Neamul Românesc, decembrie 1922 (Anul 17, nr. 272-296)

1922-12-08 / nr. 278

ANUL al XVII-lea n­r 278. «Rmn HMHHPimmM REDACȚIA și AC­ȚIA Strada Domnița Anastasia, 6 TELEFOANE. Redacția....... 12/60 Administrație .....Director: N. IORGA Foaia Partidului Nationalist-Democrat Apare silnic București. Vineri, 8 Decembre 1922, abonament ® [UNK] Pe un an i­n­­ 3rt. , Nfie Lei Pentru preoți și învii­tft) . Pentru studenți. . . . 100 . Pe șase luni..................ST „ Pe trei luni . . . . . .. „ Pentru străinătate dublu. Redactor-șef: ALEX. CUSIN Frontul opositle! Azi un doritor de putere în numele sacrelor principii — și cine nu le are astăzi! după ce mi-a zugrăvit, con­form adevărului, toate grupă­rile opuse grupării sale, des­pre care e sigur că nația o iubește și că va ajunge la gu­vern mai iute de cum o do­rește, mi-a dat a înțelege că ar fi bine să se facă un front al oposiției Ca unul care am dorit mult timp un guvern de coa­liție cu grija singurei refaceri a serii, trebuia să fiu în­de­osebi mișcat de patrioticele griji ale interlocutorului mieu și să rîvnesc la frontul opo­­siției, mai știi?, poate, de­și nu sînt cel mai meicenghiu în tovărășie, îmi pică și mie ceva! Dar, iată, nu se poate. In ultimele timpuri diferen­țierile între partide s'au săpat așa de adine, nncit înțelegerea lor pentru a răsturna, prin cine știe ce mijloace care pot strica liniștea țerii, un guvern care, de altfel, nu represintă __5 _ 1___f _ ______ _ 1 t nației astăzi, e moralicește imposibilă. Și ce ar rezulta pentru acei cărora nici o problemă poli­tică nu li se pune moralicește din victoria repurtată de atîtea grupări care represintă pe lingă principii inconciliabile ambiții care nu se pot suferi una pe alta ? Nu, să așteptăm și să lu­crăm. Să vorbim acestui popor fiecare despre ce voim. Să nu cîștigăm în el masa de care avem nevoie pentru a pretinde la guvernare. Și, cind ceasul va veni, să înfățișăm, singuri sau cu aliați cari am con­simți să între în toate ve­derile noastre și să pri­mească singur o conducere co­mu­n­ă, să înfățișăm, zic, Regelui, nu un haos, în care totul să se poată primejdui, ci o organizație de Guvern cu program definit. Dar pentru aceasta nu e nevoie de niciun fel de sânt sarisc în vederea frontului oposiției. N. 10RQA România la Lausanne Liniștea în care au au urmat­ la Lausanne discuțiile privitoare la cesiunile teritoriale ale Greciei, a fost numai o liniște aparentă. So­sirea delegației sovietice, care ve­nia în calitate de aliată a Turciei și de prietenă a Italiei și Bulga­riei a fost urmată de o serie de intrigi de culise, care au contribuit mult la îngirjirea Turcilor și la o retragere strategică a Bulgariei din blocul balcanic. Cînd problema Strtmtorilor fu pusă în discuție și cînd Turcii spri­jiniți de Ruși se declarară intransi­genți în cererea lor de a avea su­veranitatea deplină asupra Strîm­­torilor, bătălia diplomatică izbucni cu învierșunare la Lausanne și cel care la chemat în primul rînd să răspundă cererilor turcești la pri­­mul delegat al României. D. Duca nu se găsea acum numai în fața delegației turcești ci se întilnia față în față cu Cicerin, care-și în­sușise și sprijinise toate cererile tur­cești printre care și interzicerea trecerei vaselor de războiu și drep­tul pentru Turcia de a ridica for­tificații. Intr'o im­provisație abilă și cu o logică strînsă delegatul nos­tru a expus punctul de vedere al României cerind absoluta libertate a Strîmtorilor atît pentru vasele de comerț, cit și pentru cele de războiu. D. Duca a fost energic și ronvingător, iar față de Turci a vorbit cu severitatea cu care se cuvenia să vorbească unui popor care supt masca aspirațiilor sale naționale ascunde pofta de răzbu­nare a anarhiei ruse și a desnă­­dejdei germane. D. Duca a amin­tit Turciei că Rusia este dușmanul ei istoric și că a se robi cu totul sovietelor înseamnă a-și primejdui independența și autoritatea pe care azi și le apără. Pledoaria d-lui Duca a produs o adâncă impresie asupra Aliaților care și-au însușit în totul părerile delegatului român. Astfel punctul de vedere al României a devenit punctul de vedere al întregei con­ferințe și România a contribuit și de astădată ca frontul aliat să se menție fără nici o pierdere. Pentru a doua oară Româ­nia intervine cu succes într-o con­ferință europeană de care adtrnă pacea lumei. Pentru a doua oară spiritul de dreptate al României, ca și atitudinea ei hotărîtă în mo­­mentele critice ale politicei inter­naționale actuale, a stat în fața unui dușman,că va poate aduce imen­sitatea unei anarhii și amenințarea unui colos dar care nu poate lupta cu dreptatea și lealitatea pe care le reprezintă România în politica Eu­ropei. Iar cnd Rusia a găsit nimerit să ceară dreptul de delegație în comisia internațională a Dunării, i s-a refuzat acest drept ca unui Stat care a încetat de a mai fi Stat riveran al Dunării prin trecerea Basarabiei la noi. Astfel la Lausanne România a știut nu numai să impute Aliaților­unctul ei de vedere în chestia trîmtorilor, dar a primit fncă o dată confirmarea că Basarabia este românească și că Aliații nu vor re­cunoaște niciodată cererile sovie­telor în această pri­­vniță. Nu­ vom fi din aceia săraci cu laudele și nu vom eșuta să recu­noaștem serviciile pe care d. Duca le-a adus țerii noastre ridicînd prestigiul neamului și politicei ro­mânești. Resultatul final insă al Confe­rinței va trebui să verifice succe­­sul acestei intervenții. Și sperăm că el va fi așa cum îl dorește în­treaga suflare românească. Ion Sân-Giorgiu o­r .................. ' IlMíU li­i cereurile franceze bine informate socotesc că întrevederea din Londra nu trebuie să dea caracterul unei adevărate conferințe interaliate. Ea trebuie să fie numai un simplu schimb de vederi oficios, în scop de­ a fixa de comun acord modali­tățile conferinței din Bruxelles, a cărei convocare este socotită ne­cesară de Guvernul din Pari­s. Așa­dar in asemenea condiții, d. Poin­caré venind la Londra nu va aduce nici nu va desvolta un plan com­plect pentru plata reparațiilor. A­ceste discuții amănunțite vor fi reservate conferinței, la care este vorba să participe și Mica înțele­gere. D. Mussolini însă socotește că conferința din Londra ar fi­­ fără obiect serios dacă în ea nu s’ar discuta în primul rînd chestia da­toriilor interaliate. Schimbul de note între Aliați continuă. 1 LEU EXEMPLARUL 2 Élul linii lajplal­m. Pe ziua de ieri Camera n’a a­­vut ceva mai important de făcut decit să audieze proiectul de răs­puns la Mesagiu, a cărui redac­tare de abia in­ duce sonoritatea și bombasticismul traselor. In el se vorbește de toate, cu a­­celași entusiasm nemăsurat de tot­deauna, care vrea să țină loc și de adevăr și de panaceu pentru ne­număratele nevoi și lipsuri ale mul­țimii. Dar el depășește orice măsură și modestie, cînd se vorbește de «nerăbdarea legitimă» cu care țara așteaptă Constituția liberalilor, ca și de miraculoasele urmări ale «unei politice financiare înțelepte, care vestește apropierea unor vre­muri mai bune de ameliorare a schimbului și de ieftenire a traiu­lui». Mai ale și Răspunsul la Mesagiu, cu toată figura simpatică a raportorului, a rămas și de astădată o proză ba­nală, fără răsunetul cuvenit în opinia publică, îndeplinind doar o simplă formalitate de curtoazie către Co­roană. v.— învățătorii și preoții Ardealului manifestă pentru d. N. Iorp­ a. profesor N. Iorga a primit următoarea tele­gramă: Învățătorii și preoții sec­ției Asociației din plasa Baia de Criș întruniți spre a se consfătui mulțămesc providenței divine că v'a dat neamului, urindu - vă mulți ani spre binele pa­triei Primiți asigurarea că precum In trecut așa și’n present și în viitor cuvin­­tul d­v. este urmat de toți Românii adevărați. Președinte întrunirii, IN­­CICAN, director de școală La aceasta d. profesor N. Iorga a răspuns: *Mulțămesc călduros pen­tru o încredere care vine către nezguduita mea cre­dință în naționalism și or­dine». Muierii isiiiii­i­s. Printr’un gest speciile maghiar, vecinii noștri dinspre Apus au a­­restat de aproape doi ani pe toți­ Romînii aflători pe teritoriul Sta­tului maghiar pentru a face din ei ostatici până la aranjarea unui schimb de deținuți cu Statul nostru. Și de atunci zac în temnițele și bordeiele umede ale Ungariei atî­­ția dintre frații noștri, a căror vină este doar aceia de a fi romîni. Cum sînt tratați n’o putem spune mai sugestiv decît reprodu­cînd cuvintele spuse de un deputat ma­ghiar, Hebert, în Parlamentul din Pesta: „Starea din lagărul de la Zalaegerszeg este mai rea și sufe­rințele deținuților de aici sînt mai îngrozitoare decit în ocnele din Si­beria». Pentru încetarea acestor barbarii contra atîtor supuși romîni, credem că Guvernul are datoria de a in­terveni imediat prin mijloacele ce le va crede de cuviință, pentru cur­marea acestei rușini. Cînd maghiarismul trîmbițează pretutindeni umanitarismul și do­rința sa de pace și bune legături cu statele vecine, e bine să i se aducă înnainte aceste acte de săl­băticie. r. — Agitațiile antisemite Tulburările studențești se înte­țesc. După cele petrecute la Cluj și București, o nouă ispravă se a­­nunță la Iași, unde studențimea cu prilejul unei noi manifestații anti­semite a devastat redacțiile și ti­pografiile ziarelor «Opinia» și „Lu­mea“, cutreerind străzile orașului păn' la oră tîrzie din noapte, fără ca cineva să-i împiedice. Intr'un raport telegrafic trimes ministrului de Interne, autoritățile ieșene spun că din lipsă de forțe pol­iienești n’au putut reprimi mișcarea, ce­ea ce a silit pe evreii ieșeni a se a­­păra stoguri prin m­oiara pașnică a închh­i­erii magazinelor. Părerea noastră asupra acestor fapte reprobabile a fost spusă. Ele sunt provocate de­ o întinsă propa­gandă antisemită care se face în present printre elementele școlare orășenești. Ieri numai un profesor de la Târgoviște­ni­ a declarat că s’au trezit într’o bună zi la liceu cu’n teanc de broșuri antisemite triemese gratuit profesorilor nu se știe de cine. Acest sistem e prac­ticat la toate școlile. Iar odată pro­paganda la orașe reușită, teamă ne este că agitatorii vor căuta a o răspîndi și la sate, transformând România într’un cîmp de experiențe periculoase, care pot duce la tur­burare intestine pline de consecințe funeste pentru viitorul nostru. Situația noastră internă spre a fi consolidată are nevoie de liniște și de muncă disciplinată continuă, din partea tuturor păturilor sociale ale țării, indiferent de confesiune sau naționalitate. A învrăjbi fără vre­un motiv serios pe cetățenii chemați a conlucra pașnic și în ar­monie la întărirea și progresul Sta­tului, e a face operă ce nu cores­punde interesului superior național și pe care avem datoria de a o re­prima cu energie. Iată de ce credem că Guvernul trebuie în sfîrșit să dea măsurile cele mai drastice contra tuturor turbu­rătorilor ordinei publice și să nu lase ca aceste agitațiuni cari azi par poate nevinovate, — fiind făp­tuite de un tineret exuberant­­ și ușor inflamabil —, să se ’ntindă și să dea proporțiuni cari să zdrun­cine nu numai­ situația noastră in­ternă, dar chiar și bunul renume pe care-l avem ca Stat de ordine­­ în țerile din Apus și cari nu ne­­ poate fi indiferent. Alex. C.— Conferința des­ar­mării din Moscova Agenția Rador anunță că în șe­dința de Sîmbătă a șefilor dele­gaților, la conferința din Moscova, un delegat rus a declarat că de­legația sovietică reprezintă tot­o­­dată Ucraina și Rutenia, cu care posedă o administrație­ mi­litară co­mună. Luni 4 Decembre, șefii delega­țiilor s-au întrunit pentru a examina metoda în vederea desbaterilor asupra dezarmării propriu zise. Delegații statelor baltice și ai Po­loniei au recunoscut necesitatea de a se iscăli mai întăiu un pact de neagresiune. Delegația rusească este de părere ca acest pact să nu fie încheiat decît după ce va fi reglementată chestia dezarmării teh­nice. Proiectul pactului de neagresiune depus de polonezi și susținut de delegații statelor baltice este ast­fel redactat: Părțile contractante i­au obligația să se abțină în mod reciproc și pe toată durata pactului de a a­­taca teritoriile statelor semnatare. Toate conflictele vor fi regle­mentate pe cale pacifică apelîn­­du­se la nevoie la arbitraj. Pactul de neagresiune poate fi acceptat de Romînia, dacă această această putere cade de acord cu părțile contractante, și chiar de Statele care nu au participat la această Conferință, BULETINUL EXTERN , rai al Mii Comisia chestiilor teritoriale și militari a reluat stadiul pro­blemei Strîmtorilor. Lordul Curzon a expus propunerile aliaților, avind de obiect de a determina libertatea Strîmtorilor și de­m­ilitari­­sarea lor. Textul complect al acestor propuneri a fost comunicat celorlalte delegații- O­nil Birrére și Garsoni s-au unit cu propune­rile present­ate de Lor­ul Cirzon. Delegatul american Child și dele­gatul iugoslav Sparaikovici au expus părerile guvernelor respective.­hmed Pași și-a reservat dreptul de­ a răspunde numai după ce va fi luat cunoștință și va fi studiat aceste diferite propuneri. Cicerin a presentat câteva observații generale, la care Lordul Curzon a răs­puns pe scurt. Viitoarea ședință a comisiei va avea loc Vineri. # In ședința comisiei chestiilor teritoriale și militare, delegatul fran­cez Birr­èré a făcut următoarele declarații: Libertatea navigației este una din condițiile esențiale pentru desvoltarea reciprocă a națiunilor și prin urmare, pentru menținerea păcii. Până în present, încercările făcute pentru a se stabili un regim de navigație al Strîmtorilor au fost dictate de considerații politice sau militare, motivate mai mult de împrejurările momentului decît de interesul permanent al Statelor. Franța care ține atât de mult la principiul libertății, cere ca această libertate să fie asigurată și celorlalte națiuni. Amenințările permanente de ordin internațional trebuie să dispară și fiecare popor trebuie să aibă dreptul să-și apere interesele legitime. « Iată principalele clause ale proiectului interaliat relativ la statutul Strîmtorilor: 1) Libertatea absolută pentru navigația comercială in timp de pace și de războiu, dacă Turcia este neutră. In caz contrar, adecă dacă Turcia ar face parte din puterile beligerante, libertate pentru vasele neutre cari nu fac contrabandă de războiu. 2) Libertate pentru trecerea vaselor de războiu, al căror număr va fi limitat pentru fiecare putere și nu va putea trece în niciun caz de puterea flotei celei mai puternice a unui dintre Statele riverane din Marea Neagră. Această libertate va fi deplină în timp de pace sau de războiu, dacă Turcia va fi neutră. In caz con­trar, libertatea va fi restrânsă la trecerea vaselor de războiu a puterilor neutre. 8) Demilitarizarea strîmtorilor, supt reserva fixării unor zone de o Comisie specială, compusă din repre­zentanții Statelor riverane ale Mării Negre, din repre­­sintanții Franciei, Angliei, Italiei, Japoniei și Statelor­ Unite. Această comisie va fi prezidată de un Turc. 4) Garanții pentru protecția orașului Constanti­­nopol. Urmează diverse modalități ce rămân a fi determi­nate mai târziu. TarMrile ta Bulgaria Agenția telegrafică bulgară comuni­că că ieri la 5 dimineața o bandă formată din macedoneni autonomiști și din partizani ai opozi­ției guvernamentale, a atacat orașul Kustendil, care este numai la loc b­ilometri depărtare de Sofia. Banda n’a întîmpinat nicio resistență, a întrerupt comunicațiile cu capita­l și după ce au ocupat orașul a operat cîteva arestări printre macedoneni și locuitorii orașului. Nu s’a înregistrat nici un exces, afară de uciderea unei femei. Guvernul a luat măsuri grabnice pentru a reprima această acțiune revoluționară, care nu a avut nicio influență asupra restului țării. In aceiași zi, orașul Kustendil a fost reocupat de un detașament, care era comandat de ministrul de război Tomoff și de ministrul comerțului Radolff. Mace­donenii autonomiști, al căror număr nu trece de 400, n-au opus nicio resistență și au evacuat imediat orașul guvernul n’a socotit necesar să dea măsuri extraordinare de represiune, considerând incidentul ca lichidat.* Din sursă oficială bulgară, se anunță ca urmare la cele petre­cute în Kustendil că Guvernul bulgar a remis represintantului iugo­slav din Sofia o notă relevînd că banda de comitagîi, care a ocupat orașul, a trecut granița venind din Iugoslavia. Guvernul iugoslav este rugat să ordone organelor militare și administrative de la graniță de a pune capăt acestei stări de lucruri. Nota subliniază că Bulgaria nu se îndoiește la bunele intenții ale Guvernului iugoslav. ­in­ Ui să ia­m. Astăzi s-a ținut un Consiliu de coroană pentru semnarea pro­clamației prin care se declară Constituția Statului liber irlandez ca fiind trecută și adoptată de către Parlamentul britanic și Parlamentul provisoriu al Irlandei de Sud. Constituția întră în vigoare. Astăzi se va întruni în Dublin Parlamentul Statului Liber pentru a începe operațiile preliminare; in cursul acestei zile, guvernatorul general va depune jurâmîntul. Dail E­iranul devine Camera deputaților în Parlamentul Irlandei. Iadată după întrunirea membrilor, aceștia urmează să depună în primul rînd jurămîntul în termenii următori: „Jur solemn credință și supunere Constituției Statului Liber irlandez așa cum a fost stabilit prin lege, jur că voi fi credincios Maiestăței Sale Regele George al V-lea, moștenitorilor și succesorilor săi legali. In virtutea cetățeniei comune a Irlandei cu Marea Britanie și aderarea ei ca membră la grupul de nații ce formează uniunea națiilor bri­tanice. .

Next