Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)
1923-03-23 / nr. 65
ANUL "áí XVIÍI-löá n-l 65. REDACȚIA și AD-TIA SSr&űa Domnița Anastasia, O TELEFOANE. Redacția, 12/80 A4s»teî»taa^i................V* n?q?s '■d'-teP0Sv mg 1 LEU EXEMPLARUL Foaia Partidului Nationalist-Democrat Dihrectorii N. IORGA Apare zilnic HedactuB-șef: ALEX. CUSIN ABONAMENT ®• Pe un an nu fără. . IfîQ L« Pentru preoți și învăț. 120 . Pentru studenți.. . . 100 . Pe șase luni. .... 00 . Pe trei luni..... 40 . Pentru străinătate dubiu. Două naționalisme — (Dintr’o conferință la Roman) — înnainte de războiu, contra materialismului pretutindeni biruitor și insolent, contra indiferenței față de ideal și nesimțirii față de cele mai nobile porniri s’au ridicat ideologia modernă în forma naționalismului, și aceasta a fost forța care a dus la biruință în marea încercare dintre toate popoarele lumii. Așa sta pregătit în Franța, alături de instinctul admirabil al mulțimilor legate de brazda patriei și neînvinse în tranșeele lor, mentalitatea de jertfă a luptătorilor din 1914- 1918: Péguy, Psichari, Acker și atîția cari și-au vărsat nobilul sînge pentru triumful poporului lor. Așa în Italia, pe lîngă rafinarea modernistă s'a desemnat în sufletul lui Gabriele d’Annazio cultul măririi italiene. Și la noi o întreagă generație a cuminecat în acest ideal înnainte de a lua arma în mînă pentru crearea României întregite. Un naționalism iredent creștia miHurat. Germania elabora în același timp un alt naționalism, întrupat în Nietzsche. Superioritate de rasă, misiune providențială, rol de salvator, glorificare a «bestiei blonde». In locul discreției latine, urlete și lovituri. Ca ultim scop, întinderea puterii germane asupra lumii întregi.«Dușmanului dă-i la cap, învinsului suge-i vlaga. Foți ? — ai dreptate! Prin război, vechile aspirații naționale au fost satisfăcute în Statele nouă, ca și în celelalte. Dar chestii naționale au rămas. Fiecare din țeri are conaționali afară și străini înnăuntru. Cum resolvim problema ? Naționalismul latin zice prin cultura sprijinită pe drept. Naționalismul german răspunde, prin silă și împotriva dreptului, între cartea luminoasă a unora și crucea colturală a agresiunii, societatea românească are să aleagă. Am vrut ca ea să înțeleagă deosebirea. N. IORGA Politica țărănimoi francese Războiul, contra așteptărilor și dorințelor unor anumite clase sociale, a adus o ridicare a masselor și o participare a lor mut mai intensă ca înnainte la treburile publice. Acest fenomen se observă aproape în toate statele beligerante și el poate fi interpretat ca o dreaptă răsplătire a sacrificiilor făcute. In Franța democratică, unde țerănimea In ultimul timp avea o situație materială mult mai înfloritoare ca acea a noastră, și educația cetățenească și cea politică era mult mai răspîndită, nu se poate totuși vorbi de o reală politică țerănească în sensul ca represintanții ei singuri să aibă pretenția de a conduce astăzi destinele țerei. Asta nu exclude însă ca Guvernul să nu îmbrățișeze cu entuziasm revendicările țerănimei, indiferent de nuanța politică supt care ele s’ar presinta. Nu e mai puțin adevărat că după răsboiu s-a observat și în Franța o redeșteptare a țărănimei și reapariția sa ca unul din factorii principali și exigenți—dar nu exclusiviști—pe scena politică a fost explicată de aproape toți publiciștii prin cause pur materiale. Și multe persoane socotesc încă că actuala Cameră dacă a luat înfățișarea unei adunări de rurali*, aceasta s’ar datora faptului că în alegeri țeranii exercitară influiența politică a propriei lor bogății. S'ar putea resuma opinia curentă zicînd că țeranul îmbogățit, devenit mai mult sau mai puțin conservator, vota cu partidele din dreapta și le făcu să triumfe. Oricare ar fi adevărul, cum ar pare poziția țerănimei francese în presenta legislatură ? Pentru observatorul nepărtinitor, această situație ar putea fi schițată în modul următor : 1. Țeranii francezi constituie un sprijin electoral decisiv pentru toate partidele, de la radicalii puri pănă la extrema dreaptă, dar ei nu formează armătura esențială a nici unuia din aceste partide. 11. Acești țerani exercită astfel un arbitraj material și negativ între partidele care-și dispută alianța lor. 111. Ca o consecință a situației lor de arbitri sau aliați, ei sunt, pentru a zice astfel, excluși din luptele politice în avantajul, dar și în detrimentul lor; avantajul ar consta în acela că toți politicianii menajează interesele lor imediate; paguba, pentru că ei nu participă nici într’un fel la guvernămîntul positiv și astfel sînt lipsiți de posibilitatea de a realisa o largă politică agricolă și de a face să triumfe tendințele lor în conducerea generală a Statului. Și astfel idealul țărănimei, așa cum îl formase fraternitatea socială a tranșeelor, se epuisează prin manoperele vechiului parlamentarism. Totuși starea actuală a politicei țerănești nu represintă nici decum un regres; ea este la punctul normal al evoluției sale, care în viitor îi va permite o mai reală participare la treburile Statului. Va veni momentul cînd ea va fi cu mult mai utilă Franciei, căci va fi pregătită politicește, ea nu se va gîndi nici într’un cas, cum de altfel nu se gîndește nici azi, la o politică de clasă. Gh. Sofronie ------------------------------ sm Silitamm anim Apărarea călduroasă făcută de d. profesor N. Iorga Bisericii ortodoxe române, atît la discuția generală a Constituției, cît și la discuția pe articole, susținînd introducerea în textul constituțional a cuvîntului de autonom, a avut efectul dorit Atît Guvernul, cît și majoritatea, convingîndu-se de necesitatea accentuării prin chiar pactul fundamental a acestui principiu, a admis amendamentul făcut în acest sens al d lui Gîrboviceanu, rezervînd, in același timp, dreptul de întîietate față de celelalte confesiuni Bisericii greco-catolice române. Uniții și-au găsit cu acest prilej un fervent partizan în părintele Dragoș, ale cărui riposta contra d-lui Iorga și cererea de egalitate a celor două biserici au fost in totul deplasate și n’au servit de loc causa românească. Din ședința de ieri a ieșit însă mărită Biserica ortodoxă, și aceasta ne bucură. n.— Situația din Rohr Germania.—Noile evenimente intereau impresia unei destinderi generale printre populația civilă și funcționari. Totuși presa se întreabă dacă nu ar fi o greșală să considerăm schimbarea tacticei germane ca un preludiu al unei capitulări. Piiipsi« isíÉsioiiifflíis Principele de Galles, în urma rugăminții Guvernului britanic, se va duce la 26 April în Bruxelles, pentru a desveli statuia oferită de Britania menită să simboliseze recunoștința Britaniei față de serviciile aduse de Belgia în timpul războiului. Paturalisârile O luptă îndîrjîtă s’a dstieri la Cameră, chiar între membrii majorității, în ce privește chestia naturalisărilor. Textul din proiect prevedea ca pe viitor naturalisările să fie aprobate de Consiliul de miniștri și nu ca pănă azi de Parlament, desbrăcînduse astfel Camera de un vechiu drept al său care e o garanție serioasă contra oricării încercări de invazia străină. D. prof. N. Iorga, luind cuvîntul, a combătut acest punct de vedere exprimat prin proiect și a atras atenția Comisiei asupra primejdiei ce va plana veșnic asupra țarii dacă chestia naturalisărilor va trece din competența Corpurilor legiuitoare, care pot exercita un control, în aceia a Consiliului de miniștri. La intervenția d-sale s’a asociat, în numele unei mari majorități a Camerei, și d. Leonte Moldoveanu, Guvernul menținîndu-se pe teren neutru, Camera, cu toată părerea contrară a raportorului, a admis punctul de vedere al d-lui Iorga și a votat amendamentul propus de d. Mîndrescu prin care Naturalisarea se acordă în mod individual de către Corpurile legiuitoare. n.~ Mitim sitantii Șim Iugoslavia d. Pasici s’a încăpățînat acum cîtva timp, contra glasurilor autoritate ale Croației și celorlalte provincii alipite la patria mamă, de a da țevii lui o nouă Constituție. Resultatul se vede acum. După alegerile generale ceau avut loc săptămîna aceasta, d. Pasid a fost infinit, neputind căpăta cu partidul său decit o treime din locuri in Parlament, iar revizuirea Constituției sale este pusă in discuție. La noi, același lucru, D. Brătianu s’a încăpățînat și d sa și-a vrut să dea țerii o Constituție numai a partidului d-sale. Protestele care se ridică în contrast de către toate partidele de opoziție, dintre care represintanții autorizați ai Ardealului nu lipsesc, arată insă că această tentativă nu va reuși. D. Brătianu, ca și d. Pasici, va fi pus mai devreme sau mai târziu, în minoritate și atunci Constituția va fi revimită și la noi. Dar dacă la acest punct mort al străduinților de azi este să ajungem, de ce această lipsă de tact și cheltuială zădarnică de vreme din partea guvernanților, de ce această dorință de veșnic scandal, care tulbură inutil liniștea țerii, din partea oposiției ? Faptele ce s'au petrecut în Iugoslavia să fie un exmplu pentru ambele tabere. Dreptatea, care nu poate fi prin nicio siluire dar și prin nicio amenințară întunecată, are vremea ei cînd triumfa, și va triumfa și la noi. Alex. C. Conferița din Londra Azi după amiză sa va ținea prima întrunire a experților interaliați represintînd Britanie, Franța, Italia și Japonia, cari în comun vor examina contra-propunerile turce la proiectul tratatului de pace din Lausanne. Lord Garton va preside deschiderea discuțiilor. Vizitatorii experți vor fi oaspeții Guvernului britanic în timpul șederii lor în Londra. Se crede că la această întrunire se va hotărî împărțirea pe comitete care vor examina diferitele chestiuni ivite. Se va păstra tăcere asupra desbaterilor până cînd se va putea da un comunicat oficial la terminarea lucrărilor. Cît privește presența în Londra a d-lui Venizelos, care va lua parte la întruniri atunci cînd experții vor dori să-l consulte în diversele chestiuni ce ar interesa Grecia, trebuie relevat că în momentul de față Grecia nu are ministru în Londra. București, Vineri, 13 Mart 198$. Pădurile și Constituția Am așteptat mereu, doar s’o găsi cineva dintre parlamentarii, economiștii sau inginerii silvici de la noi, care să ridice cuvîntul pentru protecția pădurilor, cel puțin acum, cu prilejul discutării Constituției. La apelul mai multor colegi cari văd distrugîndu se pădurile — în special cu concursul politicianilor tuturor partidelor — fără a se pomeni nimic despre protecția pădurilor în noua Constituție, și întrucît comisiunea care a întocmit proiectul de Constituție n’a binevoit a consulta niciun specialist în materie, sîntem datori să atragem atenția opiniei publice asupra stării dezastruoase în care se găsesc astăzi pădurile noastre și cerem să se introducă în noua Constituție un text pentru ocrotirea lor. Se cuvine, credem, atîta cinste celor șapte milioane hectare de pădure din România. Pădurile nu aparțin niciunui partid politic: ele aparțin fie Statului, fie particularilor. Statul a abusat și va mai abusa de această avere a colectivității, întocmai ca și particularii. Pe de o parte, crearea islazurilor comunale prin sacrificarea pădurilor ar trebui să aibă o limită. Rîde străinătatea de noi vâzînd procedeul primitiv și barbar pe care, din toată Europa, numai noi l-am adoptat. Pa de altă parte, pădurile Bucovinei sînt exploatate numai de străini, și din această pricină se înstrăinează averi enorme. S’au revizuit oare contractele acestor exploatatori ? Vedem cu durere că, dacă pănă acum ni-am distrus pădurile ca forme, azi le distrugem și cu binevoitorul concurs al politicianilor noștri de toate culorile, căci unii din ei au devenit samsari pentru distrugerea pădurilor în loc sa îngrijească de buna lor conservare. * * Exproprierea pădurilor Basarabiei, așa cum a fost efectuată, pare că e în contradicție cu principiile de drept positiv, dovadă faptul că instanțele judecătorești din Basarabia au dat cîștig de causă proprietarilor. Nici într’o țară din lume nu credem să se fi petrecut lucrurile astfel: Exproprierea frumoaselor păduri ale Ardealului, pentru crearea de islazuri și înființarea de păduri comunale, și evaluarea pădurilor pe prețuri de nimic ating dreptul sfint de proprietate consfințit prin orice Constituție. Dacă vor merge lucrurile tot astfel, să nu ne pomenim și cu exproprierea viilor, grădinilor de pomi, parcurilor, fabricilor etc... Pădurile comunale din Ardeal, așa cum au fost supt Unguri în stil mare și așa cum se intenționează a se generalisa azi, constituie o nenorocire socială. Jaful și abusul vor trona chiar din ziua întâia. Azi avem numai coaste goale și cimitire cu cioate de pe urma a tot ce-a fost pădure comunală în Ardeal. Comunelor nu le trebuie păduri, pentru că se distrug, ci trebuie lemn pentru nevoile reale ale comunelor, atît și nimic mai mult, deci suprafețe restrînse. Chestia pădurilor de moșneni, care au ajuns o ruină din causa nepriceperii țeranului nostru și a fruntașilor satelor noastre, cari s’au făcut coadă de topor vînzînd Societăților streine pădurile pe nimic, n’a preocupat întru nimic pe făuritorii Constituției noastre ! Expropiem pădurile frumoase chiar de la acei proprietari cari și le-au conservat și îngrijit—și de la cari Statul ar trebui să ia lecții chiar — pentru a le da pradă ignoranței și nu se expropriază locurile rîpoase, nisipoase, supuse la deplasări de straturi, etc. De ce nu se expropriază pădurile din zona alipită, zisă de protecție, care ar fi trebuit înscrise în Constituție? De ce nu se reglementează prin Constituție exploatările anuale, împuținindu-se numărul fabricilor la atîtea cîte ar putea fi normal alimentate de producția anuală în lemn a pădurilor noastre ? Aceste lucruri nu e suficient să fie prescrise numai prin legi speciale, care se schimbă din an în an, după interesele politice ale fiecărui partid care vine la putere cu dorința de a-și satisface partizanii din bruma de păduri ce mai avem, cum proiectase chiar d. M'halache, care dăduse gratuit cîte 20 steri de lemne pentru foc tuturor țăranilor din România întregită, cantitate care nici nu exista de fapt în pădurile noastre Iată cum a voit să sacrifice din pădurile țerii pentru anume interese politice și niciun glas nu se ridică pentru protecția lor. Credeam că Constituția cea nouă nu va proteja pădurile, singura sursă ce-o mai are Statul, căci încolo am dăruit totul, dar nicăieri, în niciun pasaj, nu am văzut nimic. Dacă pădurile României întregite nu vor fi apărate prin chiar Constituția țerii, și le vom lăsa la discreția legilor și politicianilor cari au trecut și vor trece sistematic peste avizul specialiștilor, dezastrul nu e departe. Facem atent Parlamentul țerit de marea problemă a distrugerei pădurilor, care trebuiesc puse supt scutul Constituției. Să nu se zică de generația de azi că inginerii silvici nu și-au spus cuvîntul lor deschis cu prilejul acestui mare act istoric. M. P. Florescu Inginer șef silvic iubit se iijise la Rai Două fetițe din Secuime, orfane din război, au primit de la MM. II. Regele și Regina cîte 3000 de lei ajutor. Sumele acestea au fost predate fetițelor de către prefectul județului Ciuc, d. Ștefan Spătar, avînd loc cu acest prilej și niște serbări, care au luat caracterul și proporțiile unor adevărate manifestări de înfrățire cu poporul român. Cuvîntul prefectului Spătar, care e așa de respectat în județul său, a fost primit cu multă însuflețire de Secui. La cuvîntarea prefectului au răspuns în amîndouă comunele cîte un țeran fruntaș, care cu cuvinte puține, cum e felul țăranilor, dar cu multă căldură sufletească, a asigurat pe represintanții Statului și poporului român, de cea mai deplină și sinceră credință față de Tron și de Stat. Cu prilejul acesta s-a aranjat și un banchet după care a urmat o petrecere populară, la care capela reg. 82 din Tg. Mureșului a cîntat ceardașul, jucat cu mult joc de tineret și de bătrîni. Secuii păreau transportați de bucurie cînd au văzut că și prefectul român a intrat în mijlocul lor jucînd. Gestul acesta, neobișnuit la foștii prefecți maghiari, cari erau mîndri și țanțoși, a făcut o adîncă impresie asupra poporului secuiesc, întreaga Secuime comentează cu multă satisfacție serbările acestea. Rep. — Presa foruși și alegerile iugoslave Ziarul francez „Homme libre“ se arată satisfăcut de rezultatele alegerilor în Serbia care au dat 120 de locuri în Parlament partidului radical Pasici, constituind Gvernului o majoritate de 220 de locuri din 313 numărul total de membri în Parlament. Ca prieteni ai păcei și adversari ai oricărui imperialism, Francesc, scrie ziarul, primesc cu satisfacție orice resultat care tinde să întărească autoritatea Serbiei în Europa.