Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)
1923-03-28 / nr. 69
BANDELE Deci în fuptele politice ca și în concurența națională am ajuns, supt un guvern de ordine, la acest rezultat, bandele. Ele apar noaptea, năvălesc, sparg geamuri, bat, stîlcesc. Cu un cuvînt violența lor e stăpînă, un timp mai lung sau mai scurt, pe oraș. Sînt „democrați“ sau „studenți“. Nu ți rămîne decît să te pleci înnaintea puterii lor și să-ți dregi fereștile sau să-ți tămăduiești spinarea. E adevărat că pe Calea Victoriei se plimbră patrule plictisite, dar pilcuri din bande aleargă în toate părțile, rîzindu-și de „poteră“. Bandele nu au pornit de capul lor. Este cineva care-i învață. Cineva care primește raportul și rîde. El nu trece pe la poliție și nu e în primejdie de a se mută la Văcărești. Numai cît, iată ce se va întîmpla. Bandele vor ajunge o operă și cînd nu vor mai fi utile pe sama lor. Și numai atunci instigatorii de azi vor simți cît de mare a fost răul ce au făcut țerii lor. N IORGA i. l lini ii italia sminti Ieri la Cameră, d. N. Iorga a spus următoarele la discuția textului din Constituție asupra încetățeniră Evreilor: După cum a spus foarte bine d. Mîndrescu, într’o Constituție nu se pot enumera decretele-legi, ci Constituția trebuie să conție principiile fundamentale generale, care să arate ceia ce vrea. Eu nu admit și nu recunosc Uniunii Evreilor pămînteni dreptul de represintanți diplomatici ai Evreilor din țara noastră, fiindcă nu cunosc decît Evreii băștinași-cetățeni romîni și Evreii supuși ai Statului palestinian. Ceia ce vrea să fie Uniunea Evreilor pămînteni însemnează un fel de Stat în Stat și aceasta, noi nu putem să primim. (Aplause prelungite). Represintanții Evreilor în această Cameră se plâng că n’au fost încetățeniți toți Evreii, cît ar fi dorit d-lor. Dar oare țeranii noștri au fost împământeniți toți ? Și cine mai mult decît dînșii merită stăpînirea acestui pămînt, pe care i-au apărat de veacuri și i-au muncit cu atîta trudă și jerfe ? Cine ? i Dacă s’a închis poarta în ceia ce privește dreptul țeranilor la pămînt, să închidem puțin poarta și în ceia ce privește dreptul străinilor la cetățenia romînă. (Aplause prelungite). Dar Evreilor li spun încă un lucru : Dacă vor să se apropie de sufletele noastre, trebuie să înceteze pentru dînșii dreptul la o anumită atitudine fața de nația noastră și să înțeleagă că au și datorii față de țara a cărei cetățenie o cer. Chestia evreiască nu se rezolvă prin decrete-legi, și nici prin vitezele de stradă, ci ea se rezolvă în sufletele noastre. Nu cu iluzii zioniste, nu cu macabeism, nu oscilînd între două patrii, — una pe care n’o locuiesc și alta pe care n’o iubesc, dar în care înțeleg să trăiască și să aibă drepturi, — vor isbuti Evreii să dobîndească cetățenia noastră, ci dînd dovezi statornice de devotament, de jertfe, de Împlinirea datoriilor față de România și neamul nostru vor putea să cîștige în sufletele noastre încrederea și cetățenia definitivă. (Apanse puternice). in chesia prelungirii cont aoteiof da închiriere ! In preajma votării unei legi pentru prelungirea contractelor de închiriere și față de multiplele dificultăți de care n’a izbit justiția în apliarea decretelor și legilor anterioare — noi, avocații, o știm mai bine ca oricari alții —, cred că e tot ce poate fi mai util, ca o discuție cît mai largă și documentată să fie întreprinsă prin presă, pentru ca noul legiuitor să țină seamă de obiecțiunile juste și să le aibă în vedere pentru înlăturarea lacunelor și nedreptăților în viitor. Țin însă de la început să fac o declarație, spre a evita ca părerile ce expun în acest articol să fie bănuite de parțialitate . Găsesc că la împrejurările actuale, încă anormale în ce privește cel puțin echilibrul economic, legi cu caracter de regulator forțat al acestui echilibru se impun în toate direcțiunile, deci și în ce privește locuințele. Ele sînt absolut necesare spre a se înfrîna molima speculei ce ne bîntuie azi și care se angrenează și motivează pe însăși tendința de speculă a fiecărui individ în parte. Astăzi legea cererii și ofertei, regulatorul economic din vremuri normale, a devenit doar un nou pretext de îmbogățire. Dacă un obiect necesar se cere mult și se oferă puțin acel obiect va ajunge la prețuri fantastice, care se pot plăti de destul ca obiectul să fie acaparat, dar nu se pot plăti de majoritatea, care trebuie să suporte privațiunea. Viața de toate zilele nu o dovedește aceasta la fiecare pas, și dacă nu s’ar lua măsuri de protecțiune reală a celor mulți și loviți de puterea de acapararea a celor mai puțini, o reacțiune nediscipinată din partea celor d’intăiui poate zdruncina din temelii toată întocmirea societății actuale, cu tot ceia ce veacuri de muncă și civilisație ni-a dat bun pănă în prezent. Cred, prin urmare, în necesitatea legilor contra speculei și susțin ca ele să privească toate ramurile de activitate economică, astăzi cînd instrumentul de schimb—moneda, țarii—,cu o valoare ce nu mai poate fi impusă și stăpînită de Statul emitent, se găsește un prea mare număr la cei puțini, cari o mai depreciază încă fără riscuri prin desprețul ce-i arată și în prea puțină măsură la cei mulți, pe cari îi strangulează deprecierea. Asemenea legi însă trebuiesc să fie bine chibzuite și drepte; iar disposiurile lor, lămurite și complete, să caute să aducă ușurarea unor nevoi reale simțite de mase, iar nu să protejeze indivizi după cozuri mai mult sau mai puțin speciale. I Prin această prismă privită legiuirea prelungirilor și sporurilor legale la închirieri înțeleg sâ relev astăzi cîteva din lacunele legii actuale,spre a fi evitate pentru viitor. Una din cele mai grave lacune și care, în cazurile concrete ce s’au ivit în fața Justiției, s’a marcat printr’un resultat jurisprudențial cu totul contrar spiritului conducător al legiuitorului, se referă la redactarea primului articol din legea dia 14 April 1922, în care se omiteder sigur t fără nicio intenție de derogare — a se mai trece principiul pus în ari. 1 din decretul de la April .1920, ca chiriașul să-și îndeplinească exact obligațiunile contractuale și să dovedească, în cazul cînd s’a stabilit în localitate după 15 August 1916, necesitatea locuirii în acea localitate într’un interes vădit de familie sau serviciu public. Aplicîndu-se noul text de lege, justiția a văzut în c omisiunea acestei disposițiuni admiterea principiului contrar, anume că chiriașul, oricînd și în orice împrejurări și-ar schimba domiciliul dintr’o localitate într’alta, se bucură de prelungirea contractului de închiriere în dauna proprietarului sau a chiriașului legat prin interese bine definite_’și avitabile, de o anume focalitate. Citez în acest sens decisiuni ale Innaltei Curți de Casație. Temeiul juridic al acestor decisiuni este acela numai, că legea din 14 April 1922, prin art 1 a derogat de la art. 1 decretul anterior, întru cît nu a mai prevăzut că chiriașul stabilit în localitate după 1916 ar mai avea nevoie să dovedească necesitatea locuirii în interes public sau de familie. Motivul poatte să fie puternic—dacă nu decisiv, — în drept, deși eu ,nu mă pot convinge că legiuitorul din 1922 ar fi derogat un moment de la principiul și rațiunea, ce au stat la baza tuturor legiuirilor contra speculei. De unde pornia oare tendința de speculă, pe care legiuitorul trebuia s’o înfrîneze ? Din aglomerarea în anumite centre, ce dau confortul sau posibilitatea de afaceri rentabile a unei categorii de oameni ce-și pot permite orice lux. Aceștia sunt „indesirabilii“, a căror infiltrațîune nimeni nu s’a putut gândi s’o protejeze în paguba celor pe cari i ar fi stînjinit în orice cas. Cum dar a fi putut legiuitorul din 1922 să protejeze tocmai pe acești nedoriți și provocatori ai scumpetei și să-i favoriseze, cînd în alte țăi aglomerarea acestora a fost privită ca un flagel și s’au luat măsuri drastice prin legi pentru stăvilirea lui ?! Or, chiar la no —și mai alea în ce privește Capitala—invasia indesirabililor, îmbogățiților de războiu, in majoritate trîntori si speculanți, este fagetul secundar de tot cortegiul miseriilor, ce biciuiește pe cei ce au nevoie de un adăpost și sînt legați de o localitate, indiferent dacă e vorba de proprietari sau chiriaș! Mihail Apsstoleanu Avocat •fc * * in EsÉíuli 12 din Constantínopol, 26 (ft sdor)—In cererile diplomatice de aici se afrmă că Conferința pentru pace o fi convocată la Lausanne. Lli&l Ki Kii Ellir-Mi n Ruhr continuă strângerea cârbunelui. Afară de stocurile de cocs sechestrat* în cele două mine noi și a căror transportare a și început, misunile inginerilo socotesc să mai deschidă ș alte două șantiere în cursul acestei săptâmînsi. Astfel la începutul lunii April vom avea 7 șantiere în exploatare pentru ridicarea cocsului. Panii liisilislimiil si feriiiw La discuția Senatului asupra art. 132 din Constituție, d. I. Trufin, senator naționalist-democrat de Dorohoiu, a făcut istorcul principiului de împroprietărire și, cu o vervă emoționantă, a izbit să încălzească Senatul, arătînd jerfele de mucenic pe care le-a făcut, pentru realizarea acestui principiu, d. N. Iorga de la 1906 încoace : apărarea țăranilor în 1907 ; programul partidului din 1910 , lupta din 1914 și înscrierea art. 19 în Constituția din 1917, care pune principiul exproprierii. Face istoricul evoluției art. 132 din noua Constituție și, printr’o argumentare științifică, determină Senatul și banca ministerială să introducă în Constituție și articolul 32 din legea agrară din 1921. In felul acesta, Statul va avea dreptul de întîietate la cumpărarea moșiilor proprietarilor cari ar voi să le vindă în același timp, d. Trufin emite soluția ca aceste moșii să se împartă în loturi de 10-20 hectare, spre a se putea realisa și în Romănia,micile ferme, cum sînt cele din Franța și Belgia. Banca ministerială, prin d. Al. Constantinescu, adoptînd părerile d-lui senator Trufia, Senatul admite constituționalizarea art. 32 din Legea agrară. tenii si Um lanosili Hasi 1 Oi Cetim in «Straja» din Iași. Ca să ne vadă și de orbi gradul de fățărnicie al politicienilor noștri, dăm mai jos numele membrilor consiliului de administrație a Băncii Marmorosch Blank c«re a fărit in 1922 operațiuni de trei miliarde și jumătate, din care, firește s’au înfruptat tiți : M'îur'c i) Black di e tor general; K. Deșliu, fort vice»reședințe al Omerei (bn a tidui «naționa!»); Andy Bon m, administrator 1* B mque de PhD«; Aristide Black; loan Bombă (a veresem); General O. Goandă, președintele Senatului (libera ); Gr. N. Filipescu (partidul ‘«'țional); Rad é Hunberg (Par is); G*1llman (deputat țeronist); T Luent(Pae); Er. Pantazi (liberal); M. Seulescu, fost ministru •ie finanțe (m rghilomanist); R. Swepkez; Baron J. V. Stîrcea (fost ministru aveespan); Toma Stelian (liberi distd ); A. Lévy-Strauss (Paris); A. Vaida Voevod (național ardelean); S. Roenthel (liberal); C. Ageroianu*vere Ioan; I. G. Duca (iberst); A. Constantinescu (liberal). Singur partidul naționalist-democrat nu figurează un consiliul de administrație, deși se găsesc inconștienți țari afirmă că sîntem cumpărați de această bancă. Cetăței, dacă aveți ochi de văzut, nu mai sprijiniți nici un partid al fățărniciei politice! BULETINUL EXIEMN Spre pacea cu Turcia [etrei Turcii despre intrapropierile lui Raghili bey care conduce în absența lui Ferid-bey misiunea diplomatică turcă la Paris, întrebat de un redactor de la „Le Matin"* cum privește cercurile politice din Angora și Constantinopol contra propunerile de pace făcute Aliaților, a răspuns: — Contra-proiectul turc arată odată mai mult că Turcia conștientă de dreptul său și de forța sa, înțelege să rămînă hotârît pacifică. Cea mai mare parte din amendamentele contraproiectului nostru privesc mai mult forma decît fondul. In ce privește fondului să precisez, a spus Raghilbey, că concesiunile făcute la Lausanne de către delegația turcă cu prețul celor mai mari sacrificii au fost acceptate de către Adunarea națională. Singurul lucru e înțelegem să-i păstrăm este insula Castelorizo care face parte integrantă din Anatolia și este alte mici mase nelocuite care depind de insula Tenedos. In sfîrșit Turcia cere ca teritoriile sale ocupate să fie evacuate îndată ce ratificarea de către Adunarea Națională a tratatului de pace va fi îndeplinită. In 39 privește clansele financiare Turcia nu poate accepta de a plăti în aur dobînzile datoriei publice așa cum cer Aliații, care dacă ar avantaja unele țari din causa schimbului, ar ruina sigur țara noastră. Anuitățile ar trebui repartizate între Turcia și țerile detașate de la Imperiu. Turcia va trebui să fie degajată de orice responsabilitate în ce privește plata anuităților privind aceste țari. Contra-proiectul turc nu menționează cee 4T articole tratînd chestiunile economice, soluția acestor din urmă fiind lăsată pentru după pace. Motivul este că regulamentul acestor chestiuni cere un timp prea lung care ar întârzia încheierea păcii. Asupra regimului străinilor trebuie să insist în particular că, cerînd reciprocitatea și acceptînd principiul națiunii celei mai favorizate, Turcia manifestă clar ferma sa intențiune de a respecta dreptatea și dreptul. Amînarea Parlamentului englez Parlamentul angloz va lua Joi vacanță pentru Paște se va întruni din nou la 9 April. Imunuați ii tel Germania. — «Mormog Post» informează că socialiștii germani consideră situația în Bavaria ca foarte criticâ. O gamăile naționaliste combatante încearcă că iese ca șef pe Principele Rapreohi. Auranaționaliștii pe Ludendosff Guvernul se găsește între aceste două partide într-o situație foarte dificilă. Ce mai este la Londra ? Anglia. — Experții aliați continuă să lucreze separat la răspunsul ce se va da contra propunerilor de pace turcești. Astfel d. Bompard și experții francezi au conferit îndelung, stabilind definitiv punctul lor de vedere. Delegațiile care cuprind pe Irinalul Comisari vor primi instrucții să și redacteze decisiunile lor. Delegația italiană, presidată de Montagna, va studia raportul comisiunilor economice. Delegația franceză va codifica Decisiunile Comisiunii financiare. Delegația britanică, supt preșidenția d-lui Eyre Crowe va studia raportul Comisiunii politice. Iilijlisil Miliaan Budapesta, 26. (Rado*) — Regentul Horty a primit o delegație de studenți universitari, El a lăudat atitudinea lor și a declarat că studenții pot face foarte mult in direcția susținerii ideilor naționale și creștine. Ci despre incidentele recente Horty a declarat că vor fi anchetate cit mai imparțial. Regentul a făcut apel la studenți ca să rămînă liniștiți, căci interesul sistem al Statului cere liniștea In consecință, studenții vor face bine să se teamă de elementele care ar voi să profite de sinceritatea lor.