Neamul Românesc, decembrie 1923 (Anul 18, nr. 273-296)

1923-12-08 / nr. 278

Republicanii ardeleni Cind s’a relevat în foile ardelene, și nu odată, arti­cole a căror tendință vădită era să se creeze acolo o atmosferă neplăcută Regelui, cind s’au interpretat în ace­lași sens absențele voite, proclamate și glorificate ale șefilor partidului național român de la serbări al căror rost nu putea să încapă în margini înguste de partid, cînd s’a denunțat bucuria pentru închipuita isolare a Suveranului liberator, o a­­­nume ipocrisie s’a grăbit să proteste. Iată însă că acei cari pro­testau arată ei inști ce sen­timente poartă aceluia care nu chiamă la putere grupa­rea care în Vechiul Regat e represintată numai prin rămășițele nepopulare ale unui conservatism parasitar. «Gazeta Transilvaniei», profitând de împrejurările din Grecia, publică în pagina întăii un articol al cărui titlu-i spune cuprinsul: *Cum se pregătesc republicile sau, cînd Regele calcă Constitu­ția și se amestecă în luptele politice». Pe trei coloane se spune lămurit că oricine ur­mează exemplul dinastiei grecești poate să o pată tot așa. Atunci de ce nu declară fățiș d­ Mmiu că e șefi­l unui partid care voiește să-l puie pe d sa în locul lui Ferdinand I-iu ? Că republicanii contra Re­gelui roman au fost adesea lingușitorii împăratului aus­triac, rege peste Unguri, ce are-a face ! N. IORGA Paris și Ziarele, unele ziare, pe baza citorva idei și trase disparate din cuvîntarea d-lui prof. Iorga ținută la Galați, au găsit prilejul unor comentarii pe care ne ve­dem nevoiți să le punem la­­ punct. întăiu, trebuie știut că d. Iorga nu este contra organisațiilor de partid. D-sa a spus : în nenu­mărate rînduri, atît în Cameră cit și la întrunirile publice că organisațiile de partid sînt nece­sare, ca instrumente c­are în­lesnesc realisarea programelor politice. Numai că la noi aceste organisații au ajuns a fi prin în­trebuințarea lor cu totul altceva. Ori simple condici de iscălituri și dosare de adesiuni cu nume pe care le găsești la toate par­tidele, și din care șefii fac un motiv pentru revendicarea pu­terii, ori numai grupări de oa­meni interesați și ambițioși, pe care nu i-a încălzit niciodată un principiu și mai ales nu i-a de­terminat să se conformaze lui în acțiunea lor polit­că. Partidul ca fapt sufletesc, ca tălmăcire sufletească a intere­selor materiale și culturale ale unei societăți întregi nu se vede. Organizațiile politice existente la noi n'au acea unitate și soli­daritate pe care o dau numai convingerea fiecărui membru în idealul pe care organisația poli­tică respectivă și l-a impus și încrederea sa puternică în efi­cacitatea soluțiilor și mijloacelor alese și întemeiate pe cinste, dreptate, legalitate. Și astfel, atunci cînd se face cas de număr, de mărimea unei organisații politice, nesocotindu­­se complect ce este în ea, ele­mentele care o compun și cali­tatea lor, altă dreptate a avut d. Iorga, care are totuși în jurul său cele mai puternice și mai organisații frumoase organisații prin natura și chiar mărimea lor, să spună marele, adevăr că lumea începe să vadă că interesele economice, preocupațiile culturale și valo­rile umane sunt adesea dincolo de aceste partide și mai presus de ele. Și ca o dovadă că ura și dis­prețul contra partidismului este un principiu activ la d sa, d. Iorga a anunțat că e cel dintîiu care vrea să solidarizeze la opera de salvare a acestei țări pe toți oamenii destoinici și cinstiți. r.— Stadiul tranzmlor ri­mîho-bulgare D. Mincof, secretarul general al ministeriului de Externe și membru în comisiunea bulgară, care duce tratativele cu Romî­­nia, a sosit la Sofia și a rapor­tat președintelui consiliului d. Țancof, și ministrului de Externe d Kalfof, stadiul în care se a­­fla lucrările comisiunei mixte romîno-bulgare, precum și pre­­tențiunile formulate de Guver­nul român pentru a admite ridi­carea sechestrului existent asu­pra averilor supușilor bulgari aflați în Romînia. Consiliul de miniștri bulgar ocupîndu-se de raportul d lui Nune of, a delegat pe ministrul de Finanțe d- P. Teodorof, să examineze pretențiunile formu­late de Romînia și să raporteze neîntîrziat consiliului. Guvernul bulgar va da un co­municat oficial presei, în care se vor arăta cele discutate și stabilite la București. D. Miricof rămine la Sofia pînă cînd consiliul de miniștri se va pronunța asupra cererilor Guvernului român. Iscarea cojii didactic Cererea de mărire de salarii pe care întreg corpul didactic a formulat-o zilele trecute în con­gresul său supt amenințarea de a demisiona în bloc a impresio­nat pe toți oamenii de bine ai acestei țări. Azi va avea loc un Consiliu de miniștri în această chestiune, care de sigur că nu va hotărî mare lucru, fiind, se pare, în imposibilitate de-a da cuantu­mul de apartamente cerut de profesori. Cercul este vițios. Mărirea de salarii aduce o scumpire a vieții și salariile vor ajunge din nou neîndestulătoare. Dar aceia ce Guvernul ar trebui să facă — căci e dator — este să îngri­jească ca acești distinși inte­lectuali ai țerii să poată avea strictul necesar pentru întreține­rea casei lor pe un alt preț, mai ieftin, decît cel de pe piață. Co­operativele de consum pentru funcționari, bine și ieftin aprovi­­sionate, case de credit cu lichid suficient și curant pus la dispo­­siția solicitatorilor, locuințe ief­tine, sînt loc­uri care se impun. Se va face actualul Guvern? Puțin de sperat. Țara are însă nevoie de­ un corp didactic bine remunerat și o reformă ridic­lă a organizației lui în această di­recție nu poate să mai în­­tîrzie. n.— Verificarea Împro­prietăririlor In ședința de ieri a Camerei, prietenul nostru d. Grigore Dia­­conescu, deputat de Bacău, a făcut următoarea comunicare: Față de neregulile și fraudele petrecute cu ocazia împroprie­tăririlor, dezvăluita și dovedite în parte de la tribuna acestei Camere, fraude în care sînt im­plicați funcționari începînd cu micii agronomi și sfîrșind cu funcționari superiori din chi­ar comitetul Agrar, fr­aude care de­notă că în genere împroprietă­rirea este departe de a fi desă­­vîrșită și cinstit aplicată, nu crede d. ministru de Domenii și Agricultură și Guvernul că ar fi în interesul liniștei țerii și al guvernării lor chiar, — întru­cit liberalii sînt unii din cei ce re­vendică paternitatea acestor îm­proprietăriri —, spre a evita pen­tru mai tîrziu revizuri făcute de alte Guverne, nu crede, zic, ne­cesar Guvernul ca să se insti­tuie imediat comisii mixte ju­dețene compuse din înnalți ma­gistrați și cîte doi deputați, unul guvernamental și altul de opo­­ziție, cari: 1. Să verifice tablourile îm­­proprietăriților și titlurile în baza cărora s’a făcut înscrierea ; 2. Să se identifice cei înscriși pe tablouri, cu cei efectiv îm­proprietăriți . 3. Să se verifice pe teren îm­proprietăririle prin identificarea loturilor atribuite. II. D-sa, cere, asemeni, revizuirea de către aceleași comisiuni a contingentărilor de porumb. Politica și școala Manifestația din Fălticeni Duminecă, 2 Decembre a. c. părinții elevelor școalei secun­dare «Principesa­ Elena» adunați în mare număr la Școală ca să aleagă un nou Comitet școlar, pentru că așa voia Ministrul Su­cevei d. Lt. loan, cu toate că întăriseră în Iunie vechiul Co­mitet, și Casa Școalelor cu No. 16206 aprobase alegerea, au dat o strașnică lecție celor ce vor să vîre politicianismul mîrșav în școală. Și anume ei au întărit pentru a 3-a oară Comitetul prezidat de d. profesor Virgil Tempeanu, Comitet alcătuit din intelectuali fără deosebire de politică și care a fundat s­cala, a cumpărat lo­cal, mobilier și material didactic, dînd Statului o avere de aproape 1 milion. Cu toate că părinții fuseseră terorizați, cu toate că autori­tatea școlară dizolvase neplăcu­tul Comitet­ pe motive care do­vedesc cum se caută să se taie orce avînt al inițiativei private și să se strice prestigiul profe­sorilor cari au muncit zeci de ani ca să ridice nivelul profe­sorimii și al școalei, părinții cu aproape unanimitatea voturilor, au votat comitetul disolvat, ne­­ținînd samă de amenințările a­­genților electorali Lista «guver­namentală» (1) a fost respinsă cu un număr ridicol de voturi, cu toate că biroul alegerii a căutat s-o impună cetind actele de acuzare oficiale contra ve­chiului comitet și nevoind de­cît în urma intervențiilor ener­gice a!e d­lor advocați I. V. Cre­țu­, fost deputat, A. Daniil, și N. Nemțeanu, fost prefect, să dea cuvîntul d-lui V. Tempeanu, care a spulberat toate acuzările și care a obținut 100 voturi din 119. Părinții ovaționează rezul­tatul și strigă: «Jos politicia­nismul! Vrem scoaterea politi­cei din Școală». Acest eveni­ment, care a pasionat opinia, publică din Fălticeni, e viu dis­cutat și victoria școalei asupra politicianismului e primită cu vădită bucurie. Singura speranță a celor interesați e să intervină pe lângă Casa Școalelor să nu aprobe alegerea. Să vedem și aceasta! D-l Ministru nu are ni­mic de spus? Așteptăm și vom reveni. éhm­itare ala Linii de general Alexe Anastasiu. Așezămi­ntele sociale și de Stat folositoare desvoltării țe­rii noastre, așa cum partidul naționalist democrat țintește a se organisa, au nevoie să se înfăptuiască în granițe si­gure, respectate, și la rigoare ireproșabil apărate. Aceasta înseamnă nu numai că tre­buie să avem o armată na­țională, dar că ea trebuie să fie foarte bună supt toate privințele. Este evident însă că pen­tru realizarea acestui scop, nimeni mai indicat ca par­tidul naționalist-democrat nu poate fi. Acei cari s’au inte­resat mai de aproape de mer­sul treburilor în țara aceasta, cunosc foarte bine partea de contribuție a partidului na­ționalist -democrat și în spe­cial a d-lui profesor N. Iorga, șeful acestui partid, la pre­gătirea generației naționalist­­democrate și entuziaste, care a dat contingentele de eroi ai armatei noastre în marele războiu și foarte mulți cunosc, de­sigur, aportul moral pe care d. Iorga, prin „Neamul Românesc“, l-a adus în mod statornic armatei pe frontul reînvierii noastre militare la Oituz, Mărăști și Mărășești. Cine ar putea aduce car în cumpăna dreptei aprecieri, mai multa garanție de iubire curată și de interes sincer pentru armata țerii, de­cît partidul naționalist democrat și decît șeful acestui partid, marele Român Nicolae Iorga, care un moment n’a perdut și nu pierde din grija sa a­­ceastă armată și pe care a ajutat-o și o ajută și astăzi cu mintea și inima sa, ca profesor la cel mai înalt a­­șezămînt de cultură și de pregătire militară, la Școala superioară de războiul Din lagărul partidului na­­ționalist-democrat al d-lui pro­fesor N. Iorga, nu pot porni deci săgeți contra intereselor armatei, ci numai sfaturi pen­tru binele și propășirea ei. Prin „Neamul Românesc" din ultimii trei ani și prin un ciclu de conferințe publi­cate în anul trecut în bro­șură, supt titlul „Noile cu­rente politico - sociale și armata 11, s’a arătat din rîn­­durile partidului naționalist­­democrat, că armata noastră are nevoie de serioase și ur­gente reforme organice. Și, amintindu-se împrejurarea că am rămas cei din urmă din­tre participanții la marele războiu, cari nu ne-am în­vrednicit încă a ne ocupa de re­facerea armatei, s’a evidențiat

Next