Neamul Românesc, octombrie 1925 (Anul 20, nr. 219-244)

1925-10-14 / nr. 230

[mai nou­ si ii Convenția comercială între România și Austria TratativeSe dala ministerele de industrie și finanțe In declarațiile pe care le făcea a­­cum câtva timp d. Sukes, noul mi­­nistru al Austriei la București, spu­nea că dorește cât mai strânse le­gături economice între tara sa și România. In acest scop d. Sukes, a avut o serie de întrevederi cu d-i­ii Tancred Constantinescu și Vintilă Brătianu. O CONVENȚIE DEJA EXIS­TENTA După război Intre România și Au­stria s'a încheiat deja o convenție pe baza compensațiunilor reciproce. A­­ceastă convenție nu a intrat încă in vigoare decât de foarte puțin timp. De aceia raporturile economice in­tre România și Austria au stagnat in ultimul timp. CE SE CREDE IN CERCURILE NOASTRE COMERCIALE In urma întrevederilor ce au a­­vut loc, aflăm din cercurile mi­­ni- texul­ui de finanțe, că d. Vin­ti­lă Brătianu și-am fi exprimat pă­rerea că deocamdată nu e posibi­lă încheierea unui tratat com­er­ed­a. Singur, d. Tancred Constanti­nescu, s’a arătat dispus pentru o­­rice fel de legături economice. Deocamdată chestiunea a fost lăsată în susnenisie. DE CE NU SE POT ÎNCHEIA TRATATE ȘI CONVENȚII CO­MERCIALE Am mai arătat la timp că de­o­camdată nu se vor încheia con­venții comerciale fiindcă nu exis­tă încă un tarif vamal care să corespundă nevoilor actuale. Cum la ministerul de finanțe e­­xistă deja o comisie superioară vamală, care încă nu și-a început activitatea, se crede că abia în cursul anului viitor se vor termi­na lucrările noului tarif vamal. IMPUSTRIfI LEMNULUI Lipsa de informațiuni comerciale Intr'un articol publicat în ,,Nea­mul Românesc“ 2718 arătasem că ar fi in interesul exportatorilor noș­tri de cherestea să fie înștiințați de tratativele atuncea în curs între industriașii suedezi și finlandezi intră această branșă, având drept scop de-a stabiliza pe cât posibil prețul mondial al cherestelei. Această dorință, pe care am ex­primat-o în interesul industriei lemnului românesc, a rămas fi­rește zădarnică. Legațiunea noas­tră dela Stockholm n a trimis nici un raport asupra acestor tratative sfârșite în ziua de 8 Septembrie, care ne interesează și pe noi, sau dacă a trimis un astfel de raport, acesta a fost înghițit, ca mai toate raporturile economice sau comer­ciale, de birocrația actuală al Mi­nisterului de Externe. Azi de abia după o lună, aflăm următoarele: 1) Nu s’a ajuns la vreo înțele­gere de­ a reduce producția în mod obligator cu scop de­ a mări pre­puț cherestelei. 2) Se așteaptă totuși că o astfel de reducere se va efectua „prin operația normală a forțelor econo­mice“. Știm de fapt că din cauza concurenței Europei Centrale mai ales, Suedia și Finlanda au vân­dut marfa adesea sub prețul de cost în ultimul an, ceea ce a apăsat, și mai mult asupra pieței mon­diale. 2) S’a ajunns pe de altă parte la o înțelegere în ce privește fixarea unor prețuri minimale a căror de­talii ne lipsesc. 75 la sută din ex­portatorii suedzi au iscălit această înțelegere și se crede la Stockholm ca și la Helsingfors că piața va fi astfel întărită sau cel puțin stabi­lizată. Chestia ne interesează și pe noi în cel mai înalt grad vindem azi material lemnos în străinătate pe un preț de nimic, cherestea care reprezintă CAPITALUL nostru iar NU venitul. Mâine când vom fi siliți să reducem exploatările, marfa începând să lipsească, ne vom trezi probabil cu prețuri mondiale cu mult mai ridicate de­cât azi. Este în interesul nostru ca această sporire a preturilor să se producă cât timp mai avem marfă de exportat. Prima datorie a au­torităților noastr este în tot cazul să ne fie la curent cu evenimen­­tle ce se produc pe acest teren — nici această datorie elementară nu știu să o îndeplinească în ziua de azi. CONSTANTIN I. KARADJA Producătorii de lignit și perspectivele noastre economice Când specialiștii se întrunesc, publi­cul poate să afle lucruri importante și în orice caz instructive. Așa se întâm­plă cu consfătuirea producătorilor de lignit, unde discutându-se greutățile in­dustriei carbonifere s-a constatat că toate acestea decurg din faptul că : 1) nu s-a putut încasa la timp cos­tul furniturilor livrate statului, deși pre­țul fusese fixat în consiliul de mi­niștri ; 2) Statul a întârziat mereu plata a­­cestor furnituri deși „capitalul bugetar respectiv nu este epuizat“ ; 3) lipsa de vagoane C. F. R. pentru a se putea face livrări regulate, cel pu­țin, industriei private. Neajunsurile pe care statul le cau­zează întreprinderilor particulare sunt din nenorocire numeroase și prea bine cunoscute, cauza însă nu este de­cât una , lipsa de o normă In activitatea noastră economică. In asemenea con­­dițiuni producătorii de lignit, ca toți producătorii noștri, trebue să se gân­dească mai întâi la situația lor precară și să nu aibă posibilitatea de alegere a mijloacelor, când este vorba de a-și îmbu­nătăți situația și atunci au accep­tat în „unanimitate“ ca să intervină stăruitor pe lângă guvern pentru men­ținerea taxei vamale de 400 lei tona de cărbuni importați. Aceasta înseamnă că de­oarece con­siliul de miniștri fixează prețul lignitu­lui numai pentru stat, producătorii de lignit au tot interesul, ca la adăpostul taxei vamale de 400 lei de tona de cărbuni importați, să ridice prețul lig­nitului și să oblige industria particulară și publicul consumator, să plătească pierderile, pe care acești producători le sufăr din cauza statului rău plăti­tor. In adevăr, la adăpostul acestei taxe Vamale cărbunele de Petroșani va lua prețul cărbunelui de Silezia plus un procent cât mai mare din taxa pro­hibitivă de 4000 lei de vagon,, iar lig­nitul va fi plătit de publicul consuma­tor cu un preț cât mai apropiat de a­­jpelt al cărbunelui de Petroșani. Și mai avem de observat, că toate acestea se petrec în ajunul iernei, când cererile de lignit sânt din ce în ce mai numeroase și când publicul va fi silit să plătească acest combustibil tot mai scump. Prin urmare încă un articol, de calitate inferioară, care scumpește via­ța, datorită numai unei proaste gospo­dării di­ iile. Vom urmări urcarea treptată a ligni­tului și din cauza taxei vamale și din acea a iernei, care se apropie, iar la timp vom face constatările necesare. Totuși oricare ar fi prețul obținut în urma socotelilor noastre, pierderile consumatorilor vor fi de fapt în mod simțitor mai mari. Lignitul este un combustibil de calitate inferioară, care se sfarămă cu atât mai ușor, cu cât șade mai mult expus la aer. Din cauza aceasta o parte se pierde odată cu m­anipulația, și când îl aruncăm pe va­tră se sfarmă din nou, lăsând ca păr­țile mărunte să treacă prin grătar un cenușar, fără să ardă și fără să produ­că căldură. Pierderile acestea vor mări deci prețul lignitului, deja scumpit din cauza celor expuse mai sus. E adevărat, că consumatorul cel mai mare de cărbuni și lignit este statul și atâta vreme cât statul va sta rău, tot rău are să se găsească așa numita „industrie a cărbunelui“. Taxa de 4000 lei de vagon n'are să îndrepte lucru­rile, aceasta va fi un paliativ, care când vom fi siliți să o desființăm, o să lase industria cărbunelui mai slăbită ca înainte. Producătorii de lignit își dau bine seama de aceasta, așa că în aceiași ședință au dat o lecție de o politică prevăzătoare, când e vorba de bogăția de lignit de care dispune țara. Ei au studiat încă din 1922 și au cerut statului, să-i autorizeze cons­trucția­ a două centrale electrice de câte KX000 kw., una la Schitul Golești și alta la Boicești. Cu chipul acesta lig­nitul s-ar consuma pe loc — ceea ce este un mare avantaj — iar curentul electric produs să fie întrebuințat la electrificarea tarei. Bine înțeles că propunerea aceasta nu este o inovație, căci așa se proce­dează de exemplu în Germania. De alt­mintrerea nu constitue o inovație nici pentru guvernul nostru, de­oarece, după cum spun producătorii de lignit studiile și planurile inginerului din Ber­lin au fost predate d-lui I. I. C. Bră­tianu încă din 1922 și totuși lucru­rile stau pe loc, cu toate că ridicarea acestor uzine va trebui executată ori­care ar fi fost legea energiei. E interesant de știut, ce au făcut germanii pe acest teren de la armis­tițiu încoace, pierzând o parte din minele de cărbuni, s-au gândit să va­lorifice cât mai mult imensele stratu­ri de lignit, de care dispune această țară și în acest scop au intensificat ex­tragerea lignitului de la 87 milioane tone în 1913 la 123 milioane tone în 1921 și pentru ca acest lignit să fie întrebuințat în mod cât mai avantajos s-au construit chiar la gura minelor niște centrale electrice imense. Numai centrala de la Golpa produce, cu lignit ca combustibil, 150.000 cai vapori. In jurul acestor fel de centrale s-au creat noi industrii,­­care astăzi ocupă până la 400.000 lucrători. Bine­înțeles, de­parte de noi, să ce­rem de la economiștii noștri guverna­mentali o activitate așa de intensă ca acea din Germania, dar când decretezi o taxă prohibitivă de 4000 de lei de vagon de cărbuni sub motiv că aperi industria națională de o prăbușire si­gură , iar pe de alta nu­ pe loc orice inițiativă particulară pentru o între­buințare națională a combustibilului din ț ară, mi se pare, că facem o proas­tă gospodărie economică și nu ne dăm seama de răspunderea ce o avem. ECONOMICUS Cetiți .IM taior jiRWW golsAggger ­ea ii n­otfiii­n’d hotărât o ședință e experților germani și cehoslovaci Hindenburg rec­lamă pe unul din fruntașii delegației germane ■ [UNK] [UNK] MIMIISM 6 Locarno, 18. (Rador). —* Excursiu­­nea de om­ a d-lor Briand, Chamber­lain, Luther și Stresemann este considerată ca cea mai importantă luare de contact de până acum a fruntașilor conferinței. Informația­­ni sigure n* autoriză să credem că s-a realizat o apropiere serioasă in privința Interpretării articolului 16 din pactul Ligei Națiunilor. Se studiază acum o interpretare care ar corespunde dorințelor Ger­maniei, prin faptul că reprezentanții puterilor la conferin­ța din Locarno vor declara, după Intrarea Germa­niei in Liga Națiunilor că la o e­­ventuală acțiune bazată pe articolul 16 se va ține seama In special de si­tuația în care se găsește Germania din cauza așezării geografice și a dezarmării. Prin această formulă va fi satisfăcută și intrarea Germa­niei fără condițiuni in Liga Națiu­nilor și în același timp rezervele Reich­ului. Locarno 12 (Rador)­ ■— Se a­­firmă că Mussolini ar fi decis să vină la 14 Octombrie la Locarno pentru a semna eventualul pact de siguranță. Mussolini se va înapoia in Italia la 16 Octom­brie. In vederea acestei vizite auto­ritățile elvețiene au luat toate măsurile de ordine, invitând gru­pările fasciste din Locarno si Lu­gano să se abțină deja orice ma­nifestații pentru a evita astfel contramanifestațiile antifasciste. * Locarno 12 (Rador). — D-nii Stresemann și Beneș au hotărât pentru astăzi o ședință a experți­lor germani și cehoslovaci care să studieze proectul tratatului de arbitraj obligator între ambele țâri. Paris. 12. (Rador). — Trimisul spe­cial al lui ,,Le Journal1" la Locanna a intervievat pe un ziarist ameri­can asupra atitudinei opiniei publi­ce din Statele Unite față de pactul de siguranță. El a declarat că pni­ma consecință a semnării pactului va fi plasarea capitalurilor ameri­cane, astăzi inut­izate. în Franța și Germania. Dacă Reich­ul va intra în Liga Națiunilor. Germanii ame­­ricani, care din motive externe se depărtaseră de Wilson, vor reveni la partidul democrat. In felul acesta democrații ar reveni la cârma Sta­telor Unite și ar face posibilă intra­rea Statelor Unite in Liga Națiuni­lor. * Locarno 12 (Rador). —Duminică seara, după o scurtă convorbire cu d. Stresemann, d. Beneș a avut o întrevedere cu d. Skrzynski. Luni dimineața înainte de începe­rea ședinței plenare, d. Skrzynski a avut o scurtă convorbire cu d. Stresemann, prin mijlocirea d-lui Briand. Ședința plenară la care delega­ții cehoslovaci și poloni nu au luat parte a început astăzi la orele 12:30 ' ( Berlin., 4% (Rador).­­ Ziarele află că președintele Hindenburg a reche­mat pe unul din fruntașii delegației germane la Locarno, dorind un ra­port personal asupra lucrărilor con­ferinței. * De la Locarno Informațiuni Vineri soarta 9 octombrie 1925, membrii Comitetului de Organizare al Societății Elefterescu (coloarea de verde), Partidul Național, au ți­nut o consfătuire sub preșidenția d-lui avocat Dam. Răd­ulescu, preșe­dintele Secției, în casele d-lui An­­ghel Șerbănescu din str. Verdle 46, (Câmpul Cucoanei). S-au discutat nevoile edilita­re ale Cartierului, stuându-se unelte dispoziții și măsuri în această pri­vință. Au mai vorbit d-nii Tudorică Geor­gescu-Gioală, Marian Dumitrescu și a­lți membri din comitet. D. N. Cernățeanu, sub-director in ministerul de finanțe, a fost de­legat ca secretar al oficiului de lichidare, în lipsa d-lui Giuan care a plecat la conferința de la Washington, La Academia de Studii Coopera­tiste examenele încep la 15 Oc­tombrie, înscrierile pentru noul an se vor începe la 1 Noembrie. Berlin 10 (Rador)­ — Ziarele a­­nunță încheerea unui aranjament între Ford și Fiat pentru o acțiu­ne comună pe piata mondială a automobilelor. Cetățenii Cartierului-Luther-Do­­sul Gării de nord și cei din îm­prejurimi sunt cu insistentă ru­gați, a lua parte la consfătuirea ce va avea loc mâine. Miercuri 14 Octomb. a. c. orele 6 p. m., în sala D.Tănăsoiu (Burghiu), Str. Beli­­zar Luther No. 28, cu privire la lucrările edilitare ale cartierului în legătură cu modificările aduse Gărei de Nord, la lucrările Pieței ,,Crețeanu" cum iș la alte chestiuni de ordin gospodăresc. Președintele Comitetului de acțiune Ion Mateescu Capețineanu Sărbătorirea Staicovici, la Gorpul­ titraților în științele co­merciale a oferit Duminică seamna la hotel Boulevard, un banchet d-lui Chirstache D. Staicovici, cu prilejul împlinirei a 20 ani de activitate la Camera de comerț și industrie din București. După cum se știe, sărbătoritul a ocupat în acest timp importantul loc de secretar general la această instituție cu o întrerupere de doi ani cât a fost secretar general al mi­nisterului de industrie și comerț. La această sărbătorire au luat par­te fruntași ai finanței, comerțului și industriei. D. BUTCULESCU, președintele corpului contabililor luând cuvân­tul descrie frumoasa activitate a d-lui Staicovici pe tărâmul comer­cial și industrial spunând că d-sa încă nu și-a încheiat cariera și că astăzi a încheiat numai o etapă a drumului ce il mai are de parcurs. Termină oferind sărbătoritului din partea corpului contabililor, o sta­tuetă alegorică, reprezentând „Mun­­ca‘‘. D-sa citește o scrisoare trimisă de d. Cerchez prin care președintele Camerei de comerț se scuză că nu a putut lua parte din motive inde­pendente de voința sa. D. GH. CRISTODORESCU, subdi­rector general din ministerul com­er­țului, spune că sărbătoritul a con­dus cu multă pricepere și tact cea mai de seamă instituție a țării. D. V. M. IOACHIM, secretarul ge­neral al Camerei de Comerț din Ploești, ca fost colaborator al d-lui Chr. D. Staicovici, releva marile me­rite ale sărbătoritului. In cuvinte documentate și pline de căldură, d. V. M. Ioachim arată că pentru avântul pe care l-au luat Camerele de Comerț din țară, și pentru ridi­carea prestigiului celei din Bucure­ști, meritul cel mare e al muncii ne­obosite și pricepute a d-lui Chr. D. Staicovici. D. PENESCU-KERTSCH spune că secretarul general al Camerii de co­merț și-a exercitat rolul cu impar­țialitate și cu o mare competință. D. VIRGIL MADGEARU relevă multiplele laturi ale bogatei și folo­sitoarei activități a d-lui Staicovici în înalta demnitate în care a con­­dus-o timp de 20 de ani. Activitatea d-sa de, spune vorbito­rul, a fost rodnică, e drept, la Ca­mera de comerț. Nu trebue să ui­tăm însă contr­ibuția și rolul lui Staicovici ca secretar general al mi­nisterului de industrie. Au mai vorbit d-nii Arghir, Ulpiu Hodog, D. D. R. IOANIȚESCU. In discur­sul ce am rostit la Cameră cu ocazia votărei legei Camerei de Comerț, am schițat calitățile pe care trebue să le aibe secretarul general al Camerei, luând ca model pe sărbătoritul nos­­tru d. Christache Staicovici. Christache Staicovici, are și tactul și competința și individualitatea sa proprie. El nu a fost umbra președin­ților de Cameră ci din contră a um­brit pe mulți. El a fost nervul care dădea viață Camerei de Comerț. Adresându-se d-lui Staicovici, d-sa îi zice: acum în noua calitate nu mai ești regulatorul din culise, și luptătorul din arenă. Sărbătoarea de azi, nu este cum se întâmplă de obiceiu o pensionare,­­ ci ca o mare speranță, dublată de o mare răspundere. Comerțul și in­dustria au nevoe de elemente vii și pricepute, care să-i asigure liberta­tea, siguranța și o atmosferă mora­lă. Să înceteze restricțiile, să dăm vie­­ței economice, aer și libertate. — cât d-lui Chr. D. Boulevard“ mai mult aer, cât mai multă libertate Cel din urmă a luat cuvântul d. D. P. Niculescu-Bietz, care, în cu­vinte vibrante, a făcut elogiul săr­bătoritului, a arătat munca Sa din trecut și ceia ce comerțul așteaptă de la activitatea sa din viitor. Tuturora a răspuns foarte emoțio­nat de Chr. D. Staicovici, mulțumind pentru dovezile de simpatie și pen­tru laudele ceti s-au adus. Banchetul a luat sfârșit târziu noaptea, într'o atmosferă din cele mai cordiale. ■— g — Se anunță din Moscova că comisa­rul Instrucțiuni­i Publice a autori­zat deschiderea unui institut pentru limba și literatura franceză în acel oraș. Institutul atrage un foarte ma­re număr d­e auditori. „Asociația pentru Emanciparea civilă și politică a femeii române" având deschiderea anului 1925— 1926 de activitate în ziua de 14 Octombrie. Miercuri, orele 4 ]um­­roagă atât membrele, d-nele pro­fesoare, cât și pe oricine ar dori să ia parte la ceasul muzical ce va avea loc la sediul asociației în str. Brezoianu 34 bis, cu concursul d-nelor: C. Dobrescu, voce : Pessoni harpă ; M. Botez (Jean Bart), pian și Col. Pancu, flaut. al­egerile ma în­­ anii Se vor amâna alegerile la orașele cu municipii ? Pă­rți liste liberale la Capitală Se știe că, prin noua lege ad­ministrativă, s’au creat in tot cu­prinsul țării 14 orașe cu muni­cipii. Conform principiilor adminis­trative noui, aceste orașe cu mu­nicipii vor avea­ o administrațiu­­ne specială, deosebită de a celor­lalte comune, așa cum era și până acum la orașele cu municipii din Ardeal. Această administrațiune comu­nală specială cere însă și anumite alte condițiuni de alegere. Alegerile consiliilor comunale pentru orașele cu municipii nu poate fi deci făcută ca pentru cele­lalte. CAPITALA • II, I Și, mai ales, alegerile nu pot fi făcute după norma generală pentru București. Capitala, devenind oraș cu muni­cipiu, potrivit numărului ei de lo­cuitori va avea pe lângă primăria centrală și patru, sau poate cinci primării pe arondismente. Aceste primării vor trebui să ai­bă consiliile lor speciale, cu repre­zentanți ai consiliului central, și cu delegați in consiliile lor, de al con­siliului comunal central. Cum se vor alege aceste consilii comunale, nu se știe încă, și nici nu se va ști câtă vreme nu va fi votată legea organică a Capitalei. PATRU LISTE LIBERALE .• ia Totuși, deocamdată, guvernul se pregătește stăruitor să aplane­ze toate diferendele care împiedi­că constituirea unei liste de can­didați unitară. — deși răspândeș­te svonul că alegerile comunale pentru orașele cu municipii vor fi în orice caz amânate, împăcarea se va stabili insă cu greu, pentru că fruntașii organiza­ției Capitalei nu vor să cadă de a­­cord asupra prezidenției pe listă a d-lui deputat Em. Dan. Pentru acest motiv se anunță de pe acum Iacă două liste liberale, una având in frunte pe d. Cezar Pascu, și alta pe d. Jean Th. Fio­­rescu. Două încă, afară de lista dizi­denților de la „Răspunderea", a cărei șefie nu se știe dacă o va accepta d. Istrate Micescu. In cazul când d. Micescu nu va accepta, lista va avea în frunte pe d. dr. L. Scupiewsky, sau pe un alt vechi si marcant liberal, fost ministru, dizident izolat încă de multă vreme, și pe lângă care se întreprind în prezent sondagii Primul congres național de Obstetrică-Ginecolo­­gie-Urologie APEL CĂTRE PRESA Congresul National de Obstetrică, Ginecologie și Urologie, va avea loc In București, în zilele de 25, 26 și 27 octombrie 1925. Lucrările Congresu­lui, a cărei tendință este studierea și rezolvarea unor probleme medico-so­­ciale de interes național, privesc nu numai lumea medicală ci întreaga su­flare românească: Cancerul, Protecția mamei și a co­pilului, Profilaxia infecției puerperale, Sterilitatea ca consecință a afecțiunilor venerice, Formele clinice și tratamen­tul sarcinei extra-uterine, Constanta lui Ambard, și Pielonefrita gravidică, nu reprezintă numai chestiuni de interes pur științific ci depășesc acest cadru intrând și în domeniul social. Participarea reprezentanților presei, favorizând răspândirea în toate unghiu­rile țării, a discuțiunilor și deziderate­lor ce vor fi exprimate, reprezintă cea mai activă colaborare cu lumea spe­cialiștilor, a căror activitate este me­nită altfel să rămână limitată numai în Incinta unde au loc dezbaterile. In credința că în problemele mari sociale, rezolvarea nu poate fi efec­tuată fără concursul publicului, care trebuie inițiat și pregătit, comitetul or­ganizator face apel la bunăvoința pre­sei de a îndeplini această operă, spre a realiza trăsătura de unire între ini­țiativă și realizare. Pe puntea indicată de presă, inițiati­va științifică va intra în domeniul în­­făptuirei, când adevărul odată pus în lumină, mintea și sufletul fiecărui ro­mân va avea datoria de a reacționa. Alarma e dată de medici contra can­celarului și a altor maladii sociale, presa să sune mobilizarea generală a tuturor claselor sociale, ca în jurul statului major venit în Congres, să se adune toate energiile capabile de a în­cepe lupta, din care nu vor cădea în­vinși decât cei lipsiți de inimă și de convingere. IȘCAREA SI DRAMATICA DE LA TEATRUL POPULAR Viitoarea premieră a Teatrului Popular ,,Școala Femeilor“ de Mi­­liere s'a fixat pentru ziua de Vineri 46 Oct. Rolurile au fost împărțite în­tre d-rele Nora Piacentini și Maria Nicolau și d-nii I. Ulmeni, J. Cha­­pier, I. Georgian, C. Barcaroiu, D. Mereanu C. Georgescu, £ L Rosen etc. * Sâmbătă 47 Oct. rolul Căpitanului B­urbu Asan din „Zile vesele după războiu“ va fi jucat de d. I. Ulmeni. 3* Zilele acestea se va pune în repeti­ție piesa lui Franzischi Lange „Că­mila trece prin urechile acului“ fn traducerea d-nei Lia Hârsu. DE LA OPERA ROMANA începând de Marți 13 Octombrie, toate spectacolele cu opera ..Boris Godunov'* se vor da cu prețuri o­­bișnuite. Rolul Boris va fi interpretat pentru prima oară de d. G. Nicu­­lescu-Basu. Restul distribuției va fi cea de la premieră* * Prima reprezentație cu celebra primadonă Lydia Lipkowska, va avea loc Joi 15 Octombrie, când se va cânta Traviata. Rolul teno­­ r­ LITERARA ARTISTICA rului va fi cântat de d. Armando Gualtieri, iar rolul baritonului de d. Baziliu Vineri 16 Octombrie, se va re­lua Cavaleria Rusticană într'o distribuție cu totul nouă- Rolul Turridu va fi cântat de d. A. Gaultieri, Lola va fi d-na Sne­­gina, iar Alfio. d. Bazilia. Va urma Spectacolul de Balet compus din Baletul La Manevre și Divertisment Coreografic, aranjat de d. Romanowsky, maestru de balet al Operei, și executat de d-na Dobieczka, prima balerină, de d. A­ Romanowsky, prim bale­rin și de primele elemente din Corpul de Balet. CEAI MUZICAL Asociația pentru Emanciparea Ci­vilă și politică a femei Române“ a­­vând deschiderea activității pe anul 4925—26 în ziua de 44 Oct. Miercuri ora 4 jum., roagă toate membrele, toate profesoarele și pe oricine ar dori a lua parte la ceaiul muzical ce va avea loc la sediul asociației din str Brezoianu 34 bis. (Casa Dr. Mante, cu gentilul concurs al d-nelor C. Dobrescu voce: M. Botez, Pian, Pessoni, Harfă; d. col. Pan­cu, Flaut. 3* li Ini Iraîlii --- Ecouri din presa cehol­ovacă — Semioficiosul guvernului ceho­slovac „Prager Presse“ se ocupă la loc de frunte cu vizita d-lui Ci­cerin la Varșovia și face următoa­rele constatări: Vizita d-lui Cicerin la Varșovia se înfăptuiește într-un moment, în care se fac pregătiri în vederea conferinței de la Locarno și în ca­re va avea să se apere la confe­rința aceasta. Se știe că această conferință e destinată să pună ca­păt relațiunilor de până acum dintre Franța și Germania; ea ar putea să creieze relațiuni de con­viețuire pacinică, poate chiar de colaborare între dușmanii de odi­nioară și ar putea să asigure chiar intrarea Germaniei în Liga Națiu­nilor și colaborarea acesteia în fo­rul internațional. E oare politica Rusiei sovietice, care se accentuează prin vizita de la Varșovia, destinată să influen­țeze asupra hotărârilor Germaniei în momentele ultimelor pregăti­ri pentru conferința din Locarno . Sau­­ poate Rusia urmărește ză­dărnicirea posibilităților arătate mai sus, ce le-ar putea realiza această conferință ? SCOPUL VIZITEI LUI CICERIN Cu toate că comisarul poporului pentru afacerile externe al Rusiei Sovietice nu a dat un răspuns di­rect la aceste întrebări, totuși nu le-a lăsat cu totul fără răspuns. In declaratiunile sale, făcute cu privire la scopul vizitei sale din Varșovia, a găsit totuși necesar să accentueze, că intrarea Germa­niei în Liga Națiunilor ar trebui să aibă o influență hotărâtoare a­­supra tratatului de la Rapallo, da­­că ea s-ar face fără nici o rezervă. Nu și-a­ tăinuit părerea nici asu­pra politicei ce ar rezulta din con­ferința de la Locarno ca și din pac­tul de garanție cu toate tratatele de arbitraj, ce ar însoți acest pact. Politica aceasta, determinată de Anglia, e o politică antirusească și urmărește izolarea Rusiei. Dacă luăm în considerare decla­­rațiunile acestea, ale lui Cicerin nu e greu să descoperim în vizita sa de la Varșovia și încercarea u­­nei acțiuni care ar putea influen­ța Germania și ar putea zădărnici o politică, al cărei scop este de-a aduce Franța și Germania la o în­țelegere și de-a regula relațiunile de împăciuitoare între Germania și toți vecinii săi. In caz, că guver­­nul din Moscova ar urmări ajun­gerea acestui scop prin încercarea de-a se apropia de Polonia, atunci Rusia Sovietică este condusă de tradiția politicei sale de până a­­cum, care pornea totdeauna de la supoziția, că lumea întreagă și în­deosebi Europa sunt divizate în două grupuri inamice, care mai curând sau mai târziu vor trebui să se ciocnească din nou într un mare război. Pe această diviziu­ne a grupărilor și-a făcut guver­nul sovietic socoteala, pe aceasta și-a întocmit planurile și teoriile revoluționare și tot din această cal­culațiune a refuzat orice colabo­rare cu Liga Națiunilor și orice concurs la acțiunile întreprinse cu scopul de­ a înlătura vechile duș­manii și de-a avea în locul lor o nouă comunitate. Urmând politica aceasta guvernul sovietic a ajuns în o astfel de situație, ce a fost si­lit, când a trebuit, să recunoască că conflictele și dușmăniile, pe care conta, încetul cu încetul dis­­par, să încerce a se menține mai departe, a treia altele nouă și a le agrava tot mai mult. Vorbind continuu de Europa divizată în grupări inamice, guvernul sovietic a ajuns să fie el însuși inspirato­rul acestei politici a grupărilor în­dușmăni­e și distrugătorul ori­că­rei politici de Înțelegere șî de unire O APROPIERE DE POLONIA? Noi însă nu credem, că soviete­le rusești ar putea să aibă vre-un succes cu această politică. Forțe­­le, care lucrează , în interesul unei înțeleger a statelor europene și la aplanarea vechilor conflicte, sunt cu mult prea puternice ca singu­ră politica sovietică să poată îm­piedica desvoltarea și afirmarea lor. Argumentele acestei politici nu pot rezista. Când vorbește Ru­sia de izolarea ei, trebue să accen­tuăm că stă în voia ei să partici­pe la lucrările celorlalți și astfel să rupă lanțurile de izolare. Iar când vorbește de primejdia ce ar amenința-o din partea Ligei Na­țiunilor — chiar și atunci când această primejdie e numai imagi­­nară — stă tot în voia ei de­ a în­lătura această primejdie din cale prin participarea la lucrările Li­­gei Națiunilor. De altfel e carac­teristic, că în vreme ce Rusia combate înlăturarea conflictelor în vest, aplică aceleași metode prin încercarea de a-și rezolva propriile sale conflicte in est. Pen­tru acest fapt pozitiv, chiar dacă ar fi inspirat de alte scopuri ul­timul pas al Rusiei sovietice are o însemnătate europeană. Apro­­piindu-se de Polonia se apropie și de puntea, pe care ar putea ajunge la politica de pace euro­peană. Credem cu atât mai mult în această posibilitate, cu cât sun­tem convinși că politica Poloniei va­ fi foarte precaută în urma schimbării, ce s’a produs prin vi­zita lui Cicerin la Varșovia, și că Polonia, fără a neglija ceva ce ar putea să contribue la clarificarea raporturilor sale cu Rusia sovie­tică, atât în interesul propriu cât și în acela al întregei Europe, se va feri înainte de toate de­ a deve­ni unealta unei politici care ar putea contribui la desvoltarea consolidării și vacificărei euro­pene Deja organizația noastră din Iașl Sâmbătă seară s‘a ținut la clu­bul partidului național din Iași o importantă consfătuire la care au participat un mare număr de membri, reprezint­â­nd toate sec­țiunile județene. D-nii Ifrim, Stambiliu, Ghețu și alții au făcut o expunere a în­trunirilor ce au avut loc în județ. S‘a accentuat asupra succesu­lui ce au avut aceste întruniri, la care au participat sătenii un foarte mare număr, și simpatia cu care naționalii au fost pri­miți. S‘a hotărât a se ține în locali­tate două mari întruniri cetățe­nești și anume Mercuri în Ciurchi și Duminică în Socola. Va si lua cuvântul fruntașii opoziției. In cursul săptămânii viitoare, organizația va convoca pe mem­brii săi la o mare consfătuire, în care se va discuta chestia c­everi­lor Comunale. A fost cooptat de Andriescu ca membru în Comitetul executiv, în locul d-lui Mihai Negruzzi. ............................................. înfrângerea lui Abi­­Krim,­­ înfrângerea bolșevismului Londra 12 (Rador).. — Prima de Rivera a declarat corespo­nden­tului ziarului „Daily Express ia Tetuan că înfrângerea lui Abilei Krim înseamnă înfrângerea bolșa­vismului care a sprijinit u­­na a* clalmente pe șeful inffanniox.

Next