Neamul Românesc, decembrie 1923 (Anul 18, nr. 273-296)
1923-12-08 / nr. 278
Republicanii ardeleni Cind s’a relevat în foile ardelene, și nu odată, articole a căror tendință vădită era să se creeze acolo o atmosferă neplăcută Regelui, cind s’au interpretat în același sens absențele voite, proclamate și glorificate ale șefilor partidului național român de la serbări al căror rost nu putea să încapă în margini înguste de partid, cînd s’a denunțat bucuria pentru închipuita isolare a Suveranului liberator, o anume ipocrisie s’a grăbit să proteste. Iată însă că acei cari protestau arată ei inști ce sentimente poartă aceluia care nu chiamă la putere gruparea care în Vechiul Regat e represintată numai prin rămășițele nepopulare ale unui conservatism parasitar. «Gazeta Transilvaniei», profitând de împrejurările din Grecia, publică în pagina întăii un articol al cărui titlu-i spune cuprinsul: *Cum se pregătesc republicile sau, cînd Regele calcă Constituția și se amestecă în luptele politice». Pe trei coloane se spune lămurit că oricine urmează exemplul dinastiei grecești poate să o pată tot așa. Atunci de ce nu declară fățiș d Mmiu că e șefil unui partid care voiește să-l puie pe d sa în locul lui Ferdinand I-iu ? Că republicanii contra Regelui roman au fost adesea lingușitorii împăratului austriac, rege peste Unguri, ce are-a face ! N. IORGA Paris și Ziarele, unele ziare, pe baza citorva idei și trase disparate din cuvîntarea d-lui prof. Iorga ținută la Galați, au găsit prilejul unor comentarii pe care ne vedem nevoiți să le punem la punct. întăiu, trebuie știut că d. Iorga nu este contra organisațiilor de partid. D-sa a spus : în nenumărate rînduri, atît în Cameră cit și la întrunirile publice că organisațiile de partid sînt necesare, ca instrumente care înlesnesc realisarea programelor politice. Numai că la noi aceste organisații au ajuns a fi prin întrebuințarea lor cu totul altceva. Ori simple condici de iscălituri și dosare de adesiuni cu nume pe care le găsești la toate partidele, și din care șefii fac un motiv pentru revendicarea puterii, ori numai grupări de oameni interesați și ambițioși, pe care nu i-a încălzit niciodată un principiu și mai ales nu i-a determinat să se conformaze lui în acțiunea lor politcă. Partidul ca fapt sufletesc, ca tălmăcire sufletească a intereselor materiale și culturale ale unei societăți întregi nu se vede. Organizațiile politice existente la noi n'au acea unitate și solidaritate pe care o dau numai convingerea fiecărui membru în idealul pe care organisația politică respectivă și l-a impus și încrederea sa puternică în eficacitatea soluțiilor și mijloacelor alese și întemeiate pe cinste, dreptate, legalitate. Și astfel, atunci cînd se face cas de număr, de mărimea unei organisații politice, nesocotinduse complect ce este în ea, elementele care o compun și calitatea lor, altă dreptate a avut d. Iorga, care are totuși în jurul său cele mai puternice și mai organisații frumoase organisații prin natura și chiar mărimea lor, să spună marele, adevăr că lumea începe să vadă că interesele economice, preocupațiile culturale și valorile umane sunt adesea dincolo de aceste partide și mai presus de ele. Și ca o dovadă că ura și disprețul contra partidismului este un principiu activ la d sa, d. Iorga a anunțat că e cel dintîiu care vrea să solidarizeze la opera de salvare a acestei țări pe toți oamenii destoinici și cinstiți. r.— Stadiul tranzmlor rimîho-bulgare D. Mincof, secretarul general al ministeriului de Externe și membru în comisiunea bulgară, care duce tratativele cu Romînia, a sosit la Sofia și a raportat președintelui consiliului d. Țancof, și ministrului de Externe d Kalfof, stadiul în care se afla lucrările comisiunei mixte romîno-bulgare, precum și pretențiunile formulate de Guvernul român pentru a admite ridicarea sechestrului existent asupra averilor supușilor bulgari aflați în Romînia. Consiliul de miniștri bulgar ocupîndu-se de raportul d lui Nune of, a delegat pe ministrul de Finanțe d- P. Teodorof, să examineze pretențiunile formulate de Romînia și să raporteze neîntîrziat consiliului. Guvernul bulgar va da un comunicat oficial presei, în care se vor arăta cele discutate și stabilite la București. D. Miricof rămine la Sofia pînă cînd consiliul de miniștri se va pronunța asupra cererilor Guvernului român. Iscarea cojii didactic Cererea de mărire de salarii pe care întreg corpul didactic a formulat-o zilele trecute în congresul său supt amenințarea de a demisiona în bloc a impresionat pe toți oamenii de bine ai acestei țări. Azi va avea loc un Consiliu de miniștri în această chestiune, care de sigur că nu va hotărî mare lucru, fiind, se pare, în imposibilitate de-a da cuantumul de apartamente cerut de profesori. Cercul este vițios. Mărirea de salarii aduce o scumpire a vieții și salariile vor ajunge din nou neîndestulătoare. Dar aceia ce Guvernul ar trebui să facă — căci e dator — este să îngrijească ca acești distinși intelectuali ai țerii să poată avea strictul necesar pentru întreținerea casei lor pe un alt preț, mai ieftin, decît cel de pe piață. Cooperativele de consum pentru funcționari, bine și ieftin aprovisionate, case de credit cu lichid suficient și curant pus la disposiția solicitatorilor, locuințe ieftine, sînt locuri care se impun. Se va face actualul Guvern? Puțin de sperat. Țara are însă nevoie de un corp didactic bine remunerat și o reformă ridiclă a organizației lui în această direcție nu poate să mai întîrzie. n.— Verificarea Împroprietăririlor In ședința de ieri a Camerei, prietenul nostru d. Grigore Diaconescu, deputat de Bacău, a făcut următoarea comunicare: Față de neregulile și fraudele petrecute cu ocazia împroprietăririlor, dezvăluita și dovedite în parte de la tribuna acestei Camere, fraude în care sînt implicați funcționari începînd cu micii agronomi și sfîrșind cu funcționari superiori din chiar comitetul Agrar, fraude care denotă că în genere împroprietărirea este departe de a fi desăvîrșită și cinstit aplicată, nu crede d. ministru de Domenii și Agricultură și Guvernul că ar fi în interesul liniștei țerii și al guvernării lor chiar, — întrucit liberalii sînt unii din cei ce revendică paternitatea acestor împroprietăriri —, spre a evita pentru mai tîrziu revizuri făcute de alte Guverne, nu crede, zic, necesar Guvernul ca să se instituie imediat comisii mixte județene compuse din înnalți magistrați și cîte doi deputați, unul guvernamental și altul de opoziție, cari: 1. Să verifice tablourile împroprietăriților și titlurile în baza cărora s’a făcut înscrierea ; 2. Să se identifice cei înscriși pe tablouri, cu cei efectiv împroprietăriți . 3. Să se verifice pe teren împroprietăririle prin identificarea loturilor atribuite. II. D-sa, cere, asemeni, revizuirea de către aceleași comisiuni a contingentărilor de porumb. Politica și școala Manifestația din Fălticeni Duminecă, 2 Decembre a. c. părinții elevelor școalei secundare «Principesa Elena» adunați în mare număr la Școală ca să aleagă un nou Comitet școlar, pentru că așa voia Ministrul Sucevei d. Lt. loan, cu toate că întăriseră în Iunie vechiul Comitet, și Casa Școalelor cu No. 16206 aprobase alegerea, au dat o strașnică lecție celor ce vor să vîre politicianismul mîrșav în școală. Și anume ei au întărit pentru a 3-a oară Comitetul prezidat de d. profesor Virgil Tempeanu, Comitet alcătuit din intelectuali fără deosebire de politică și care a fundat scala, a cumpărat local, mobilier și material didactic, dînd Statului o avere de aproape 1 milion. Cu toate că părinții fuseseră terorizați, cu toate că autoritatea școlară dizolvase neplăcutul Comitet pe motive care dovedesc cum se caută să se taie orce avînt al inițiativei private și să se strice prestigiul profesorilor cari au muncit zeci de ani ca să ridice nivelul profesorimii și al școalei, părinții cu aproape unanimitatea voturilor, au votat comitetul disolvat, neținînd samă de amenințările agenților electorali Lista «guvernamentală» (1) a fost respinsă cu un număr ridicol de voturi, cu toate că biroul alegerii a căutat s-o impună cetind actele de acuzare oficiale contra vechiului comitet și nevoind decît în urma intervențiilor energice a!e dlor advocați I. V. Crețu, fost deputat, A. Daniil, și N. Nemțeanu, fost prefect, să dea cuvîntul d-lui V. Tempeanu, care a spulberat toate acuzările și care a obținut 100 voturi din 119. Părinții ovaționează rezultatul și strigă: «Jos politicianismul! Vrem scoaterea politicei din Școală». Acest eveniment, care a pasionat opinia, publică din Fălticeni, e viu discutat și victoria școalei asupra politicianismului e primită cu vădită bucurie. Singura speranță a celor interesați e să intervină pe lângă Casa Școalelor să nu aprobe alegerea. Să vedem și aceasta! D-l Ministru nu are nimic de spus? Așteptăm și vom reveni. éhmitare ala Linii de general Alexe Anastasiu. Așezămintele sociale și de Stat folositoare desvoltării țerii noastre, așa cum partidul naționalist democrat țintește a se organisa, au nevoie să se înfăptuiască în granițe sigure, respectate, și la rigoare ireproșabil apărate. Aceasta înseamnă nu numai că trebuie să avem o armată națională, dar că ea trebuie să fie foarte bună supt toate privințele. Este evident însă că pentru realizarea acestui scop, nimeni mai indicat ca partidul naționalist-democrat nu poate fi. Acei cari s’au interesat mai de aproape de mersul treburilor în țara aceasta, cunosc foarte bine partea de contribuție a partidului naționalist -democrat și în special a d-lui profesor N. Iorga, șeful acestui partid, la pregătirea generației naționalistdemocrate și entuziaste, care a dat contingentele de eroi ai armatei noastre în marele războiu și foarte mulți cunosc, desigur, aportul moral pe care d. Iorga, prin „Neamul Românesc“, l-a adus în mod statornic armatei pe frontul reînvierii noastre militare la Oituz, Mărăști și Mărășești. Cine ar putea aduce car în cumpăna dreptei aprecieri, mai multa garanție de iubire curată și de interes sincer pentru armata țerii, decît partidul naționalist democrat și decît șeful acestui partid, marele Român Nicolae Iorga, care un moment n’a perdut și nu pierde din grija sa această armată și pe care a ajutat-o și o ajută și astăzi cu mintea și inima sa, ca profesor la cel mai înalt așezămînt de cultură și de pregătire militară, la Școala superioară de războiul Din lagărul partidului naționalist-democrat al d-lui profesor N. Iorga, nu pot porni deci săgeți contra intereselor armatei, ci numai sfaturi pentru binele și propășirea ei. Prin „Neamul Românesc" din ultimii trei ani și prin un ciclu de conferințe publicate în anul trecut în broșură, supt titlul „Noile curente politico - sociale și armata 11, s’a arătat din rîndurile partidului naționalistdemocrat, că armata noastră are nevoie de serioase și urgente reforme organice. Și, amintindu-se împrejurarea că am rămas cei din urmă dintre participanții la marele războiu, cari nu ne-am învrednicit încă a ne ocupa de refacerea armatei, s’a evidențiat