât de mult la principiul libertății, cere ca această libertate să fie asigurată și celorlalte națiuni. Amenințările permanente de ordin internațional trebuie să dispară și fiecare popor trebuie să aibă dreptul să-și apere interesele legitime. « Iată principalele clause ale proiectului interaliat relativ la statutul Strîmtorilor: 1) Libertatea absolută pentru navigația comercială in timp de pace și de războiu, dacă Turcia este neutră. In caz contrar, adecă dacă Turcia ar face parte din puterile beligerante, libertate pentru vasele neutre cari nu fac contrabandă de războiu. 2) Libertate pentru trecerea vaselor de războiu, al căror număr va fi limitat pentru fiecare putere și nu va putea trece în niciun caz de puterea flotei celei mai puternice a unui dintre Statele riverane din Marea Neagră. Această libertate va fi deplină în timp de pace sau de războiu, dacă Turcia va fi neutră. In caz contrar, libertatea va fi restrânsă la trecerea vaselor de războiu a puterilor neutre. 8) Demilitarizarea strîmtorilor, supt reserva fixării unor zone de o Comisie specială, compusă din reprezentanții Statelor riverane ale Mării Negre, din represintanții Franciei, Angliei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite. Această comisie va fi prezidată de un Turc. 4) Garanții pentru protecția orașului Constantinopol. Urmează diverse modalități ce rămân a fi determinate mai târziu. TarMrile ta Bulgaria Agenția telegrafică bulgară comunică că ieri la 5 dimineața o bandă formată din macedoneni autonomiști și din partizani ai opoziției guvernamentale, a atacat orașul Kustendil, care este numai la loc bilometri depărtare de Sofia. Banda n’a întîmpinat nicio resistență, a întrerupt comunicațiile cu capital și după ce au ocupat orașul a operat cîteva arestări printre macedoneni și locuitorii orașului. Nu s’a înregistrat nici un exces, afară de uciderea unei femei. Guvernul a luat măsuri grabnice pentru a reprima această acțiune revoluționară, care nu a avut nicio influență asupra restului țării. In aceiași zi, orașul Kustendil a fost reocupat de un detașament, care era comandat de ministrul de război Tomoff și de ministrul comerțului Radolff. Macedonenii autonomiști, al căror număr nu trece de 400, n-au opus nicio resistență și au evacuat imediat orașul guvernul n’a socotit necesar să dea măsuri extraordinare de represiune, considerând incidentul ca lichidat.* Din sursă oficială bulgară, se anunță ca urmare la cele petrecute în Kustendil că Guvernul bulgar a remis represintantului iugoslav din Sofia o notă relevînd că banda de comitagîi, care a ocupat orașul, a trecut granița venind din Iugoslavia. Guvernul iugoslav este rugat să ordone organelor militare și administrative de la graniță de a pune capăt acestei stări de lucruri. Nota subliniază că Bulgaria nu se îndoiește la bunele intenții ale Guvernului iugoslav. in Ui să iam. Astăzi s-a ținut un Consiliu de coroană pentru semnarea proclamației prin care se declară Constituția Statului liber irlandez ca fiind trecută și adoptată de către Parlamentul britanic și Parlamentul provisoriu al Irlandei de Sud. Constituția întră în vigoare. Astăzi se va întruni în Dublin Parlamentul Statului Liber pentru a începe operațiile preliminare; in cursul acestei zile, guvernatorul general va depune jurâmîntul. Dail Eiranul devine Camera deputaților în Parlamentul Irlandei. Iadată după întrunirea membrilor, aceștia urmează să depună în primul rînd jurămîntul în termenii următori: „Jur solemn credință și supunere Constituției Statului Liber irlandez așa cum a fost stabilit prin lege, jur că voi fi credincios Maiestăței Sale Regele George al V-lea, moștenitorilor și succesorilor săi legali. In virtutea cetățeniei comune a Irlandei cu Marea Britanie și aderarea ei ca membră la grupul de nații ce formează uniunea națiilor britanice. .