Neamul Românesc, octombrie 1925 (Anul 20, nr. 219-244)
1925-10-14 / nr. 230
[mai nou si ii Convenția comercială între România și Austria TratativeSe dala ministerele de industrie și finanțe In declarațiile pe care le făcea acum câtva timp d. Sukes, noul ministru al Austriei la București, spunea că dorește cât mai strânse legături economice între tara sa și România. In acest scop d. Sukes, a avut o serie de întrevederi cu d-iii Tancred Constantinescu și Vintilă Brătianu. O CONVENȚIE DEJA EXISTENTA După război Intre România și Austria s'a încheiat deja o convenție pe baza compensațiunilor reciproce. Această convenție nu a intrat încă in vigoare decât de foarte puțin timp. De aceia raporturile economice intre România și Austria au stagnat in ultimul timp. CE SE CREDE IN CERCURILE NOASTRE COMERCIALE In urma întrevederilor ce au avut loc, aflăm din cercurile mini- texului de finanțe, că d. Vintilă Brătianu și-am fi exprimat părerea că deocamdată nu e posibilă încheierea unui tratat comereda. Singur, d. Tancred Constantinescu, s’a arătat dispus pentru orice fel de legături economice. Deocamdată chestiunea a fost lăsată în susnenisie. DE CE NU SE POT ÎNCHEIA TRATATE ȘI CONVENȚII COMERCIALE Am mai arătat la timp că deocamdată nu se vor încheia convenții comerciale fiindcă nu există încă un tarif vamal care să corespundă nevoilor actuale. Cum la ministerul de finanțe există deja o comisie superioară vamală, care încă nu și-a început activitatea, se crede că abia în cursul anului viitor se vor termina lucrările noului tarif vamal. IMPUSTRIfI LEMNULUI Lipsa de informațiuni comerciale Intr'un articol publicat în ,,Neamul Românesc“ 2718 arătasem că ar fi in interesul exportatorilor noștri de cherestea să fie înștiințați de tratativele atuncea în curs între industriașii suedezi și finlandezi intră această branșă, având drept scop de-a stabiliza pe cât posibil prețul mondial al cherestelei. Această dorință, pe care am exprimat-o în interesul industriei lemnului românesc, a rămas firește zădarnică. Legațiunea noastră dela Stockholm n a trimis nici un raport asupra acestor tratative sfârșite în ziua de 8 Septembrie, care ne interesează și pe noi, sau dacă a trimis un astfel de raport, acesta a fost înghițit, ca mai toate raporturile economice sau comerciale, de birocrația actuală al Ministerului de Externe. Azi de abia după o lună, aflăm următoarele: 1) Nu s’a ajuns la vreo înțelegere de a reduce producția în mod obligator cu scop de a mări prepuț cherestelei. 2) Se așteaptă totuși că o astfel de reducere se va efectua „prin operația normală a forțelor economice“. Știm de fapt că din cauza concurenței Europei Centrale mai ales, Suedia și Finlanda au vândut marfa adesea sub prețul de cost în ultimul an, ceea ce a apăsat, și mai mult asupra pieței mondiale. 2) S’a ajunns pe de altă parte la o înțelegere în ce privește fixarea unor prețuri minimale a căror detalii ne lipsesc. 75 la sută din exportatorii suedzi au iscălit această înțelegere și se crede la Stockholm ca și la Helsingfors că piața va fi astfel întărită sau cel puțin stabilizată. Chestia ne interesează și pe noi în cel mai înalt grad vindem azi material lemnos în străinătate pe un preț de nimic, cherestea care reprezintă CAPITALUL nostru iar NU venitul. Mâine când vom fi siliți să reducem exploatările, marfa începând să lipsească, ne vom trezi probabil cu prețuri mondiale cu mult mai ridicate decât azi. Este în interesul nostru ca această sporire a preturilor să se producă cât timp mai avem marfă de exportat. Prima datorie a autorităților noastr este în tot cazul să ne fie la curent cu evenimentle ce se produc pe acest teren — nici această datorie elementară nu știu să o îndeplinească în ziua de azi. CONSTANTIN I. KARADJA Producătorii de lignit și perspectivele noastre economice Când specialiștii se întrunesc, publicul poate să afle lucruri importante și în orice caz instructive. Așa se întâmplă cu consfătuirea producătorilor de lignit, unde discutându-se greutățile industriei carbonifere s-a constatat că toate acestea decurg din faptul că : 1) nu s-a putut încasa la timp costul furniturilor livrate statului, deși prețul fusese fixat în consiliul de miniștri ; 2) Statul a întârziat mereu plata acestor furnituri deși „capitalul bugetar respectiv nu este epuizat“ ; 3) lipsa de vagoane C. F. R. pentru a se putea face livrări regulate, cel puțin, industriei private. Neajunsurile pe care statul le cauzează întreprinderilor particulare sunt din nenorocire numeroase și prea bine cunoscute, cauza însă nu este decât una , lipsa de o normă In activitatea noastră economică. In asemenea condițiuni producătorii de lignit, ca toți producătorii noștri, trebue să se gândească mai întâi la situația lor precară și să nu aibă posibilitatea de alegere a mijloacelor, când este vorba de a-și îmbunătăți situația și atunci au acceptat în „unanimitate“ ca să intervină stăruitor pe lângă guvern pentru menținerea taxei vamale de 400 lei tona de cărbuni importați. Aceasta înseamnă că deoarece consiliul de miniștri fixează prețul lignitului numai pentru stat, producătorii de lignit au tot interesul, ca la adăpostul taxei vamale de 400 lei de tona de cărbuni importați, să ridice prețul lignitului și să oblige industria particulară și publicul consumator, să plătească pierderile, pe care acești producători le sufăr din cauza statului rău plătitor. In adevăr, la adăpostul acestei taxe Vamale cărbunele de Petroșani va lua prețul cărbunelui de Silezia plus un procent cât mai mare din taxa prohibitivă de 4000 lei de vagon,, iar lignitul va fi plătit de publicul consumator cu un preț cât mai apropiat de ajpelt al cărbunelui de Petroșani. Și mai avem de observat, că toate acestea se petrec în ajunul iernei, când cererile de lignit sânt din ce în ce mai numeroase și când publicul va fi silit să plătească acest combustibil tot mai scump. Prin urmare încă un articol, de calitate inferioară, care scumpește viața, datorită numai unei proaste gospodării di iile. Vom urmări urcarea treptată a lignitului și din cauza taxei vamale și din acea a iernei, care se apropie, iar la timp vom face constatările necesare. Totuși oricare ar fi prețul obținut în urma socotelilor noastre, pierderile consumatorilor vor fi de fapt în mod simțitor mai mari. Lignitul este un combustibil de calitate inferioară, care se sfarămă cu atât mai ușor, cu cât șade mai mult expus la aer. Din cauza aceasta o parte se pierde odată cu manipulația, și când îl aruncăm pe vatră se sfarmă din nou, lăsând ca părțile mărunte să treacă prin grătar un cenușar, fără să ardă și fără să producă căldură. Pierderile acestea vor mări deci prețul lignitului, deja scumpit din cauza celor expuse mai sus. E adevărat, că consumatorul cel mai mare de cărbuni și lignit este statul și atâta vreme cât statul va sta rău, tot rău are să se găsească așa numita „industrie a cărbunelui“. Taxa de 4000 lei de vagon n'are să îndrepte lucrurile, aceasta va fi un paliativ, care când vom fi siliți să o desființăm, o să lase industria cărbunelui mai slăbită ca înainte. Producătorii de lignit își dau bine seama de aceasta, așa că în aceiași ședință au dat o lecție de o politică prevăzătoare, când e vorba de bogăția de lignit de care dispune țara. Ei au studiat încă din 1922 și au cerut statului, să-i autorizeze construcția a două centrale electrice de câte KX000 kw., una la Schitul Golești și alta la Boicești. Cu chipul acesta lignitul s-ar consuma pe loc — ceea ce este un mare avantaj — iar curentul electric produs să fie întrebuințat la electrificarea tarei. Bine înțeles că propunerea aceasta nu este o inovație, căci așa se procedează de exemplu în Germania. De altmintrerea nu constitue o inovație nici pentru guvernul nostru, deoarece, după cum spun producătorii de lignit studiile și planurile inginerului din Berlin au fost predate d-lui I. I. C. Brătianu încă din 1922 și totuși lucrurile stau pe loc, cu toate că ridicarea acestor uzine va trebui executată oricare ar fi fost legea energiei. E interesant de știut, ce au făcut germanii pe acest teren de la armistițiu încoace, pierzând o parte din minele de cărbuni, s-au gândit să valorifice cât mai mult imensele straturi de lignit, de care dispune această țară și în acest scop au intensificat extragerea lignitului de la 87 milioane tone în 1913 la 123 milioane tone în 1921 și pentru ca acest lignit să fie întrebuințat în mod cât mai avantajos s-au construit chiar la gura minelor niște centrale electrice imense. Numai centrala de la Golpa produce, cu lignit ca combustibil, 150.000 cai vapori. In jurul acestor fel de centrale s-au creat noi industrii,care astăzi ocupă până la 400.000 lucrători. Bineînțeles, departe de noi, să cerem de la economiștii noștri guvernamentali o activitate așa de intensă ca acea din Germania, dar când decretezi o taxă prohibitivă de 4000 de lei de vagon de cărbuni sub motiv că aperi industria națională de o prăbușire sigură , iar pe de alta nu pe loc orice inițiativă particulară pentru o întrebuințare națională a combustibilului din ț ară, mi se pare, că facem o proastă gospodărie economică și nu ne dăm seama de răspunderea ce o avem. ECONOMICUS Cetiți .IM taior jiRWW golsAggger ea ii notfiiin’d hotărât o ședință e experților germani și cehoslovaci Hindenburg reclamă pe unul din fruntașii delegației germane ■ [UNK] [UNK] MIMIISM 6 Locarno, 18. (Rador). —* Excursiunea de om a d-lor Briand, Chamberlain, Luther și Stresemann este considerată ca cea mai importantă luare de contact de până acum a fruntașilor conferinței. Informațiani sigure n* autoriză să credem că s-a realizat o apropiere serioasă in privința Interpretării articolului 16 din pactul Ligei Națiunilor. Se studiază acum o interpretare care ar corespunde dorințelor Germaniei, prin faptul că reprezentanții puterilor la conferința din Locarno vor declara, după Intrarea Germaniei in Liga Națiunilor că la o eventuală acțiune bazată pe articolul 16 se va ține seama In special de situația în care se găsește Germania din cauza așezării geografice și a dezarmării. Prin această formulă va fi satisfăcută și intrarea Germaniei fără condițiuni in Liga Națiunilor și în același timp rezervele Reichului. Locarno 12 (Rador) ■— Se afirmă că Mussolini ar fi decis să vină la 14 Octombrie la Locarno pentru a semna eventualul pact de siguranță. Mussolini se va înapoia in Italia la 16 Octombrie. In vederea acestei vizite autoritățile elvețiene au luat toate măsurile de ordine, invitând grupările fasciste din Locarno si Lugano să se abțină deja orice manifestații pentru a evita astfel contramanifestațiile antifasciste. * Locarno 12 (Rador). — D-nii Stresemann și Beneș au hotărât pentru astăzi o ședință a experților germani și cehoslovaci care să studieze proectul tratatului de arbitraj obligator între ambele țâri. Paris. 12. (Rador). — Trimisul special al lui ,,Le Journal1" la Locanna a intervievat pe un ziarist american asupra atitudinei opiniei publice din Statele Unite față de pactul de siguranță. El a declarat că pnima consecință a semnării pactului va fi plasarea capitalurilor americane, astăzi inutizate. în Franța și Germania. Dacă Reichul va intra în Liga Națiunilor. Germanii americani, care din motive externe se depărtaseră de Wilson, vor reveni la partidul democrat. In felul acesta democrații ar reveni la cârma Statelor Unite și ar face posibilă intrarea Statelor Unite in Liga Națiunilor. * Locarno 12 (Rador). —Duminică seara, după o scurtă convorbire cu d. Stresemann, d. Beneș a avut o întrevedere cu d. Skrzynski. Luni dimineața înainte de începerea ședinței plenare, d. Skrzynski a avut o scurtă convorbire cu d. Stresemann, prin mijlocirea d-lui Briand. Ședința plenară la care delegații cehoslovaci și poloni nu au luat parte a început astăzi la orele 12:30 ' ( Berlin., 4% (Rador). Ziarele află că președintele Hindenburg a rechemat pe unul din fruntașii delegației germane la Locarno, dorind un raport personal asupra lucrărilor conferinței. * De la Locarno Informațiuni Vineri soarta 9 octombrie 1925, membrii Comitetului de Organizare al Societății Elefterescu (coloarea de verde), Partidul Național, au ținut o consfătuire sub preșidenția d-lui avocat Dam. Rădulescu, președintele Secției, în casele d-lui Anghel Șerbănescu din str. Verdle 46, (Câmpul Cucoanei). S-au discutat nevoile edilitare ale Cartierului, stuându-se unelte dispoziții și măsuri în această privință. Au mai vorbit d-nii Tudorică Georgescu-Gioală, Marian Dumitrescu și alți membri din comitet. D. N. Cernățeanu, sub-director in ministerul de finanțe, a fost delegat ca secretar al oficiului de lichidare, în lipsa d-lui Giuan care a plecat la conferința de la Washington, La Academia de Studii Cooperatiste examenele încep la 15 Octombrie, înscrierile pentru noul an se vor începe la 1 Noembrie. Berlin 10 (Rador) — Ziarele anunță încheerea unui aranjament între Ford și Fiat pentru o acțiune comună pe piata mondială a automobilelor. Cetățenii Cartierului-Luther-Dosul Gării de nord și cei din împrejurimi sunt cu insistentă rugați, a lua parte la consfătuirea ce va avea loc mâine. Miercuri 14 Octomb. a. c. orele 6 p. m., în sala D.Tănăsoiu (Burghiu), Str. Belizar Luther No. 28, cu privire la lucrările edilitare ale cartierului în legătură cu modificările aduse Gărei de Nord, la lucrările Pieței ,,Crețeanu" cum iș la alte chestiuni de ordin gospodăresc. Președintele Comitetului de acțiune Ion Mateescu Capețineanu Sărbătorirea Staicovici, la Gorpul titraților în științele comerciale a oferit Duminică seamna la hotel Boulevard, un banchet d-lui Chirstache D. Staicovici, cu prilejul împlinirei a 20 ani de activitate la Camera de comerț și industrie din București. După cum se știe, sărbătoritul a ocupat în acest timp importantul loc de secretar general la această instituție cu o întrerupere de doi ani cât a fost secretar general al ministerului de industrie și comerț. La această sărbătorire au luat parte fruntași ai finanței, comerțului și industriei. D. BUTCULESCU, președintele corpului contabililor luând cuvântul descrie frumoasa activitate a d-lui Staicovici pe tărâmul comercial și industrial spunând că d-sa încă nu și-a încheiat cariera și că astăzi a încheiat numai o etapă a drumului ce il mai are de parcurs. Termină oferind sărbătoritului din partea corpului contabililor, o statuetă alegorică, reprezentând „Munca‘‘. D-sa citește o scrisoare trimisă de d. Cerchez prin care președintele Camerei de comerț se scuză că nu a putut lua parte din motive independente de voința sa. D. GH. CRISTODORESCU, subdirector general din ministerul comerțului, spune că sărbătoritul a condus cu multă pricepere și tact cea mai de seamă instituție a țării. D. V. M. IOACHIM, secretarul general al Camerei de Comerț din Ploești, ca fost colaborator al d-lui Chr. D. Staicovici, releva marile merite ale sărbătoritului. In cuvinte documentate și pline de căldură, d. V. M. Ioachim arată că pentru avântul pe care l-au luat Camerele de Comerț din țară, și pentru ridicarea prestigiului celei din București, meritul cel mare e al muncii neobosite și pricepute a d-lui Chr. D. Staicovici. D. PENESCU-KERTSCH spune că secretarul general al Camerii de comerț și-a exercitat rolul cu imparțialitate și cu o mare competință. D. VIRGIL MADGEARU relevă multiplele laturi ale bogatei și folositoarei activități a d-lui Staicovici în înalta demnitate în care a condus-o timp de 20 de ani. Activitatea d-sa de, spune vorbitorul, a fost rodnică, e drept, la Camera de comerț. Nu trebue să uităm însă contribuția și rolul lui Staicovici ca secretar general al ministerului de industrie. Au mai vorbit d-nii Arghir, Ulpiu Hodog, D. D. R. IOANIȚESCU. In discursul ce am rostit la Cameră cu ocazia votărei legei Camerei de Comerț, am schițat calitățile pe care trebue să le aibe secretarul general al Camerei, luând ca model pe sărbătoritul nostru d. Christache Staicovici. Christache Staicovici, are și tactul și competința și individualitatea sa proprie. El nu a fost umbra președinților de Cameră ci din contră a umbrit pe mulți. El a fost nervul care dădea viață Camerei de Comerț. Adresându-se d-lui Staicovici, d-sa îi zice: acum în noua calitate nu mai ești regulatorul din culise, și luptătorul din arenă. Sărbătoarea de azi, nu este cum se întâmplă de obiceiu o pensionare, ci ca o mare speranță, dublată de o mare răspundere. Comerțul și industria au nevoe de elemente vii și pricepute, care să-i asigure libertatea, siguranța și o atmosferă morală. Să înceteze restricțiile, să dăm vieței economice, aer și libertate. — cât d-lui Chr. D. Boulevard“ mai mult aer, cât mai multă libertate Cel din urmă a luat cuvântul d. D. P. Niculescu-Bietz, care, în cuvinte vibrante, a făcut elogiul sărbătoritului, a arătat munca Sa din trecut și ceia ce comerțul așteaptă de la activitatea sa din viitor. Tuturora a răspuns foarte emoționat de Chr. D. Staicovici, mulțumind pentru dovezile de simpatie și pentru laudele ceti s-au adus. Banchetul a luat sfârșit târziu noaptea, într'o atmosferă din cele mai cordiale. ■— g — Se anunță din Moscova că comisarul Instrucțiunii Publice a autorizat deschiderea unui institut pentru limba și literatura franceză în acel oraș. Institutul atrage un foarte mare număr de auditori. „Asociația pentru Emanciparea civilă și politică a femeii române" având deschiderea anului 1925— 1926 de activitate în ziua de 14 Octombrie. Miercuri, orele 4 ]umroagă atât membrele, d-nele profesoare, cât și pe oricine ar dori să ia parte la ceasul muzical ce va avea loc la sediul asociației în str. Brezoianu 34 bis, cu concursul d-nelor: C. Dobrescu, voce : Pessoni harpă ; M. Botez (Jean Bart), pian și Col. Pancu, flaut. alegerile ma în anii Se vor amâna alegerile la orașele cu municipii ? Părți liste liberale la Capitală Se știe că, prin noua lege administrativă, s’au creat in tot cuprinsul țării 14 orașe cu municipii. Conform principiilor administrative noui, aceste orașe cu municipii vor avea o administrațiune specială, deosebită de a celorlalte comune, așa cum era și până acum la orașele cu municipii din Ardeal. Această administrațiune comunală specială cere însă și anumite alte condițiuni de alegere. Alegerile consiliilor comunale pentru orașele cu municipii nu poate fi deci făcută ca pentru celelalte. CAPITALA • II, I Și, mai ales, alegerile nu pot fi făcute după norma generală pentru București. Capitala, devenind oraș cu municipiu, potrivit numărului ei de locuitori va avea pe lângă primăria centrală și patru, sau poate cinci primării pe arondismente. Aceste primării vor trebui să aibă consiliile lor speciale, cu reprezentanți ai consiliului central, și cu delegați in consiliile lor, de al consiliului comunal central. Cum se vor alege aceste consilii comunale, nu se știe încă, și nici nu se va ști câtă vreme nu va fi votată legea organică a Capitalei. PATRU LISTE LIBERALE .• ia Totuși, deocamdată, guvernul se pregătește stăruitor să aplaneze toate diferendele care împiedică constituirea unei liste de candidați unitară. — deși răspândește svonul că alegerile comunale pentru orașele cu municipii vor fi în orice caz amânate, împăcarea se va stabili insă cu greu, pentru că fruntașii organizației Capitalei nu vor să cadă de acord asupra prezidenției pe listă a d-lui deputat Em. Dan. Pentru acest motiv se anunță de pe acum Iacă două liste liberale, una având in frunte pe d. Cezar Pascu, și alta pe d. Jean Th. Fiorescu. Două încă, afară de lista dizidenților de la „Răspunderea", a cărei șefie nu se știe dacă o va accepta d. Istrate Micescu. In cazul când d. Micescu nu va accepta, lista va avea în frunte pe d. dr. L. Scupiewsky, sau pe un alt vechi si marcant liberal, fost ministru, dizident izolat încă de multă vreme, și pe lângă care se întreprind în prezent sondagii Primul congres național de Obstetrică-Ginecologie-Urologie APEL CĂTRE PRESA Congresul National de Obstetrică, Ginecologie și Urologie, va avea loc In București, în zilele de 25, 26 și 27 octombrie 1925. Lucrările Congresului, a cărei tendință este studierea și rezolvarea unor probleme medico-sociale de interes național, privesc nu numai lumea medicală ci întreaga suflare românească: Cancerul, Protecția mamei și a copilului, Profilaxia infecției puerperale, Sterilitatea ca consecință a afecțiunilor venerice, Formele clinice și tratamentul sarcinei extra-uterine, Constanta lui Ambard, și Pielonefrita gravidică, nu reprezintă numai chestiuni de interes pur științific ci depășesc acest cadru intrând și în domeniul social. Participarea reprezentanților presei, favorizând răspândirea în toate unghiurile țării, a discuțiunilor și dezideratelor ce vor fi exprimate, reprezintă cea mai activă colaborare cu lumea specialiștilor, a căror activitate este menită altfel să rămână limitată numai în Incinta unde au loc dezbaterile. In credința că în problemele mari sociale, rezolvarea nu poate fi efectuată fără concursul publicului, care trebuie inițiat și pregătit, comitetul organizator face apel la bunăvoința presei de a îndeplini această operă, spre a realiza trăsătura de unire între inițiativă și realizare. Pe puntea indicată de presă, inițiativa științifică va intra în domeniul înfăptuirei, când adevărul odată pus în lumină, mintea și sufletul fiecărui român va avea datoria de a reacționa. Alarma e dată de medici contra cancelarului și a altor maladii sociale, presa să sune mobilizarea generală a tuturor claselor sociale, ca în jurul statului major venit în Congres, să se adune toate energiile capabile de a începe lupta, din care nu vor cădea învinși decât cei lipsiți de inimă și de convingere. IȘCAREA SI DRAMATICA DE LA TEATRUL POPULAR Viitoarea premieră a Teatrului Popular ,,Școala Femeilor“ de Miliere s'a fixat pentru ziua de Vineri 46 Oct. Rolurile au fost împărțite între d-rele Nora Piacentini și Maria Nicolau și d-nii I. Ulmeni, J. Chapier, I. Georgian, C. Barcaroiu, D. Mereanu C. Georgescu, £ L Rosen etc. * Sâmbătă 47 Oct. rolul Căpitanului Burbu Asan din „Zile vesele după războiu“ va fi jucat de d. I. Ulmeni. 3* Zilele acestea se va pune în repetiție piesa lui Franzischi Lange „Cămila trece prin urechile acului“ fn traducerea d-nei Lia Hârsu. DE LA OPERA ROMANA începând de Marți 13 Octombrie, toate spectacolele cu opera ..Boris Godunov'* se vor da cu prețuri obișnuite. Rolul Boris va fi interpretat pentru prima oară de d. G. Niculescu-Basu. Restul distribuției va fi cea de la premieră* * Prima reprezentație cu celebra primadonă Lydia Lipkowska, va avea loc Joi 15 Octombrie, când se va cânta Traviata. Rolul teno r LITERARA ARTISTICA rului va fi cântat de d. Armando Gualtieri, iar rolul baritonului de d. Baziliu Vineri 16 Octombrie, se va relua Cavaleria Rusticană într'o distribuție cu totul nouă- Rolul Turridu va fi cântat de d. A. Gaultieri, Lola va fi d-na Snegina, iar Alfio. d. Bazilia. Va urma Spectacolul de Balet compus din Baletul La Manevre și Divertisment Coreografic, aranjat de d. Romanowsky, maestru de balet al Operei, și executat de d-na Dobieczka, prima balerină, de d. A Romanowsky, prim balerin și de primele elemente din Corpul de Balet. CEAI MUZICAL Asociația pentru Emanciparea Civilă și politică a femei Române“ având deschiderea activității pe anul 4925—26 în ziua de 44 Oct. Miercuri ora 4 jum., roagă toate membrele, toate profesoarele și pe oricine ar dori a lua parte la ceaiul muzical ce va avea loc la sediul asociației din str Brezoianu 34 bis. (Casa Dr. Mante, cu gentilul concurs al d-nelor C. Dobrescu voce: M. Botez, Pian, Pessoni, Harfă; d. col. Pancu, Flaut. 3* li Ini Iraîlii --- Ecouri din presa ceholovacă — Semioficiosul guvernului cehoslovac „Prager Presse“ se ocupă la loc de frunte cu vizita d-lui Cicerin la Varșovia și face următoarele constatări: Vizita d-lui Cicerin la Varșovia se înfăptuiește într-un moment, în care se fac pregătiri în vederea conferinței de la Locarno și în care va avea să se apere la conferința aceasta. Se știe că această conferință e destinată să pună capăt relațiunilor de până acum dintre Franța și Germania; ea ar putea să creieze relațiuni de conviețuire pacinică, poate chiar de colaborare între dușmanii de odinioară și ar putea să asigure chiar intrarea Germaniei în Liga Națiunilor și colaborarea acesteia în forul internațional. E oare politica Rusiei sovietice, care se accentuează prin vizita de la Varșovia, destinată să influențeze asupra hotărârilor Germaniei în momentele ultimelor pregătiri pentru conferința din Locarno . Sau poate Rusia urmărește zădărnicirea posibilităților arătate mai sus, ce le-ar putea realiza această conferință ? SCOPUL VIZITEI LUI CICERIN Cu toate că comisarul poporului pentru afacerile externe al Rusiei Sovietice nu a dat un răspuns direct la aceste întrebări, totuși nu le-a lăsat cu totul fără răspuns. In declaratiunile sale, făcute cu privire la scopul vizitei sale din Varșovia, a găsit totuși necesar să accentueze, că intrarea Germaniei în Liga Națiunilor ar trebui să aibă o influență hotărâtoare asupra tratatului de la Rapallo, dacă ea s-ar face fără nici o rezervă. Nu și-a tăinuit părerea nici asupra politicei ce ar rezulta din conferința de la Locarno ca și din pactul de garanție cu toate tratatele de arbitraj, ce ar însoți acest pact. Politica aceasta, determinată de Anglia, e o politică antirusească și urmărește izolarea Rusiei. Dacă luăm în considerare declarațiunile acestea, ale lui Cicerin nu e greu să descoperim în vizita sa de la Varșovia și încercarea unei acțiuni care ar putea influența Germania și ar putea zădărnici o politică, al cărei scop este de-a aduce Franța și Germania la o înțelegere și de-a regula relațiunile de împăciuitoare între Germania și toți vecinii săi. In caz, că guvernul din Moscova ar urmări ajungerea acestui scop prin încercarea de-a se apropia de Polonia, atunci Rusia Sovietică este condusă de tradiția politicei sale de până acum, care pornea totdeauna de la supoziția, că lumea întreagă și îndeosebi Europa sunt divizate în două grupuri inamice, care mai curând sau mai târziu vor trebui să se ciocnească din nou într un mare război. Pe această diviziune a grupărilor și-a făcut guvernul sovietic socoteala, pe aceasta și-a întocmit planurile și teoriile revoluționare și tot din această calculațiune a refuzat orice colaborare cu Liga Națiunilor și orice concurs la acțiunile întreprinse cu scopul de a înlătura vechile dușmanii și de-a avea în locul lor o nouă comunitate. Urmând politica aceasta guvernul sovietic a ajuns în o astfel de situație, ce a fost silit, când a trebuit, să recunoască că conflictele și dușmăniile, pe care conta, încetul cu încetul dispar, să încerce a se menține mai departe, a treia altele nouă și a le agrava tot mai mult. Vorbind continuu de Europa divizată în grupări inamice, guvernul sovietic a ajuns să fie el însuși inspiratorul acestei politici a grupărilor îndușmănie și distrugătorul oricărei politici de Înțelegere șî de unire O APROPIERE DE POLONIA? Noi însă nu credem, că sovietele rusești ar putea să aibă vre-un succes cu această politică. Forțele, care lucrează , în interesul unei înțeleger a statelor europene și la aplanarea vechilor conflicte, sunt cu mult prea puternice ca singură politica sovietică să poată împiedica desvoltarea și afirmarea lor. Argumentele acestei politici nu pot rezista. Când vorbește Rusia de izolarea ei, trebue să accentuăm că stă în voia ei să participe la lucrările celorlalți și astfel să rupă lanțurile de izolare. Iar când vorbește de primejdia ce ar amenința-o din partea Ligei Națiunilor — chiar și atunci când această primejdie e numai imaginară — stă tot în voia ei de a înlătura această primejdie din cale prin participarea la lucrările Ligei Națiunilor. De altfel e caracteristic, că în vreme ce Rusia combate înlăturarea conflictelor în vest, aplică aceleași metode prin încercarea de a-și rezolva propriile sale conflicte in est. Pentru acest fapt pozitiv, chiar dacă ar fi inspirat de alte scopuri ultimul pas al Rusiei sovietice are o însemnătate europeană. Apropiindu-se de Polonia se apropie și de puntea, pe care ar putea ajunge la politica de pace europeană. Credem cu atât mai mult în această posibilitate, cu cât suntem convinși că politica Poloniei va fi foarte precaută în urma schimbării, ce s’a produs prin vizita lui Cicerin la Varșovia, și că Polonia, fără a neglija ceva ce ar putea să contribue la clarificarea raporturilor sale cu Rusia sovietică, atât în interesul propriu cât și în acela al întregei Europe, se va feri înainte de toate de a deveni unealta unei politici care ar putea contribui la desvoltarea consolidării și vacificărei europene Deja organizația noastră din Iașl Sâmbătă seară s‘a ținut la clubul partidului național din Iași o importantă consfătuire la care au participat un mare număr de membri, reprezintând toate secțiunile județene. D-nii Ifrim, Stambiliu, Ghețu și alții au făcut o expunere a întrunirilor ce au avut loc în județ. S‘a accentuat asupra succesului ce au avut aceste întruniri, la care au participat sătenii un foarte mare număr, și simpatia cu care naționalii au fost primiți. S‘a hotărât a se ține în localitate două mari întruniri cetățenești și anume Mercuri în Ciurchi și Duminică în Socola. Va si lua cuvântul fruntașii opoziției. In cursul săptămânii viitoare, organizația va convoca pe membrii săi la o mare consfătuire, în care se va discuta chestia ceverilor Comunale. A fost cooptat de Andriescu ca membru în Comitetul executiv, în locul d-lui Mihai Negruzzi. ............................................. înfrângerea lui AbiKrim, înfrângerea bolșevismului Londra 12 (Rador).. — Prima de Rivera a declarat corespondentului ziarului „Daily Express ia Tetuan că înfrângerea lui Abilei Krim înseamnă înfrângerea bolșavismului care a sprijinit una a* clalmente pe șeful inffanniox.