Neamul Românesc, februarie 1925 (Anul 20, nr. 25-48)

1925-02-01 / nr. 25

U n. Apel către arhitecții din România p pen­tru prezentarea de schite referi­toare la costruirea unui palat comunal in București Pe piața palatulului comusta, care are o suprafața de circa 35.S30 m. §si urmează a se clădi ospeiul comunal pe o suprafață de circa 9100 m. p. în care se cuprind și curțile interioare (bacteriologie și chimie. Clădirea va cuprinde subsol, parte, mezanin și­­ 4 sau 5 etaje.­Parterul și mezaninul în fața lor ex­terioară vor fi destinate pentru închiriere ca maga­zine. In interior, închirieri se vor putea face numai pentru magazine cu flori și restul va fi destinat pentru serviciul de informația și la rigoare regis­tratură și casierie. In subsol, afară de depozitele de arhivă ale ad­ministrațiilor comunale, se vor amenaja pentru închiriere, ea i­eșiri în partea exterioară, la restau­rante, berări, cinematografe, băi, closete publice, etc. Tot terenul clădire­ va servi pentru administra­­țiunile comunale amenajând totuși o treime din clădire dinspre strada Scaunelor pentru a putea fi închiriate ca birouri, care mai târziu vor deveni bi­rouri tot pentru serviciile comunale. Clădirea va avea cel puțin patru fațade, iar în interior vor fi mai multe curți din care una va for­ma curtea de­­ moare. Comunicația cu bi­rourile comunale se va face prin curți nu direit, prin piață. Serviciile primăriei vor fi următoarele: o sală de consiliu pentru 60 — 80 consilieri, saloane de recepție, biurourile primarului și 8 ajutoare, sala comisiunilor, secretariatului general de care țin biuroul de informații de la parter și biuroul licita­țiilor, contabilitatea, casieria, registratura, arhiva, direcțiunea cadastrului, arhitectu­rei, căilor de co­municație,­ salubritate, administrative, școli, bise­rici și asistență medicală și laboratorii, contencio­sul, biblioteca și bufetul. Clădirea în ansamblul ei va reprezenta casa ca­pitalei României Întregite. In partea centrală se va oglindi trecutul Bucu­­reștiului, iar alte motive arh­itectonice vor repre­zenta cele patru ținuturi alipite la patria mamă: Ardealul, Banatul, Bucovina și Basarabia. Lucrarea va fi concepută de preferință în stil neoromân, inspirată de vechea arh­itectură româ­nească și din toate provinciile alipite. Piesele ce se vor depune vor fi: Fațadele interioare principale la scara 0.005, o perspectivă și patru planuri, a subsolului, parteru­lui, primul și al doilea etaj. La aceste piese se va alătura un memoriu. Planurile se vor depune până la 15 Martie 1925. Comisiunea technică și ulterior Consiliul comu­nal, va cerceta aceste planuri pentru care se fixea­ză trei premii de câte 100.000 lei și alte 5 de câte 10.000 lei. Cele trei dintâi planuri premiate devin proprie­tatea comunei București. Primăria Capitalei Societatea comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei Prospect Administrația Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imen­sa mortalitate a copiilor, din cauza lipsei și relei calități a lapte­lui dulce, cum și având în vedere numărul foarte redus al vitelor de lapte, în raport cu numărul vitelor din anii anteriori războiului nostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Ca­pitalei ei în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte la circa 300.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai 12.675 vite de lapte la circa 900.000 locuitori, cu alte cuvinte, îna­inte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi, iar astăzi nu re­vine la cap de locuitor de­cât abia 30 gr. Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de pe­riculoasă nu numai pentru copii și bolnavi, dar chiar și pentru oa­menii sănătoși. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August a. c„ o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de as­tăzi, Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât mai mult și să înbunătățească calitatea lui pe de o parte, iar pe de altă parte să sprijine activ și puternic refacerea și înbunătă­­țirea rasei vitelor de lapte, bizându-se pe experiențele orașelor din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Cor­. pentru alimen­tarea cu lapte a Capitalei, al cărei țel a fost pe larg desbătut cu ocaziunea adunărei din 7 August, și a cărei statute au fost aproba­te de Consiliul Superior de îndrumare și Control cu Avizul No. 1 din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniștri No. 3373, din 16 Decembrie 1924 și sancționat prin Decretul Regal No. 4259 din 31 Decembrie 1924. Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soci cu trei mi­lioane lei (3.000.000.000) pe lângă că acordă și alte avantagii și cre­de de a sa datorie să invite pe toți cetățenii capitalei să participe la fondarea acestei Societăți de bine obștesc. Capitalul social este fixat la 10.000.000 lei, repartizat în 2.000 acțiuni a 500 lei fiecare. Adeziunile cu indicarea sumei cu care fiecare cetățean va con­tribui la fondarea Soc. rugăm a o comunica urgent direct Primă­riei Capitalei. Subscrierile se vor face la Casieria Centrală a Primăriei Ca­pitalei, la Banca Națională a României în București și la toate sucursalele sale din provincie. Subscripția este deschisă de la 20 Ianuarie și până la 28 Fe­bruarie 1925. ■ ■a S ■aa [UNK]aaaaaaa % M­­­ aa BOMBONERIA $1 PATISERIA 1 SELECT SOCIETATE ANONIMA ROMANA No. 48 — Calea Victoriei — No. 48 5 anunță distinsa clientelă că la neîntrecutele sale produse menține prețurile dinainte și anume: 130 UI kgr. Bomboane a­­sortate 150 lei kgr. Bomboane de ciocolată 130 lei kgr. Fursecuri 150 lei kgr. Torturi dife­rite 160 lei kgr. Fructe glasate 80 lei kgr. Cozonaci, cor­­nuri cu nuci. Se execută orice comenzi de TORTURI, ÎNGHEȚATE, BUFETE COMPLECTE pentru diferite festivități Mare depozit de ȘAMPANII, VINURI și LIQUEURURI străine și indigene In sa­­cri rogii se servește dela orele 7 dimineața, Ioanele „DELXU I până la orele 1 noaptea: SOCOLADE, CAFEA cU LAPTE,CEAIURI, ÎNGHEȚATE, etc. SELECT S. A. R. TELEFON 64131 No. 48 CALEA VICTORIEI No. 48 Ériül! M. S. Regele a binevoit a con­feri medalia­ „Bene Merenti" clasa I d-lui Constant Ionescu, avocat al Statului, conferențiar. Ministerul instrucției a trimis o circulară tuturor școlilor prin care le pune în vedere cum trebue aplicat învățământul agricol. In deosebi se atrage atenția ca la școlile primare rurale gradinele și curțile de experiență să fie între­buințate așa fel în­cât să formeze un îndemn pentru săteni spre o cultură rațională și să se insiste în special asupra culturilor com­parative. In lrgătură cu cele scrise de u­­nele ziare că la Casa Școalelor s’ar fi descoperit unele fraude, mi­nisterul de Instrucție face cunos­cut că nu există asemenea fraude și că ancheta făcută în acest scop nu a găsit nici cea mai mică nere­gulă. D. N. N. Ștefaniu, președintele Camerei de Comerț din Iași s’a prezentat er­ d-lui /. N. Angelescu secretarul general al ministerului de industrie și comerț, arătând starea precară în care se găsește Camera de Comerț din Iași. D-sa a insistat asupra necesita­tei urgente de a se legifera Vadul Comercial. De asemeni s’a prezentat și d-lui Mârzescu, ministrul justiției care a declarat că în curând se va veni cu legiferarea vadului comercial. D. Al. Constantinescu se află în Ardeal pentru a inspecta fermele statului și instituțiunile zootehnice din această provincie. La ministerul de finanțe s'a în­trunit ori sub preșidenția d-lui Gheorghiu secretarul general al a­­cestui departament, comisiunea cen­trală fiscala și-a discutat asupra arti­colelor din legea fiscală care dau loc la interpretări in vederea modifică­­rii lor. Uniunea Proprietarilor Urbani din Capitală va ține două întru­niri pe culori, una. Duminică 1 Februarie la orele 7 seara și a doua Luni 2 Februarie orele 3 p. m. la d-na Alexandrina Anasta­sii­, Str. Sabineilor No. 50, D. Sigismund Seyda, vice-preșe­­dintele Camerei poloneze, a murit zilele trecute în urma unei opera­ții de apendicită. Un avion cu 4 motoare a zburat de la Paris la Bruxelles într-o oră și 11 minute. Praga.­­ Ministerul Instruc­țiunea publice își propune să con­­tribue la asigurarea pentru bătrâ­nețe și invaliditate a scriitorilor și compozitorilor. Până acum nici un stat nu a dat o soluțiune a­­cestei chestiuni. Ministerul este dispus să verse, în numele auto­rilor și compozitorilor săraci, su­mele vărsate până acum de aceștia Casei pensiilor. Numărul artiști­lor asigurați în modul acesta se cifrează până acum la 138 și va fi ridicat la 156. P. ANTONESCU K­oiftine^ar .arinasca de primul cars. Asortat întotdeauna cu ulti­mele noutăți în stofe exclusiv englezești Pentru d­-nii 10 la sută studenți reducere STRADA ROMANA No.214 (Casa Făgădău) Tramvaiul No. 9 cu cai 156 1­1 I­17 electric, Croitoria de primul rang : IOACHIM OLTEANU Pasagiul Roman No. * (lângă Teatrul Național) — BUCUREȘTI — Depozit de stofe englez— Execuție după ultimele jurnale.—Pentru stu­denții, denții­ funcționari 101­0 reducere. . . ! Cetit! SEMIM roman social creștin tra­dus de I. GR. OPRIȘAN, lei 40. De vânzare la toate librăriile; depozit general la librăria Pavel Spiru. Cetit­ „Jara da jos“ Revistă culturală lunară Redacția și Administra­ția: Curtea Mitropoliei- București. Abonamen­tul IOC lei anual. NEAMUL ROMANESC Cronica culturală Diletantismul cultural oficial Oficialitatea noastră s-a ținut tot­deauna în cadrele stricte ale unui tradiționalism, care chiar atunci când era exagerat, servia statorniic și rațional ideia de Stat unitar na­țional. Iată însă că ziua de 24 Ianuarie din anul acesta ne-a adus o sur­priză. Ea a lăsat în sufletul ascul­tătorilor conferinței ocazionale de la festivalul Unirii, organizat ofi­cial de Ministerul Instrucției Publi­ce, impresia că se inaugurează con­știent un diletantism cultural, ale cărui consecințe deservesc în mod vădit însăși ideia națională. Conferința d-lui Mihail Drago­­mirescu, veșnicul candidat la șe­fia unei curent cultural-literar cu principii riguros raționaliste, a de­­zamăgit toate așteptările chiar ce­lor mai zeloși discipoli ai săi. Nationalist ori de câte ori acest titlu p­oate acoperi anumite lip­suri , d Dragomirescu s’a crezut bine inspirat și condus de raționalismul său ambiguu, și a profesat de la înălțimea tribunei oferite de oficia­litatea noastră, care-l susține tot­deauna larg și, credem, destul de satisfăcător, teorii pe care istoria și filologia românească a luptat să le arate ca eronate și interesate printr’o activitate care constituie un element din mândria și armura culturii noastre naționale. Insușindu-și afirmațiile unor is­torici ca Sulzer și Hammer și a u­­nor filologi ca Miklosich și To­­maschek, d. Dragomirescu a crezut că e potrivit și bine să învieze ve­chea discuție asupra slavismului nostru, etnic și lingvistic, încon­jurând-o de un voiu de argumente care de care mai fantasiste. Și asta în fața ministrului de Instrucție însuși și a unui auditoriu școlăresc deprins să cugete astfel de manua­lele de școală și de profesorii lor, și dacă nu mă ’nșel chiar de răs­pânditele manuale de limba româ­nă ale d-lui Mihail Dragomirescu. Nimic nu-l împiedică desigur pe d. Dragomirescu să creadă ce vrea azi în deosebire de ce credea ieri, s’o scrie și s’o strige pretutindeni, în cursul d-sale, la Institutul de li­teratură română, la Ateneul Ro­mân, la Universitatea liberă și la cea Populară la Cluj, Oradea-Mare, Timișoara, Cernăuți, Chișinău ca și la Iași, s-o șoptească prietenilor săi și discipolilor gata de a-l urma și pe această cale, dar nu se cuve­­nia, nu era iertat să o spună la sărbătorirea oficială a Unirii. Diletantismul d-sale cultural, estetic, filosofic, literar, îl cunoaș­tem de mult. Dar , nu ne așteptam să-l vedem. Îmbrățișat de oficiali­­tatea actuală și recomandat opiniei­­ publice într’o haină sărbătorească care ne jignește și desonorează. In­tervenția d-lui G. Popa-Lisseanu, care ca om de știință și bun Ro­mân n’a putut trece supt tăcere e­­normitățile debitate de ilustrul cri­tic și estet, azi conferențiar oficial ambulant, publicând un articol intitulat­­,O conferină inoportună" în „Universul“ de acum câteva zile, este încă o dovadă a diletan­tismului cultural nefast pe care o­­ficialitatea noastră și-l ia drept aju­tor al unei acțiuni în mare parte bune, în ceia ce privește pe d. dr. Angelescu mai ales. Căci nu i se poate contesta d-lui ministru al In­strucției marea dragoste și marele interes ce-l poartă învățământului. Și ne place a crede că însuși d-sa a fost desamăgit de ferventul său protejat. Șezătorile și conferin­țele Ligii Culturale Secția Galați Duminică 1 Februarie va avea loc a li-a șezătoare la orele 10 fum. dim. la teatrul Paradi cu următorul program: 1) Conferința d-lui Traian Brăi­­leanu, profesor la Universitatea din Cernăuți, despre „Utopiști și Reformatori“. 2) Recitări din­­ poeții naționali: a) Rugăminteni din urmă de G. Coșbuc, scena alagorică aranjată și declamată de sculptorul G. S. P01)0ÍM. (V­I­ b) Zi­că-i fripta anecdotă de T. Speranță, recitată de elevul David Cristea dela Semind­r cl. I. 3) Coruri date pe Seminarul Sf. Andrei: [fi a) Mai lângă tronul tău, imn religios. b) Altarul Mânăstirei Putna, de Ciprian Porumbescu. c) Lelito de la Munteni de T. Teodorescu. d) Măi copii, de T. Teodorescu. Biletele se găsesc la farmacia d-lui Aurel Scurtu sub Grand Ho­tel: elevele și elevii școalelor pre­cum și muncitorii plătesc lei 5, la balcon. A 15-a șezătoare va avea loc Duminică 8 Februarie cu confe­ isva nunta d-lui V. Vâlcovici, Rectorul I școalei Politeh­nice din Timișoara,­­ care va vorbi despre: „Evoluția pragmatică a naționalismului1". Bustul D. Onciu! Un grup de elevi ai defunctului D. Onciul, în frunte cu d. Al. La­­pedatu, ministrul cultelor și arte­lor, a luat inițiativa ridicării unui bust regretatului lor profesor, pre­ședinte al Academiei Române și director general al Arhivelor Sta­tului. Bustul se va așeza în incinta lo­calului Arhivelor Statului din Bu­curești, acolo unde ilustrul de­funct și-a petrecut cea mai mare parte din viață muncind pentru lămurirea trecutului nostru. Comitetul a lansat în acest scop liste de subscripie și roagă pe nu­meroșii intelectuali cari și-au făcut educația științifică sub conducerea marelui dascăl, cum și pe toți cei ce i-au prețuit activitatea pentru țară și neam, să contribuie la În­făptuirea omagiului ce i se aduce de către foștii săi elevi. Orice informațiuni cu privire la ridicarea acestui bust se pot lua de la d. Const. Moisil, directorul general al Arhivelor Statului (Bu­curești, str. Arhivelor 4) în orice zi de lucru de la orele 3—0 d. a. Duminică a avut loc ședința săptă­mânală a cercului de studii. A con­­­­ferențiat preotul profesor Gh. Vlad, membru în comitetul executiv al or­ganizației despre­ „Politica biseri­cească a partidelor“. Sfinția Sa începe prin a face un scurt istoric al bisericei noastre or­todoxe insistând mai ales asupra cri­­­­zei din secolul al XIX. După această­­ criză, datorită activității, desfășurate de tinerii occidentalizați, urmează o perioadă când biserica continuă a exista în mod latent numai pentru că e strâns împletită cu însuși sufle­tul organizmului nostru național. După război au început a se desem­na în Europa mișcări de raliere a forțelor în vederea păstrării păcii și armoniei între popoare. Totul tinde în spre unificarea sfor­țărilor în vederea realizării idealu­rilor superioare ale omenirii. Bisericile ortodoxe propovăduind învățăturile de iubire ale Mântuito­rului, nealterate și neinfluențate de viața pământească cum e biserica a­­puseană, caută să se unifice în vede­rea reeducării masselor credincioase. Centrul In jurul căruia gravitează mișcarea de unificare a intregei or­todoxii este biserica noastră naționa­lă. Suntem solicitați din toate păr­țile. Patriarhul din Erusalim e spri­jinit de Regele nostru așa cum odi­nioară era susținut de bogatul Voe­­vod Vasile Lupu, cel din Constanti­­nopol cere să se mute la noi. Suntem așa­dar chemați la un rol mare. Fi­ vem noi în stare să realizăm ma­rea unificare orotodoxă? Să analizăm ce se face la noi pen­tru biserică, ce anume fac partidele politice pentru menținerea și desvol­­tarea ei. Partidul direct dușman al bisericii, partidul socialist nu există, din feri­cire, la noi. Roman Dela Cercul de Studii al partidului nostru Conferința preotului profesor Gh. Vlad despre „Politica bisericească a partidelor“ nu se ocupă de loc de forța centrală a sufletului țăranului nostru: cre­dința. In partidul conservator, biserica e după formula binevoitoare a d-lui Marghiloman „o necesitate de stat“. Un alt doctrinar, al partidului, d. Rădulescu-Motru admiră misticismul religios și splendoarea ritualului or­todox. Atât. Partidul liberal căruia îi place să se laude că tot ce s’a făcut în țară de el e făcut, nu are de loc grija bi­sericii. Dacă în aparență pentru cal­culele politice liberalii se ocupă de ea, în realitate biserica are pentru ei, un rol secundar de periferie. Chiar acum ei anunță pregătirea legii de unificare pe care probabil că nu o vor aduce în Parlament având alte pre­ocupări mai importante pentru par­tidul lor. Partidul nostru este singurul care are pentru biserică o concepție ade­vărat națională. In cartea sa „Despre biserica na­țională“ șeful și animatorul nostru d. N. Iorga zice că „biserica noastră trebuie pusă la locul de strălucire de altă dată, în situația de a împrăștia lumina dincolo de hotarele țării“. A­­ceasta e menirea bisericii noastre. Legați prin latinitatea noastră de Apus și prin ortodoxia noastră de O­­rient avem menirea să pompăm ci­vilizația apusului și s’o transmitem Orientului. _ Când partidul nostru va fi chemat să refacă țara, biserica va căpăta și ea rangul ce-i e destinat. Prezența d-lui N. Iorga în fruntea noastră e o granație ă acest lucru se va întâm­pla. Conferința plină de Înțelepte învă­țături a fost expusă într’o formă plă­cută și atrăgătoare. Părintele Gh. Vlad a fost viu felicitat. Duminica viitoare va vorbi d. ingl-Ti Oj IC* AJ.V/J.« I XJ ltJJJ.iIlli.-ct Viitwwl w v Ot »Ui WJ. Partidul țărănist care, prin defini­t ner oft. Prolovici despre:,Cooperație*, ie, se reazămă pe ma­sele țărănești­­ .................. CORESP­ție, ------------ „ . . . . .. n’are de­căt preocupări economice și I IȘCAREA­ DRAMATICĂ ! DE LA TEATRUL POPULAR Luni 2 Februarie „Băiat de viață”. Miercuri 1 Februarie „Băiat de viață”. Joi 5 Februarie matineu „Zorile ziua și noaptea". Luni, 2 Februarie, Teatrul Popu­lar reia comedia „Băiat de viață”, care a obținut un succes atât de răsunător în stagiunile trecute. In rolul principal va apare d. Vasile Brezeanu. LA TEATRUL NATIONAL Noua lucrare dramatică a d-lui prof. Ion Sân-Giorgiu — ,,Femeea cu două suflete“ va fi jucată pen­tru prima oară în prima jumă­tate a lunei Februarie. In rolul principal va apare d-na Lili Popo­vich CONCERTUL SIMFONIC AL „FILARMONICEI“ QUARTETUL ,‘REGINA MARIA“ Programul celui de al doilea con­cert al „Filarmonicei“ a fost des­tul de interesant atât prin valoa­rea muzicală a pieselor executate cât și prin modul și varietatea com­punerii lui. In plus muzica româ­nească nu este de loc neglijată de direcția acestei instituții muzicale și foarte des ni se dă ocazia să au­zim câte o lucrare cunoscută sau inedită a diferiților compozitori ro­mâni cari au putut, grație unor stă­ruinți și talentului înăscut al popo­rului român, să formeze o școală muzicală românească care, deși încă tânără, a reușit să se impue cu succes atenției lumei muzicale contimporane și să joace un rol important în întreaga mișcare mu­zicală. Concertul a început cu de­licioasa uvertură la „Nunta lui Fi­garo“ de Mozart, un giuvaer muzi­cal de un rafinament și eleganță incomparabilă. A urmat ex­ecuția unei suite de compozitorul român M. Andricu. Această piesă simfonică, compusă din trei părți, un preludiu, un scherzo și un final scris în formă de temă cu variații și cu o fugă este bazată (ultima parte care și este mai interesantă ca celelalte) pe motive populare românești. Pri­ma și a doua parte sunt influența­te de compozitorii ruși, cari de alt­minteri au o influență covârșitoa­re asupra muzicei moderne. Acea­stă influență rusă poate avea re­zultate fericite, când nu se abu­zează însă prea mult de ea, cum s’a întâmplat mai ales în Franța și în timpul din urmă întru câtva și la noi. In ultima parte se remar­că două cunoscute motive popula­re din Transilvania, cari dau o fru­moasă culoare românească acestei părți din suită. In general compo­ziția muzicală a d-lui Andricu se caracterizează printr’o orchestrație destul de meșteșugită, dovedind la autor posesia deplină a tehnicei compoziției,­­ cu procedee armo­nice și contrapunctice însă ce nu ies din obicinuit. De asemenea per­sonalitatea muzicală a compozito­rului nu reiese pe deplin în evi­dență prin vreo caracteristică oare­care, lucru, ce, deși nu prea ușor de realizat, este totuși foarte de do­rit la orice compoziție muzicală care se impune ca valoare înaintea criticei obiective. Am ascultat cu o deosebită emo­ție artistică concertul pentru vioa­ră în mi minor de Mendelsohn, cu concursul valoros al d-lui Mir­­cea Bârsan, a cărui muzicalitate și stil sunt perfecte și de cel mai bun gust. Programul s-a terminat cu execuția simfoniei a 4-a de Glazu­nov, (în mi bemol major), una din capodoperile muzici ruse moderne unde influența muzicei populare se resimte în foarte mare măsură, fără să depășească însă principiul ecletic preferat de acest valoros compozitor. Execuția întregului concert sub conducerea maestrului G. Georgescu a fost la înălțime. Programul ultimului concert al­­ Tuartetul „Regina Maria“ cu­prindea cuarte­tele în mi bemol de Mendelsoh­n, în re de César Frank și cel în re de Tschaikowsky, pe cari valoroșii membrii ai acestei noi formații muzicale le-au inter­pretat foarte corect într-un stil cât se poate de just. R. A. DE LA TEATRUL MIC La Teatrul Mic trupa franceză de comedii sub direcțiunea d-nei Clara Tambour va reprezenta mâine în matineu, cu prețuri re­duse, piesa „Le Monsieur de 5 heures“, comedie în 3 acte de Hen­­nequin­ Weber. Turneul Clara Tambour Reprezentațiile trupei de comedie franceză, cu d-șoa­ra Clara Tambour ca stea principală, au început a­­seară la teatrul Mic în fața unei săli elegante și destul de populare. Spectacolul de debut a fost: „Le Monsieur de cint­­­eures”, de Henne­­quin și Pierre Veber, unul din ulti­­mei mari succese ale teatrului „Pa­lais-Royal“. Piesa e una din acele lucrări dra­matice făcută după toate regulele genului comedie-farsă plină de situa­țiuni comice și în care personagiile, ridicale până la caricatură, se miș­că în cadrul unei acțiuni absurde, dar foarte amuzante. E imposibil de narat subiectul „Domnului dela ora cinei”; ar fi destul însă să spunem că prin pe­ripețiile pieri­ei prin fantezia auto­rilor, „Domnul" ajunge să aducă în căminul conjugal — făr voia lui LITERARA ARTISTICA­, însă — pe fosta lui metresă, și pe care o trece mai pe urmă drept fata lui... Talentul d-rei Clara Tambour e făcut din grație, drăgălășenie și sburdălnicie. Frumoasa artistă ne a redat aseară cu multă savoare pt Ginette, tipul... fecioarei de Mont­maitre, epatată de un poet ridic­oi și pe cari autorii îl pun să fac toate încurcăturile. D-ra Clara Tambour e admirat , de bine secondată de d-rele C. He­rold și Larzac și nu mai puțin de d­ nii Duvernay, Berth­, Georges Mo­rey, etc. Dealminteri, cea ce face marea a­tracție a spectacolului de aseară este și ansamblul omogen și foarte bine pus la punct. Aplauzele și rechemările n'au lip­sit. După acest debut, turneul d-rei Clar Tambour promite a înregistra numai succese. M. G. CONCERTUL BOSCOFF Pianistul cu reputațiune univer­sală, compatriotul nostru George Boscoff se află în mijlocul nostru de puțin timp, reîntors din străi­nătate, unde a obținut pretutin­deni mari succese. Avem încă vie amintirea fru­moaselor succese artistice ale a­­cestui eminent pianist cu ocazia concertelor date anul trecut la București și în țară, înainte de plecarea sa la Paris. De rândul acesta a anunțat două concerte dintre care primul va avea loc la Teatrul Mic. Duminică 1 Fe­bruarie, a. c. orele 10 jum. dim, și al căror program este următo­rul: PRIMUL CONCERT 1) Scenes d’enfant. Schumannn, 2) Années de pélérinage. Liszt. 3) Berceuse, Brăiloi Pavane, George Enescu. Caprice Viennois, Boscoff 4) Nocturne, Chopin False Gampanella, Liszt—Busoni AL DOILEA CONCERT 1) Prelude et fugue mi minőt Bach. pieces pour orgue transcritei par Boscoff. Adagio, Mozart. 2) Impromptu, Schubert. Apoi Beethoven, Liszt, Glazu­nov, Scriahin, Chopin (Mazurka Si la Grande Polonaise), EXPOZIȚII Societatea ,,Cartea Românească“ a organizat în salonul „Ileana“ ex­poziția operilor pictorului Ion Teo­drescu-Sion. Inaugurarea acestei expoziții va avea loc mâine 1 Fe­bruarie, ora 11. Expoziția va fi deschisă dela 1 la 25 Februarie între orele 9—12 jum. — 15—19. Intrarea prin libră­rie și „Fotoglob“ (b-dul Academiei 3-5). BIBLIOGRAFII A apărut „Lupta Economică“ No. 2, anul XV cu un bogat su­mar, economic, financiar si in­dustrial. UN REGULAMENT UTIL In curând va intra in vigoare re­gulamentul întocmit de o comisiune specială cu privire la funcționarea sălilor de spectacole. Regulamentul venit la timp — are în vedere, In pri­mul rând higiena și siguranța spec­tatorilor in fața incendiilor. Dispo­­zițiunile lui prevăd minimul obliga­toriu de metri cubi de aer pentru fie­care spectator, dispozitive speciale pentru stingerea incendiilor și instig­­area și controlul riguros al curen­tului electric. REPREZENTAȚIILE D-NEI VENTURA Cu începere de Duminică, 1 Fe­bruarie [matineu), rolul profeso­rului Claude Morillot, di­n .,Mar­șul Nupțial"", jucat până acum de d. Ion Manolescu, a fost încredin­țat d-lui George Calboreanu, de la Teatrul Național, confere Astăzi după masă la ora 5 jum. d. colonel Docm­an Anghel va con­­ferenția, în sala Cercului Ofițeri­lor de rezervă, despre „Spiritul di­nastic la poporul român“, ȘEZĂTORI Centrala Caselor Naționale a­­nunță pe membrii săi să rețină din timp bilete pentru festivalul artistic de la Ateneu din 18 Februa­rie, când începe seria II-a a șeză­torilor. —-----.»i Ht.U..« ------------——* Un apel UNIUNEA CREȘTINILOR OR­TODOXI DIN BASARABIA Roagă invitând pe toți creș­­tinii­ ortodoxi de a se înscrie ca­ membrii ai acestei Uniuni, cu un minut mai de­vreme pentru : Apărarea credinței și religiei străbune, ridicarea cultural-eco­nomică a Creștinilor­ Ortodoxi de la sate spre a-i scăpa din ghiarele Anti-Christului și igno­ranței. Toate persoanele de bine și cari doresc, sunt rugate a dărui pentru biblioteca Uniunei noas­tre, orice broșuri, scrieri, cărți, reviste, etc., sau orice donațiuni, ofrande, colecte, jertfe, cari vor fi primite cu recunoștință, con­tribuind prin aceasta la deștep­tarea și luminarea Neamului nostru. Ajutați-ne ca să putem ajuta. Uniunea Creștinilor Ortodoxi (Centrul Chișinăul.

Next