Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)

1923-03-21 / nr. 63

Ș­T­I­R­I Ci­ne ins­u­­li 1 fii fi «fi celui să fie acela de­ a desemna ca urmaș al său pe una din rudele sale din Germania. Doar Regele a rupt orice legături cu aceste rude, fiind expulsat din familia sa. Nu i se poate cere deci nici unuia din ur­mașii săi ereditari la Tron să mai apeleze vreo­dată în acea direcție. Singurele căi la cari am putea re­curge ar fi sau la familiile domni­toare latine sau la vlăstarii domni­țelor familiei noastre Regale, azi regine în țeri amice. Asupra chestiei evreiești, d. Iorga se opune a se ratifica prin Cons­tituție decretele-legi cunoscute de dare a drepturilor. Constituția nu poate cuprinde decît enunțare de principii. Să fie socotiți cetățeni romîni toți Evreii din Vechiul Re­­gat cari aparțineau României în momentul declarării războiului, pre­cum și toți aceia din teritoriile alipite cari se aflau la aceste locuri la acel moment. Acestea au fost observațiile mai principale ala joi-lui Iorga. Eia cu­­prind un adine sens democratic, îndată ce vom avea textul după notele stenografice, îl vom publica. Ședința de ieri a Parlamentului a fost impunătoare prin atitudinea solemnă pe care au păstrat-o stît majoritatea cit și opoziția, in timpul marelui discurs al d-lui N.­­Iorga la discuția generală­?a Constituției. Ascultat cu religiositate de întreaga Adunare, șeful partidului națio­nalist-democrat­ s’a ridicat ca tot­deauna mai spre sust fie patimile po­litice ale zilei, spre a da una din acele splendide secții de înnalt pa­triotism atît idee nece­sară pentru mulți, mai­ atestînd momentul de față. D. Iorga a menținut cu energie părerea sa inițială, care e și aceia a întregii opoziții, că Parlam­entul actual n’are caracterul de Consti­tuantă, subliniind că în afară de viciile de formă lipsește la baza actualelor Adunări atmosfera mo­rală, înlăturată prin felul cum s’au făcut alegerile. O Constituție nouă, de regenerare, trebuia făcută de oa­meni ai vremii de azi, mai în le­gătură cu noile­­ curente ale vremii și nu de elementele trecutului. Oratorul critică, apoi, caracterul însuși al noii Constituții, care tre­buie să fie simplă, armonioasă și uni­tară dar care nu e decît un ames­tec haotic de idei. Dar va putea rămînea Constitu­ția în forma pe care ni-o prezintă partidul liberal ? D. Iorga declară că ea va trebui schimbată în multe puncte, așa ca întreaga societate să rămînă mulțămită și să nu fie împiedecată în desvoltarea ei Trecînd la analiiarea textelor constituționale mai importante, d. N. Iorga susține că în ce privește fixarea caracterului Statului nostru, nu e destul a se spune că el e u­­nitar, ci trebuie să se introducă și cuvîntul de național, de care nu trebuie să se sperie nimeni, dat fiind că s’ar recunoaște minorită­ților etnice autonomia lor școlară și bisericească. România are drep­tul de a fi un Stat Național nu numai fiindcă e locuită în majori­tate de Romîni, dar pentru că se­cole întregi ea s’a men­­ținut prin puterile nației române. Trecînd la drepturile femeilor, d. Iorga face o frumoasă evocare a virtuților femeii române care a avut un rol­ hotărîtor în viața poporului nostru nu numai ca mare gospo­­dină,est este, dîndu-și din mînile ei pînea materială de toate, zilele, iar din sufletul ei pînea morală, ci și ca element de cultură. Oratorul crede că e o mare scădere a Cons­tituției actuale faptul că nu s’au a­­cordat femeii, pe lingă drepturile civile, și cele politice pe baza ega­lității dintre ambele sexe. Vorbind de încetățenire, d. Iorga a cerut ca ea să se facă și mai departe în mod individual, prin Cameră, iar nu să fie trecută între atribuțiile Consiliului de miniștri. Continuînd declarațiile sale, șe­ful partidului naționalist democrat se declară contra naționalisării sub solului. D-sa cere pentru sătenii proprietari de­­ terenuri petrolifere formarea de obștii de exploatare, așa cum ar trebui să se organiseze cît mai multe și în ce privește pă­durile. D. Iorga vorbește, apoi, mai pe larg despre­ Biserica ortodoxă al cărei rol a fost micșorat prin noua Constituție. Ortodoxia a intrat în sufletul poporului român, care a trăit în ortodoxie, și de aceia ea trebuie să fia rei­gia noastră oficială de Stat.­­Prestigiul Bisericii ortodoxa trebuie păstrat prin asigurarea în Constituție a caracterului ei domi­­nant­ față de celelalte Biserici. D. Iorga trece la apărarea liber­tății presei. D-sa arată cum con­știința publică n’au format o înțăra noastră,nici cărțile, nici lecțiile de pe catedră, ci presa, bună, rea, cum a fost, dar presa liberă, nu încătușată. Cel mai bun judecător al presei a fost opinia publică, și atunci cînd un gazetar s’a făcut­­ , vinovat de o calomnie nedreaptă sistem­ui Comunicaților a luat uz sau de atitudini nepatriotice osînda opiniei publice, care a făcut golul împrejurul lui, a fost totdeauna mult mai teribilă decît orice sen­tință judecătorească. D. Iorga cere ca judecarea delictelor de presă,­­ inclusiv al calomniei, să fie lăsată și mai departe în seama Curților cu juri. Discutînd compoziția Senatului, d. Iorga critică felul cum înțelege partidul liberal să-l formeze. Nu pot fi alese două Adunări prin a­­celaș vot universal, ci Senatul tre­buie să fie un corp al competen­ților, ales de către diferitele corpo­rații de profesioniști. Rolul lui va fi acela de a delibera și propune și nu de a vota în mod imperativ legile. In ce privește pe rege, d. Iorga se declară contra măsurii ca, în cas de lipsă de moștenitori, dreptul Re- Rep. Se face cunoscut și pin această cale­tă toți șefii de organisații, sau în lipsa lor cîte un delegat al fie­cărui Comitet executiv de organisație, sînt invitați a lua parte la ședința Com­­­tetului Executiv Central, care va avea loc Dumnecă 25 Mart a. c­­oarele 10 a. m. în sala din strada Bre­zoianu n­l 4 din București. Ieri, la Cameră a conti­nuat discuția la Constituție, relevindu - se interesantele discursuri ale d lor Roth și Brandsch, represintanții mi­norităților etnice din Ar­deal. După cuvîntarea d-lui N. Iorga, Guvernul dorind să încheie discuția generală a intervenit a se da cuvîntul raportorului, d. Chirculescu, care iasă, din causa zgo­motului și protestărilor o­­posiției, n'a putut vorbi. Totuși majoritatea a luat in considerare proiectul de Constituție cu 225 vot in pentru. Aseară a avut loc în sala «Dacia» o întrunire a chi­­risșilor, la care s’a protes­tat în contra dispozițiilor, care îngreuiază soarta a­­cestora și s’a hotărît să se facă intervenții pe linge Guvern și Parlament în ve­derea aducerii în dezbatere a noii legi a chiriilor. M­ajestatea Sa Regele Ita­liei a ordonat doliu la Curte pentru­­ 18 zile cu poasta morții Reginei Milena și Budapesta încăierările între studenți și poliție con­tinuă. La ultima ciocnire s’a făcut us de urma din amîn­­două părțile; șapte studenți au fotst răniți. Față de agitația populației din Galați și Giurgiu, provocată de creșterea continuă a Dunării, Mi­ gente măsuri p­entru a împiedeca prin diguri inundarea acestor două orașe, care astfel pare inevitabilă. Colonelul Plastiras, în­trebat dacă Grecia ar inten­ționa să întreprindă și sin­gură o acțiune militară îm­potriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura în niciun caz singură în răz­botu, dar că este gata să co­­laboreze oricând și ln orice condițiuni cu marii aliați in mina cărora și-a încre­dințat soarta și de la cari așteaptă instrucțiuni și dreptate. Ș«fir@tar de’’redactpr“®, V. infiöilÄ [K­üilil­­ie Ki­ntit îs­tau­ Represintantul american Wads­­porth a comunicat comitetului fi­nanciar observațiunile Guvernului Statelor­ Unite asupra propunerii Aliaților relativ la regularea chel­tuielilor de ocupație. Cabinetul din Washington refuză a reduce din­ totalul cheltuielilor valoarea vapoa­­­­relor germane, dar admite ideia de a se discuta proiectul care pre­vede regulamentul vărsămintelor și repartizat pe mai mulți ani. Delegații Guvernelor europene vor examina Marți observațiunile americane. Viitoarea ședință plenară a comitetului a fost anunțată pen­tru Joi. A apărut : „Analele statistice și economicei n­ le. 1-2, anul al VI, pe ianuar- Februar 1923, cu următorul sumar: I. Articole.—Imperialismul și e­­chilibrul economiei mondiale, de dr. G­h. Leon ; Reforma monetară în România, de Alex. Penescu; pro­ducția mineră a României în anul 1921, de dr.Ilie I. Georgian. II. Cronica economică și socială.— Perspective economice în 1923 de dr. I. N. Angelescu . Noua lege a impositelor la Parlament de Alex­ia8;11 . Camere de Comerț și Ifl-Lempor7luD* dusine de inginer Alex. Topliceanu. * III. Recensii—Economia petrolu­lui ; Statistica societăților pe acțiuni din România pe 1922 ; Panpénsine et bienfaisance. Numeroase informații economice și­ financiare. Prețul unui număr dublu 15 lei. A apărut: Problema Lumin­elor, con­ferință ținută de d. D. Ci­­hodariu la Clubul partidului nationalist-democrat. De vînzare la toate libră­riile. Rugăm pe cetitorii noștri cari nu trimit bani să no­teze pe cotorul mandatului scopul pentru care ni-i tri­mit. D-nii abonați sînt ru­­gați a nu trimete banda rupt care primesc ziarul. O rectificare Printr’o greșeală de paginație la darea noastră de seamă din nu­­mărul de ieri asupra întrunirii de la Roman, s’a strecurat o gravă greșeală schimbîndu-se cuvîntarea d-lui Ifrim cu a d lui Sîn-Giorgiu. Rugăm pe cetitori să rectifice. Nr. 4.042 Notificare­ a lui ministru de Finanțe D­­e ministru. Subsemnatul in calitate de pro­curator al d-lui Nicolae Mateș Bâ­­jioiu, domiciliat în Albac, Transil­vania, vă notific că în ziua de 1 Maiu 1920 respectivul a pierdut bonurile de tesaur, împrumutul Ar­deriului, cu nr. 26096 și 2g­97 prevăzute cu 8 cupoane, scadente la fiecare 6 luni din 1 August 1919 pănă la x Februar 1923 Bonurile au avut valoare nomi­nala fiecare de 1­000 coroane. A­­ceste bonuri le-am cumpărat la 20 April 1920 de la «Doria», institut de credit și Economii din Cim­­peni. Le declar nule în mîinile oricui se vor găsi și vă rog cu onoare să binevoii a înștiința casele plă­titoare să refuze plata lor. Declar că fac alegere de domi­ciliu în București, Calea Victoriei no. 208. Sub A Adud un bon provisoriu 4­434-București la 6 Februar 1922. Cu deosebită st­mă , Dr. Ioan Răchițan advocat București Calea Victoriei 208 corpul B­­et. I. Corpul Portareilor Tribu­nalului Ilfov Presents s’a făcut prin interme­diul nostru la 13 Februar 1922. Capul portăreilor, C. Ionescu Corpul Portăreilor Tribu­nalului Ilfov Presenta copie fiind conformă cu notificarea nr. 4.042/922, se lega­­lisează de noi spre a fi publicată în Monitorul Oficial. ______Capul Portăreilor, Nedescifrabil. Loteria Sfatului Negustoresc intre nenumăratele cîștiguri eșite de la punerea în cir­culație a NOULUI BILET s’a plătit pe ziua de ieri a lui CHARLES LAZARE din București, Strada Meteorului 45 A, un CÂȘTIG, de 50.000 lei, pentru biletul No. 0056.520 conform adeverinței de mai jos: &oold,e ±o­w" JBE V'îJS IHIIA Sinbananatul CHARLES L­A S­A­C g, dl« Bacureșii Strada Matsor 45, A. dec­lar că an porn­it de la O­F’­X O­X­U­L de V­A » gA­B­E , a­l O­T­E­R­I­E­I SFATULUI R­E­GUSTORESC . suna do Lsi 60,000 ( Cinci ssoci oli ) susț. câștigată de nins cu­ un bilet de doi Lei ,8.1 Lote­riei SFATULUI NEGUST­OR­ESC. 1923 MARTIE 6 * «liniat WiSBsicfsjC, Biletele se găsesc de vînzare la Oficiul de Vînzare al loteriei Sfatului Negus­toresc din Pasag. Imobiliara (Calea Victoriei 60) beara B și la toți subcolectori. I0TERIA SFAT! SEGfSÎGStiSC :ul de tatame ca »1 Ho. ».«3 <Jîa Spectacole Marți, 20 Mart TEATRUL NAȚIONAL—seara «Cînd dracul petrece». TEATRUL REGINA MARIA.— «Moartea civilă». TEATRUL POPULAR. — .Ex- GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția II a c. c. EXTRACT D. Ștefan Molda din București, a intentat acțiune de divorț con­tra soției sale Roza Molda, născută Roza Pali. Din căsătorie a resultat un co­pil Mihail Molda de un an. Soția pîrîtă nu are avere. Termenul de judecată este la 26 Mart 1923. Acest extract se va publica de noi Grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 din codul civil modificat. Grefier, Nedescifrabil N-l, 13018. Mart. 19/1923. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția I-a c. c. EXTRACT / Doamna Rosina Alexandru Per­­jiu, domiciliată în București strada Nisipari ,nr. 7 prin petiția înreg. la nr. 5693 din 24 Februar 1933 a intentat acțiune de divorț contra soțului său Alexandru Perju, fost în institutul de orbi­tatra lumi­noasă"din București, iar în timpul de față în institutul de orbi din Cluj cu reședința la Sent-Crai în apropriere de Cluj pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a resultat un co­pil anume Maria în etate de 3 ani și jumătate. Act dotat nu posedă. Soția reclamantă se servește de timbru în proces. Termenul pentru a doua con­ciliere în Camera de Consiliu este fixat pentru ziua de 22 Martie 1923. Acest extract se va publica de noi Grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, /. Dumitrescu N­r. 15346, 17 Mart 1923. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECȚIA III-a EXTRACT D-na Elena P. Oprișor de pro­fesiune menajară domiciliată în București a cerut acestui Tribunal prin petiția înreg. la nr. 32443 din luna Decembre anul 1923, să fie divorțată de soțul său, pentru mo­tive din cauză determinată. Din căsătorie sunt 3 copii anu­me: Maria de 17 ani, Vasile de 44 ani și Ion de 13 ani. Avere nu are nici una din părți. Acest extract se va publica de noi Grefier prin «Neamul Romă­­nesc» conform art. 285 codul civil modificat. N­r 15052 1923 Martie 16 Dos. nr. 5469/923 Grefier, Iliescu Marin M. Postelnicu­ ADVOCAT Consultațiuni:­­ p. m. Str. Temișană, 47 Telefon 24/08. București Q): Soc. în nume­ colectiv "C *»Biroul Economic“ Lucrări de contabilitate "Representanțe Publicitate București - Str. Brezelanu nr. 4 - Tilenii 32­0 I. Secția Lucrări de Contabilitate se ocupă cu: 1. Deschiderea, ținerea și aranjarea contabilităților. 2. încheierea, verificarea și semnarea bilanțurilor. 3. îndeplinirea tuturor formalităților cerute de Tribunal în legătură cu registrele oficiale. 4. Stabilirea cotelor de impozit in conformitate cu noua lege a impozitelor și îndeplinirea tuturor formalităților necesare. 5. Verificarea și punerea de acord a extraselor de Cont Curent ale Instituțiunilor locale din țară și străinătate, care lucrează cu Instituțiunile bancare și comerciale din București. 5. Corespondență în limbile : romînă, franceză, germană și italiană. 7. Orice fel de lucrări, arganjări și consultațiuni în materie de contabilitate sau în legătură cu ea. II- Secția Representanțe , la represeritanța de firme comerciale și industriale din țară și străinătate. III. Secția Publicitate: Primește orice publicitate con­troiatâ, la filiiala, etc. pen­tru ziare din țară și străinătate. N. B. Colaboratorii acestui Birou sunt recrutați dintre spe­cialiști cu practică îndelungată, Doctorii și Licențiații ai Aca­demiilor Comerciale din țară și străinătate, sau absolvenți ai Școalelor superioara de comerț. * 5-2 1*9- I—23* „Mill­ Carbonifer“ - SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ IN CAPITAL S5.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI 3 R A D A LASCAR CATARQIU N-l. 8 T1L1F0N 45,88 ExplOatează Minde de Cărbuni DÎN COMARîSȘU, VSRMEȘTI ȘI LISORVA Județul Bacăs A apărut i­ sPUS DE ȘOIM: — Povestiri eroice morale pentru copii și tinerime — de P. POPESCU, institutor Cartea tipărită cu deosebită îngrijire în editura Societății «Cultura Neamului Românesc» cuprinde nu­meroase ilustrații în autori cu subiecte în deosebi din râzboiu. A se adresa: d-lui P. Popa Nou, strada Popa Savu No. 70 sau la «Cultura Neamului Românesc»» Lipscanii* Noi No. 12. Prețu unui exemplar 5 lei. Pentru comenzi mai mari de 50 de exemplare, se acordă rabat de 15 la sută. Expediția se face franco la cerere contra 5 lei. Te! /

Next