Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)

1923-03-23 / nr. 65

ANUL "áí XVIÍI-löá n-l 65. REDACȚIA și AD-TIA SSr&űa Domnița Anastasia, O TELEFOANE. Redacția, 12/80 A4s»teî»taa^i................V* n?q?s '■d'-teP0Sv mg 1 LEU EXEMPLARUL Foaia Partidului Nationalist-Democrat Dihrectorii N. IORGA Apare zilnic HedactuB-șef: ALEX. CUSIN ABONAMENT ®• Pe un an nu fără. . IfîQ L« Pentru preoți și învăț. 120 . Pentru studenți.. . . 100 . Pe șase luni. .... 00 . Pe trei luni..... 40 . Pentru străinătate dubiu. Două naționalisme — (Dintr’o conferință la Roman) — înnainte de războiu, contra materialismului pretutindeni biruitor și insolent, contra indiferenței față de ideal și ne­simțirii față de cele mai nobile porniri s’a­u ridicat ideologia modernă în forma naționalismului, și aceasta a fost forța care a dus la biruință în marea încercare dintre toate po­poarele lumii. Așa sta pregătit în Franța, alături de instinctul admi­rabil al mulțimilor legate de brazda patriei și neînvinse în tranșeele lor, mentalitatea de jertfă a luptătorilor din 1914- 1918: Péguy, Psichari, Acker și atîția cari și-au vărsat no­bilul sînge pentru triumful poporului lor. Așa în Italia, pe lîngă rafinarea modernistă s'a desemnat în sufletul lui Ga­briele d’Annazio cultul măririi italiene. Și la noi o întreagă generație a cuminecat în acest ideal înnainte­ de a lua arma în mînă pentru crearea României întregite. Un naționalism iredent creștia miHurat. Germania elabora în același timp un alt naționalism, întrupat în Nietzsche. Superioritate de rasă, misiune provi­dențială, rol de salvator, glorificare a «bestiei blonde». In locul discreției latine, urlete și lovituri. Ca ultim scop, întin­derea puterii germane asupra lumii întregi.«Dușmanului dă-i la cap, învinsului suge-i vlaga. Foți ? — ai dreptate! Prin război, vechile aspirații naționale au fost satis­făcute în Statele nouă, ca și în celelalte. Dar chestii națio­nale au rămas. Fiecare din țeri are conaționali afară și străini înnăuntru. Cum resolvim problema ? Naționalismul latin zice­ prin cultura sprijinită pe drept. Naționalismul german răspunde, prin silă și împotriva dreptului, între cartea luminoasă a unora și crucea colturală a agresiunii, societatea românească are să aleagă. Am vrut ca ea să înțeleagă deosebirea. N. IORGA Politica țărănimoi francese Războiul, contra așteptărilor și dorințelor unor anumite clase so­ciale, a adus o ridicare a masselor și­ o participare a lor mu­t mai in­tensă ca înnainte la treburile pu­blice. Acest fenomen se observă aproape în toate statele beligerante și el poate fi interpretat ca o dreaptă­­ răsplătire a sacrificiilor făcute. In Franța democratică, unde țe­­rănimea In ultimul­ timp avea o si­tuație materială mult mai înflori­toare ca acea a noastră, și educația cetățenească și cea politică era mult mai răspîndită, nu se poate totuși vorbi de o reală politică țe­­rănească în sensul ca represintanții ei singuri să aibă pretenția de a conduce astăzi destinele țerei. Asta nu exclude însă ca Guvernul să nu îmbrățișeze cu entuziasm re­vendicările țerănimei, indiferent de nuanța politică supt care ele s’ar presinta. Nu e mai puțin adevărat că după răsboiu s-a observat și în Franța o redeșteptare a țărănimei și reapa­riția sa ca unul din factorii prin­cipali și exigenți—dar nu exclusi­­viști—­pe scena politică a fost ex­plicată de aproape toți publiciștii prin cause pur materiale. Și multe persoane socotesc încă că actuala Cameră dacă a luat înfățișarea unei adunări de­­ rurali*, aceasta s’ar datora faptului că în alegeri țeranii exercitară influiența politică a pro­priei lor bogății. S'ar putea resuma opinia curentă zicînd că țeranul îmbogățit, devenit mai mult sau mai puțin conservator, vota cu par­tidele din dreapta și le făcu să triumfe. Oricare ar fi adevărul, cum a­r pare poziția țerănimei francese în presenta legislatură ? Pentru observatorul nepărtinitor, această situație ar putea fi schițată în modul următor : 1. Țeranii francezi constituie un sprijin electoral decisiv pentru toate partidele, de la radicalii puri pănă la extrema dreaptă, dar ei nu for­mează armătura esențială a nici unuia din aceste partide. 11. Acești țerani exercită astfel un arbitraj material și negativ între partidele care-și dispută alianța lor. 111. Ca o consecință a situației lor de arbitri sau aliați, ei sunt, pentru a zice astfel, excluși din luptele politice în avantajul, dar și în detrimentul lor; avantajul ar consta în acela că toți politicianii menajează interesele lor imediate; paguba, pentru că ei nu participă nici într’un fel la guvernămîntul positiv și astfel sînt lipsiți de po­sibilitatea de a realisa o largă po­litică agricolă și de a face să tri­umfe tendințele lor în conducerea generală a Statului. Și astfel idea­lul țărănimei, așa cum îl formase fraternitatea socială a tranșeelor, se epuisează prin manoperele ve­chiului parlamentarism. Totuși starea actuală a politicei țerănești nu represintă nici decum un regres; ea este la punctul nor­mal al evoluției sale, care în viitor îi va permite o mai reală partici­pare la treburile Statului. Va veni momentul cînd ea va fi cu mult mai utilă Franciei, căci va fi pre­gătită politicește, ea nu se va gîndi nici într’un cas, cum de altfel nu se gîndește nici azi, la o politică de clasă. Gh. Sofronie ------------------------------­ sm Silita­mm anim­ Apărarea călduroasă fă­cută de d. profesor N. Iorga Bisericii ortodoxe române, atît la discuția generală a Constituției, cît și la discu­ția pe articole, susținînd in­troducerea în textul consti­tuțional a cuvîntului de au­tonom, a avut efectul dorit Atît Guvernul, cît și majo­ritatea, convingîndu-se de necesitatea accentuării prin chiar pactul fundamental a acestui principiu, a admis amendamentul făcut în a­­cest sens al d lui Gîrbovi­­ceanu, rezervînd, in același timp, dreptul de întîietate față de celelalte confesiuni Bisericii greco-catolice ro­mâne. Uniții și-au găsit cu acest prilej un fervent partizan în părintele Dragoș, ale că­rui riposta contra d-lui Iorga și cererea de egalitate a ce­lor două biserici au fost in totul deplasate și n’au ser­vit de loc causa românească. Din ședința de ieri a ieșit însă mărită Biserica orto­doxă, și aceasta ne bucură. n.— Situația din Rohr Germania.—Noile eveni­mente intereau impresia unei destinderi generale printre populația civilă și funcțio­nari. Totuși presa se în­treabă dacă nu ar fi o gre­­șală să considerăm schim­barea tacticei germane ca un preludiu al unei capitu­lări. Piiipsi« isíÉsioiiifflíis Principele de Galles, în urma rugăminții Guvernu­lui britanic, se va duce la 26 April în Bruxelles, pen­tru a desveli statuia oferită de Britania menită să sim­boliseze recunoștința B­rita­niei față de serviciile aduse de Belgia în timpul războ­iului. Paturalisârile O luptă îndîrjîtă s’a dst­ieri la Cameră, chiar între­ membrii majorității, în ce privește chestia naturalisă­­rilor. Textul din proiect pre­vedea ca pe viitor natu­­ralisările să fie aprobate de Consiliul de miniștri și nu ca pănă azi de Parlament, desbrăcîndu­se astfel Ca­mera de­ un vechiu drept al său care e o garanție se­rioasă contra oricării încer­cări de invazia străină. D. prof. N. Iorga, luind cuvîntul, a combătut a­­cest punct de vedere ex­­primat prin proiect și­ a a­­tras atenția Comisiei asupra primejdiei ce va plana veș­nic asupra țarii dacă chestia naturalisărilor va trece din competența Corpurilor le­giuitoare, care pot exercita un control, în aceia a Con­siliului de miniștri. La in­tervenția d-sale s’a asociat, în numele unei mari majo­rități a Camerei, și d. Leonte Moldoveanu, Guvernul menținîndu-se pe teren neutru, Camera, cu toată părerea contrară a ra­portorului, a admis punctul de vedere al d-lui Iorga și a votat amendamentul pro­pus de d. Mîndrescu prin care Naturalisarea se acor­dă în mod individual de către Corpurile legiuitoare. n.~­ Miti­m sitantii Și­­m Iugoslavia d. Pa­­sici s’a încăpățînat acum cîtva timp, contra glasuri­lor autoritate ale Croației și celorlalte provincii ali­pite la patria mamă, de a da țevii lui o nouă Cons­tituție. Resultatul se vede acu­m. După alegerile generale ce­­au avut loc săptămîna a­­ceasta, d. Pasid a fost infinit, neputind căpăta cu partidul său decit o treime din locuri in Parlament, iar revizuirea Constituției sale este pusă in discuție. La noi, același lucru, D. Brătianu s’a încăpățînat și d sa și-a vrut să dea țerii o Constituție numai a par­tidului d-sale. Protestele care se ridică în contra­st de către toate partidele de o­­poziție, dintre care repre­sintanții autorizați ai Ar­­dealului nu lipsesc, arată insă că această tentativă nu va reuși. D. Brătianu, ca și d. Pasici, va fi pus mai de­vreme sau mai târ­ziu, în minoritate și­ atunci Constituția va fi revimită și la noi. Dar dacă la acest punct mort al străduinților de azi este să ajungem, de ce această lipsă de tact și chel­tuială zădarnică de vreme din partea guvernanților, de ce această dorință de veșnic scandal, care tulbură inutil liniștea țerii, din partea oposiției ? Faptele ce s'au petrecut în Iugoslavia­­ să fie un ex­mp­lu pentru amb­ele ta­bere. Dreptatea, care nu poate fi prin nicio siluire dar și prin nicio amenin­țară întunecată, are vre­mea ei cînd triumfa, și va­­ triumfa și la noi. Alex. C. Conferi­ța din Londra Azi după ami­z­ă sa va ținea prima întrunire a ex­perților interaliați represin­­tînd Britanie, Franța, Italia și Japonia, cari în comun vor examina contra-propu­­nerile turce la proiectul tratatului de pace din Lau­sanne. Lord Garton va pre­side deschiderea discuțiilor. Vizitatorii experți vor fi oas­peții Guvernului britanic în timpul șederii lor în Londra. Se crede că la această în­trunire se va hotărî împăr­țirea pe comitete care vor examina diferitele chestiuni ivite. Se va păstra tăcere asupra desbaterilor până cînd se va putea da un co­municat oficial la terminarea lucrărilor. Cît privește presența în Londra a d-lui Venizelos, care va lua parte la întru­niri atunci cînd experții vor dori să-l consulte în diver­sele chestiuni ce ar interesa Grecia, trebuie r­elevat că în momentul de față Grecia nu are ministru în Londra. București, Vineri, 13­ Mart 198$. Pădurile și Constituția Am așteptat mereu, doar s’o găsi cineva dintre parlamentarii, eco­nomiștii sau inginerii silvici de la noi, care să ridice cuvîntul pentru protecția pădurilor, cel puțin acum, cu prilejul discutării Constituției. La apelul mai multor colegi cari văd distrugîndu se pădurile — în special cu concursul politicianilor tuturor partidelor — fără a se po­meni nimic despre protecția pădu­rilor în noua Constituție, și întru­cît comisiunea care a întocmit pro­iectul de Constituție n’a binevoit a consulta niciun specialist în ma­terie, sîntem datori să atragem a­­tenția opiniei publice asupra stării dezastruoase în care se găsesc as­tăzi pădurile noastre și cerem să se introducă în noua Constituție un text pentru ocrotirea lor. Se cuvine, credem, atîta cinste celor șapte milioane hectare de pădure din România. Pădurile nu aparțin niciunui partid politic: ele aparțin fie Sta­tului, fie particularilor. Statul a abusat și va mai abusa de această avere a colectivității, întocmai ca și particularii. Pe de o parte, crearea islazurilor comunale prin sacrificarea păduri­lor ar trebui să aibă o limită. Rî­­de străinătatea de noi vâzînd pro­cedeul primitiv și barbar pe care, din toată Europa, numai noi l-am adoptat. Pa de altă parte, pădurile Bu­covinei sînt exploatate numai de străini, și din această pricină se înstrăinează averi enorme. S’au re­­vizuit oare contractele acestor ex­ploatatori ? Vedem cu durere că, dacă pănă acum ni-am distrus pă­­­durile ca forme, azi le distrugem și cu binevoitorul concurs al poli­ticianilor noștri de toate culorile, căci unii din ei au devenit samsari pentru distrugerea pădurilor în loc sa îngrijească de buna lor conser­vare. * * Exproprierea pădurilor Basara­biei, așa cu­m­ a fost efectuată, pare că e în contradicție cu principiile de drept positiv, dovadă faptul că instanțele judecătorești din Basa­rabia au dat cîștig de causă pro­prietarilor. Nici într’o țară din lume nu credem să se fi petrecut lucru­rile astfel: Exproprierea frumoaselor păduri ale Ardealului, pentru crearea de islazuri și înființarea de păduri co­munale, și evaluarea pădurilor pe prețuri de nimic ating dreptul sfint de proprietate consfințit prin orice Constituție. Dacă vor merge lucru­rile tot astfel, să nu ne pomenim și cu exproprierea viilor, grădinilor de pomi, parcurilor, fabricilor etc... Pădurile comunale din Ardeal, așa cum au fost supt Unguri în stil mare și așa cum se­­ intențio­nează a se generalisa azi, consti­tuie o nenorocire socială. Jaful și abusul vor trona chiar din ziua în­tâia. Azi avem numai coaste goale și cimitire cu cioate de pe urma a tot ce-a fost pădure comunală în Ardeal. Comunelor nu le trebuie păduri, pentru că se distrug, ci trebuie lemn pentru nevoile reale ale co­munelor, atît și nimic mai mult, deci suprafețe restrînse. Chestia pădurilor de moșneni, care au ajuns o ruină din causa nepriceperii țeranului nostru și a fruntașilor satelor noastre, cari s’au făcut coadă de topor vînzînd So­cietăților streine pădurile pe nimic, n’a preocupat întru nimic pe fău­ritorii Constituției noastre ! Expropiem pădurile frumoase chiar de la acei proprietari cari și le-au conservat și îngrijit—­și de la cari Statul ar trebui să ia lecții chiar — pentru a le da pradă ignoranței și nu se expropriază locurile rîpoase, nisipoase, supuse la deplasări de straturi, etc. De ce nu se expropriază pădurile din zona alipită, zisă de protecție, care ar fi trebuit înscrise în Constitu­ție? De ce nu se reglementează prin Constituție exploatările anuale, îm­­puținindu-se numărul fabricilor la a­­tîtea cîte ar putea fi normal ali­mentate de producția anuală în lemn a pădurilor noastre ? Aceste lucruri nu e suficient să fie prescrise numai prin legi spe­ciale, care se schimbă din an în an, după interesele politice ale fie­cărui partid care vine la putere cu dorința de a-și satisface partizanii din bruma de păduri ce mai avem, cum proiectase chiar d. M'halache, care dăduse gratuit cîte 20 steri de lemne pentru foc tuturor țăra­­nilor din România întregită, canti­tate care nici nu exista de fapt în pădurile noastre Iată cum a voit să sacrifice din pădurile țerii pentru anume inte­­rese politice și niciun glas nu se ridică pentru protecția lor. Credeam că Constituția cea nouă nu va proteja pădurile, singura sursă ce-o mai are Statul, căci încolo am dăruit totul, dar nicăieri, în niciun pasaj, nu am văzut nimic. Dacă pădurile României întregite nu vor fi apărate prin chiar Con­stituția țerii, și le vom lăsa la dis­creția legilor și politicianilor cari au trecut și vor trece sistematic peste avizul specialiștilor, dezas­­trul nu e departe. Facem atent Parlamentul țerit de marea problemă a distrugerei pă­durilor, care trebuiesc puse supt scutul Constituției. Să nu se zică de generația de azi că inginerii silvici nu și-au spus cuvîntul lor deschis cu prilejul a­­cestui mare act istoric. M. P. Florescu Inginer șef­ silvic iub­it se ii­jise la Rai Două fetițe din Secuime, orfane din războ­i, au primit de la MM. II. Regele și Regina cîte 3000 de lei ajutor. Sumele acestea au fost predate fetițelor de către prefectul județului Ciuc, d. Ștefan Spătar, avînd loc cu acest prilej și niște serbări, care au luat caracterul și proporțiile unor adevărate mani­festări de înfrățire cu poporul ro­mân. Cuvîntul prefectului Spătar, care e așa de respectat în județul său, a fost primit cu multă însuflețire de Secui. La cuvîntarea prefectului au răs­puns în amîndouă comunele cîte un țeran fruntaș, care cu cuvinte puține, cum e felul țăranilor, dar cu multă căldură sufletească, a asigurat pe represintanții Statului și poporului român, de cea mai deplină și sinceră credință față de Tron și de Stat. Cu prilejul acesta s-a aranjat și un banchet după care a urmat o petrecere populară, la care capela reg. 82 din Tg. Mureșului a cîntat ceardașul, jucat cu mult joc de tineret și de bătrîni. Secuii păreau transportați de bucurie cînd au vă­zut că și prefectul român a intrat în mijlocul lor jucînd. Gestul acesta, neobișnuit la foștii prefecți maghiari, cari erau mîn­­dri și țanțoși, a făcut o adîncă im­presie asupra poporului secuiesc, întreaga Secuime comentează cu multă satisfacție serbările acestea. Rep. — Presa foruși și alegerile iugoslave Ziarul francez „Homme libre“ se arată satisfăcut de rezultatele alegerilor în Serbia care au dat 120 de locuri în Parlament parti­dului radical Pasici, constituind G­vernului o majoritate de 220 de locuri din 313 numărul total de membri în Parlament. Ca prieteni ai păcei și adversari ai oricărui imperialism, Francesc, scrie ziarul, primesc cu satisfacție orice resul­­tat care tinde să întărească auto­ritatea Serbiei în Europa.

Next