Neamul Românesc, ianuarie 1926 (Anul 21, nr. 1-24)
1926-01-15 / nr. 10
NEAMUL ROMANESC Director ir. JORCIA Alturel XXI, No. 10 REDACȚIA : Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12/00.I 2 LERI 2 LSI I ADMINISTRAȚIA: Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12 60 Vineri 15 Ianuarie 1926 Marii impuri Din cînd In cînd orice societate trebuie să-și verifice moralitatea, sa proceada la Înlăturarea părților cariate, să redea organelor sale acea curăție rară care ele nu pot funcționa normal. Aceasta se face ori prin revoluții ori prin ceva mai puțin dureros decit ele, prin crisele de educație, care modifică direcția societății și o îndreaptă pe căi neumblate, părâsindu-se acelea pe care s’au grămădit stîrvurile. Dar, și intr’un ca8 și un altul, cei cari Întreprind această grea și meritoasă operă trebuie să fie din oamenii rari, și atit de prețioși, cărora să nu l i se poată aduce nicio învinuire, căci ei vor fi știut să se strecoare neatinși din plngarirea generală. Impurii insă au uneori ne mai pomenita Îndrăzneală de a se presinta ei inșii pentru fapte mîntuitoare. Și sînt țeri cari sufăr această suprema insultă adusă jignirilor lor, ipocrisia n'a născocit ceva mai diabolic decit această usurpare. N. lOAOA Fiscul lucrează ori și cât de prielnică este în «euere o înclinare optimistă, ori și cât de puternice ar fi motivele ce-ar milita actualmente pentru a prezenta situațiunea economicăfinanciară subt aspecte mai favorabile, totuși realitatea nu poate să fie ascunsă, o ignorare voită a ei contribuind la consecințe poate fi mai primejdioase decât cele înregistrate până în prezent. Primele zile ale anului se caracterizează și printr-o accentuare a lipsei de numerar, a comprimării creditelor și prin constatarea că retragerea din circulație a biletelor fiduciare nu numai că nu a contribuit la o înbunătățire a schimbului dar că leul a suferit o nouă simțitoare scădere. Aceasta este situatiunea $l’n afară de monomani sau de câțiva indivizi ce-au renunțat de-a mai trăi claustrându-se dintr'un fel de viată Quazi-monahală, nu e om, ori și cât de smerită i-ar fi starea, care să nu o aprecieze ca atare. In aceste clipe de strimtorare, acei cari ar trebui să se cunoască cât mai bine, din cauza funcțiunilor ce îndeplinesc, comisiunea pentru aplicarea impozitelor a luat dispozitiunea că dările să se plătească de la începutul anului după rolurile din vechi mai înainte chiar ca comisiunile de impunere să-și fi început lucrările, necum să le fi terminat. Astfel la celelalte motive de Îngrijorare ale vieții particulare s o adaugă și acela al găsirii sumelor necesare pentru achitarea unor datorii legalmente încă ineexigibile, precum și aceia că reforma nedreptăților comise prin acest mijloc va suferi toată întârzierea exagerantă a rualului nostru administrativ. Dar dacă presupunem că fiscul, ceea ce este absolut inexact, nu ar avea a se preocupa de perturbațiunile ce aplicarea rigorilor sale aduce în viața Indivizilor și încă măsura aceasta de o atât de exagerată grabă, nu va avea din punctul de vedere al intereselor generale, de care fiscul nu se poate desolidariza, decât urmări dăunătoare. Exigibilitatea imediată a impozitelor va mări în prim rând sfera de activitate a speculei. Căci ce vor putea face oamenii în lipsă amenințat de agenții percepțiilor cu vinderea lucrurilor ce sunt indispensabile, chiar dacă codul de procedură civilă nu le consideră ca atare, decât să fie bani cu împrumuturi și cât de ridicată ar fi dobânda ce li sar pretinde. Această recrudescență cămătărească va micșora creditul pentru întreprinderile producătoare, cari reducându-și veniturile masa impozabilă este dintr’odată micșorată în viitor. Dar această exigibilitate imediată va avea ca mai principal efect încurcarea însăși a socotelilor fiscului. Sumele încasate vor părea legalmente datorite. Pe temeiul lor statul își va organiza cheltuelile anului în curs. Cum însă este mai mult decât probabil că comisiunile de impunere vor constata scăderi în veniturile individuale, la negustori este aproape o certitudine, va veni un moment când se vor începe cererile de restituire. Acestora fiscul nu va fi în stare a le face față, multe din sumele încasate fiind cheltuite și restul prins în lucrări ce poate s’ar fi întârziat dacă prezența lor efectivă în visterie n’ar fi dat impresia unei posesiuni de drept. Ori statul se va găsi în situația unui depozitar incorect ori în aceia de-ași greva bugetul cu un împrumut menit să-l salveze onorabilitatea! Nu înțelegem această grabă exagerată, nu o înțelegem cu atât mai mult cu cât până azi impozitele s’au plătit cu o perfectă exactitate $1 cu cât aplicarea unei asemenea măsuri sfarmă dintr’o dată concepția însăși a impozitului pe venit. Fiscalismul năbădăios, excesiv tiranic al d-lui Vintilă Brătianu va sfârși prin a anarhiza spiritul contribuabilului român atât de disciplinat până’n prezent. P. ECOURI POLITICE ■ ‘Indépendance Roumaine anunța solemn că guvernul nici nu te gândește să apeleze la măsuri excepționale, în ce privește ziarele. In aceeași zi se instituia cenzura. Ceea ce dovedește că oficiosul Independența este foarte bine informată... Cu tot certificatul Junkeller din Bankers Trust Company.— leul scade... Se vede ca nici leul n'a luat depeșa dela New-York in serios, cum nu credt nici in sforăiala triclurd a marelui financiar de la București. " Demagogia a fost totdeauna in conflict cu interesele de stat". Celebra cugetare, pa care nu a mdi spus-o nimeni până astăzi, a apărut azi in oficiosul d-lui Aversen... & S 'a instituit cenzura și la poștă. Era absolută netot de o astfel de măsură, după ce s'au nzeoit taxele poștale. # O depeșe din Londra anunță că vin fost ministru s'a făcut artist de varieteu. No cunoaștem câțiva actuali cari nu se pricep decât in păpușoii.. . In vederea alegerei de director dela Banca Națională, i. Don. Gheorghiu dela Finanțe iți perle jacheta iar vestalele iși fac bagajele pentru o nouă destinație. Ele ar dori grozav să se mute la institutul de emisiune... Tendința este bine motivată. Dar se pare că Banca va refuza categoric să introducă un rezervele ei, fond sacru sui geenerte, al vestalelor dea finanțe. NEBUNIA COINTERESĂRII SOCOTEAM CA GUVERNUL PAȘAPOARTELOR TRICOLORE ȘI AL VESTALELOR PATRIOTICE, NU VA INDRASNI SA MEARGA PANA LA CAPAT, PE DRUMUL PROVOCĂRILOR IDIOATE ȘI INUTILE, DAR DICTATURA D-LUI IONEL BRATIANU N‘A ÎNȚELES NICIODATA PANA UNDE POT MERGE INFAMIILE. AU FOST TRECUTE SUB CENZURA ARTICOLELE D-LUI PROFESOR NICOLAE IORGA, FIINDCĂ LOVEAU IN TRUFIA VINOVATA ȘI SUBVERSIVA A CELUI MAI NEFAST DINTRE CONDUCĂTORII ROMANIEI». NEBUNIA TANCREZILOR ȘI A PATRONILOR VESTALELOR FINANCIARE, SE TRANSFORMA IN DEMENTA SENILA». EA PORNEȘTE SUGRUMÂND PRESA ROMANEASCA, ÎMPIEDICATA SA VORBEASCĂ DE CEEA CE SUPĂRA URECHILE UNUI POTENTAT ȘI TURBURA DIGESTIA LĂCUSTELOR COMERCIALIZANTE ... ODATA PE ACEL POVÂRNIȘ AL SFIDAREI, PRIN NEFERICISE ABUZURI DE PUTERE, FURIA TIRANULUI INGAMFAT SE DESLANȚUIE INTR-O FORMA NECUNOSCUTA INCA. CENSORULUI I SE DA DREPTUL SA MUTILEZE CUGETAREA CARE NU SE SUPUNE STUPIDITATEI COINTERESATE... I SE ATRIBUE ROLUL SA ȘTIRBEASCĂ UN ÎNALT ȘI INTANGIBIL DREPT CETĂȚENESC . ACEL CARE IN TARILE CIVILIZATE, PUNE IN LUMINA CRITICEI SEVERE, ACTELE GUVERNANTULUI VENAL, IMPERTINENT COMP! ȘI »ROM IS., TORJíI...A FI SARICA, FUGE INSA ȘI CU ACEST PRILEJ DE RASPONDERE... MAI PROUDENT CA NISIORATA. MAP ODIP? CA TOTDEAUNA, EL DA UNOR REPREZENTALTI APOSTIRE!, ROLUL TRAGIC AL SINISTRULUI ABUZ». LA ADĂPOSTUL TA ROMÂNIEI," UN TRILFAȘ ȘI UN DESPOT CAȘI NERUIA I SE LASA O UIMITOARE LIBERTATE, IȘI ȚESE INFAMIILE COINTERESATE, ACAPARAND, LOVIND ȘI DESLANȚUIND TEROAREA NEINFRANATA PERMISA... NIMENI NU-I STA IN CALE.... ȘI NICI O LEGE NU E MAI PUTERNICA DECÂT DORINȚA CONFIDENTULUI TANDREȚILOR. DACA NU S’AR AUZI MACAR INDIGNATELE PROTESTĂRI ALE NOASTRE, S’AR PARES CA ROMÂNA, TRANSFORMATA INTR’O MOȘIE A UNUI PARTID DE AFACERI, E DATA IN EXPLOATAREA CELEI MAI NEMILOASE ARENDAȘII POLITICE. NOI VOM DUCE MAI DEPARTE LUPTA NOASTRĂ, ÎMPOTRIVA OMNIPOTENTULUI BELA FLCI RICA ȘI A TEROAREI COINTERESATE. VOM RUGE MAI DEPARTE ACEASTA LUPTA, CARE NU SE POATE SFÂRSI CU ISGONIREA SPAIMELOR COINTERESATE. VOM PRETINDE CA ARMATA ROMÂNIEI. ARE ALT ROL DECAT ACELOB UNEALTA DOCILA A DEMENTEI ER%TIEMISTE. DEMNITATEA OSTOREI, NU PERMITE SA FIE PUSA IN SLUJBA TIRANIEI D-lsi IONEL BRATIANU. Acțiunia d-lui prof. N. Iorga - Un articol din rasa maghiară - Atitudinea politică desfășurată de d. prof. N. Iorga, a fost viu comentată de întreaga presă minoritară din Ardeal, care vede în această acțiune a d-sale și a partidului național începutul unei ere de refacere morală. Ziarul maghiar din Brașov „Brassói Lapok" se ocupă intr-un articol de fond de acțiunea d-lui prof. N. Iorga și face următoarele aprecieri: Cu inima plină de amărăciune »I condamnând din suflet guvernul $1 opera lui, NIC. IORGA, eminentul savant și țelul partidului național român, părăsește pe timp mai Îndelungat România. Deocamdată se duce la Paris, ca să țină la Sorbona mai multe conferințe, dar această plecare e totodată și o demonstrație din partea bunului patriot a bărbatului de stat desnteresat, a cetățeanului îngrijorat de soarta poporului său. Cine cunoaște mai bine sufletul savantului român, programul său și convingerile sale politice și poate judeca firă prejudiciu manifestările sale extraordinare ale sentimentului său adânc național, poate vedea tocmai din mânia sa nobilă și din izbucniirea vulcanică a judecăței sale sdrobitoare Justificarea dreptăței lui Iorga. Cine se supără un astfel de împrejurări acela are dreptate și Iorga are dreptate, oricât de mult ar durea aceasta pe guvern și pe aderenții săi. ©ari ar fi vrut să vadă la dânsul un stâlp puternic al politicei lor. Atâta vreme cât Iorga era considerat ca un adept sau cel puțin ca un tolerant al politicei lor, nu răsbeau să-i aducă elogii in scris sau cu graiul viu in Întruniri sociale sau politice. Atunci presa liberală nu răscea cu laudele și se agăța de orice declarație a lui Iorga pentru a dovedi nevinovăția partidului liberal Acum Insă acelaș Iorga, care era bun, nobil și mare, când avea aparența de a fi tolerant față de greșelile și neglijențele guvernului, adeveril deodată revoluționar și un politician nepotrivit pentru a guverna pe care întreaga presă liberală încearcă să-l compromită din prilejul plecărei sale în străinătate, Nicolae Iorga e supărat pe guvern și plin de amărăciune părăsește pentru un timp țara. Gestul acesta e o critică plină de pasiune a adevărului, că guvernul poate prin sistemul său cinic să amărască pe cei mai distinși cetățeni din țară, pe un mare savant și pe mulți bărbați din viața publică și prin greșelile făcute împotriva legalității a dreptului și a ordinei să provoace izbucnirea sentimentelor de revoltă , abaterea de la judecata liniștită a obiectivități Dacă un Iorga a fost nevoit să plece din țară plin de amărăciune, atunci guvernul poate înțelege ce se petrece în sufletul partidelor și al opiniei publice. Iar adâncul acestui suflet fierbe nemulțumirea și la prima ocaziune ce se va ivi guvernul va simți puterea și eectul acestei amărăciuni. La prima ocaziune c® se va ivi. De prestase O expediție sovietic® la Polul Nersi Instituțiile științifice din Leningrad au înaintat sovietului comisarilor poporului din Moscova un elaborat conținând planul unei expedițiuni sovietice la polul Nord. Rusia procejează arborarea unui steag ros în tarile de ghiată. filosiri la dictaturei in Grecia Paris îi (Rador). „Matin“ silă din Atena că generalul Pangalos ar fi hotărât să împiedice de a se prezenta la nouite alegeri pe toți oamenii politici care au mai exercitat vreodată un mandat parlamentar. Mărturisirea unei greșeli, nu este o dovadă de slăbiciune, dar de putere. PELLETAN .EíutiviIMMI din Basarabia Notariatul s’a Introdus in Basarabia în anul 1867. Legiuitorul a crezut că funcțiunile notarilor publici trebuesc complectate cu persoanele pe deplin pregătite pentru aceasta, atât având cunoștințe în domeniul dreptului și regulelor sale teoretice, cât și pregătite din punct de vedere practic, capabile, față de pregătirea și cunoștințele lor, a dezlega și rezolvi și teoreticește și în practică toate cazurile diverse și multiple ce se petrec zilnic în viață și rezolvirea cărora se prezintă absolut imposibilă fără cunoașterea teoriei dreptului și în lipsă de gândire dreaptă, juridică și logică, ce se capătă la urmarea studiilor juridice. Deci atât după gândirea legiuitorului, cât și după esența lucrurilor, funcțiunea de notar public poate și trebuie să fie îndeplinită numai de un jurist (având studii de drept). In imensul teritoriu al Imperiului rus, ocuparea funcțiunilor de notar public exclusiv numai de juriști era cu totul imposibilă din foarte simplă cauză că nu erau atâtea persoane cu studii juridice și această împrejurare a constrâns ca legiuitor să introducă în legea Notariatului corectarea în sensul admiterea în funcțiuni de notari publici și a ne juriștilor, dar persoanelor întrucâtva pregătite pentru aceasta, având cunoștințe elementare a legilor civile și a legei Notariatului și reușind la un examen special din domeniul acestor cunoștințe. Față de o astfel de stare de lucruri se poate lesne Închipuire este un asemenea notar public. Această stare anormală ce a existat in Rusia, este inadmisibilă la noi, în România, căci la noi nu numai cât nu se simte lipsa de persoane cu studii juridice, ci din contra oferta de muncă a acestora întrece cererea și prin urmare toate funcțiunile de notari publici foarte lesne pot fi complectate numai cu juriști în interesele instituțiunei notariatului și funcționarei ei drepte _______________ _________ Dacă noi ne vom adresa realistei, nrmicând o privire în biroul de notariat al unui notar nublic este o figură ce stă în biroul său la o masă de scris și o cupată numai cu aceia că-și subscrie urmele și aplică timbre și a deliri pe acte, în locul arătat lui de către administratorul binrouhi- sftn. Astfel de birouri de notarii nu sunt altceva decât niște prîî cu un negustor, care, deși vălui a băgat un capital în afacerea sa, nu cunoaște afacerea și din această cauză este nevoit a ține pe un administrator al prăvăliei care să conducă afacerea, dar care de asemenea n'are cunoștințe necesare fiind că n'are și el studii juridice la bază. Acestei stări anormale de lucruri in institutiunea notariatului in sensul neadmiterei in ocuparea funcțiunei notarilor publici a persoanelor fără pregătire juridică necesară pentru aceasta, căpătată prin facerea studiilor de drept (având un titlu de drept). Cenzura inutilă... Când cineva forțează lucrurile, rezultatele obținute sunt inverse fată de cele urmărite. Este aceasta un vechi adevăr și e surprinzător cum partidul liberal, care dispune de o îndelungată experiență de guvernare, nesocotește această elementară lege psihologică. Atentatul ce se comite asupra întregei prese, prin tăcerea impusă forțat, a stârnit legitima revoltă a tuturor conștiințelor libere, a sporit considerabil curiozitatea tuturor cititorilor asupra acestui eveniment și deja în cercurile largi ale maselor populare își face drum o puzderie de legende. Procedeul guvernului, măsurile sale represive și agresive, cari lovesc direct în inima libertății presei, îi sunt fatale în aceste momente, când mai mult ca oricând, printr’o amplă, obiectivă și patriotică discuție, s’ar fi ridicat vălul negru de pe furtuna tuturor echivocurilor și s’ar fi aruncat în agitația haotică de azi lumina adevărului, singurul care poate fi folositor. Dar guvernul a crezut că este in Interesul său și al ordinei Interne luarea măsurilor contrarii. De data aceasta ni se servește proba evidentă că învățămintele politice nu se impun guvernanților, cari se complac a le privi prin prisma intereselor egoiste de partid. Să facem puțină istorie și să ne întrebăm, cel puțin pentru tara noastră, dacă a fost vreunul din marile curente de idei sau vreuna din marile popularități, care să fi fost exclusiv creiate prin intermediul presei ? Se poate în adevăr afirma că presa a ajutat mult mersul ideei democratice că a stimulat cândva popularitatea cutărui sau cutărui bărbat politic. Dar să ni se răspundă, în speță, care a fost ziarul, care creiat la noi curentul averescan ? Nu cumva „Îndreptarea“ ? lasă în evidență ridicolul pretentiunei de azi a guvernului d-lui Brătianu, că un ziar ar putea creia un mit! Nu, să privim adevărul în față. Averescanismul s’a născut pe temei de legendă și s’a transmis de la ureche la ureche, ceea ce reprezintă cea mai formidabilă cale de transmisiune în massele românești. Mai ales în chestiile pasionante, legendele se răspândesc cu viteza undelor aeriene, cu concursul acelora, cari sancționează tăcerea de sus în jos. Azi, când legenda averescană s’a consumat, când forța ei dinamică a dispărut din mitul mulțime, ea n’ar mai putea fi refăcută nici dacă într’un singur glas toată presa românească s’ar angaja s’o reînvieze... Și ca corolar al acestei demonstrații — menită să aducă oarecare utilitate în calculele guvernului ~ ne amintim ca in epoca de ascensiune a legendei averescane. d. Ion I. C. Brătianu, a fost cândva la Brăila, unde în fața unei săli arhipline a aruncat generalului Averescu acuzația de trădător, bine înțeles în Intențiunea de a-1 compromite... Și a fost dureros pentru d. Brătianu a fi trebuit să constate că procedeul d-sale n’a putut împiedeca imensul val al averescanismului, la umbra căruia numai cinci reprezentanți ai partidului liberal au putut pătrunde în parlamentul țării... Care e deci învățământul ? Censura ? O măsură inutilă și ridicolă ! Conspirația tăcerei ? Ea echivalează cu cea mai sigură preparațiune pentru ca magia legendelor să prindă tn imaginația mulțimei. Este atunci vreo măsură pentru ca agitația să înceteze ? Da ! Una singură. Imediata retragere a guvernului Brătianu și totul va intra în liniște. ȘTEFAN TATARESCU sa. ■ [UNK] 1 » «ga—............— i§1| * S *> M £§ ^ î i im n rr, ___... M i HUH pro ostiei D. Tancred Constantinesaț, care are la activul său numeroase interviewuri acordate... și destin Me, a tinut să maimureze și noul an cu un interview, a cărui desnumire nu va inteiizici — sperăm — să se producă. E vorba de situația economică a țării. Ca de obicei, declarațiile minisrului industriei sunt firește pentru-contra. D. Tancred Constantinescu atinse și plicticoasa problemă a taxelor de export. Se știe că asupra acestei chestiuni, eminentul om de stat a avut numeroase și variate opinii, după cum vorbea in numele său personal — „cu sau fără anectament" sau din ordinul d-lui Vintilă Brătianu. Pentru a aduce noul servicii producției naționale — spune ministrul industriei — vom face reduceri la taxele de export. Deocamdată aceste reduceri privesc numai... industria. Cum costul meții e destul de ridicat — a adăugat d. Tancred Constantinescu — nu vom face nici o reducere de taxe la exportul produselor agricole, pentru a nu provoca o și mai mare scumpire a vieții. Cu alte cuvinte guvernul ,va ontinua să sugrume agricultura, prin menținerea taxelor de export.... pentru a nu scumpi trcăuL E aceeas politică inteligentă , care asistăm de cinci ani. Cu scura deosebire să ministrul de nante o justifică cu neceste bugetare. Susținute intr’un fel sau infr’aîtist, această politică nu poute duce decât la un rezultat, pe care îl constatăm de pe acuri: scăderea producției. ---------------— Man e'Xi.iiQ£;( ier* Londra 14 (Rador). „Reuter“ anunță din Nagasaki că in minerii‘3 de la Takamasa s-a produs o explozie, omorând un lucrător și rănind pe alți câțiva. Imediat după stingerea incendiului, 16 mineri și o echipă de salvare au pătruns în galeriile min'd. Pe neașteptate însă s-au produc alte câteva esploziuni și toți cei aflați Im interior au fost rupți în bucăți. Oficiosul guvernului, încearcă săcșoreze prestigiul partidului național și fruntașilor ardeleni, de crctindul partid care nu poate fi considerat ca un... organism politic de guvernământ. ( o asemenea critici ne-am obișnuit. Ele sunt în tradiția liberală. Ponegritoare, fără nici un temei, pornesc totdeauna neroziile oficiale, liberalii ne acuză de turbulență, de atâtea ori de câte ori prin acte reprobabile demonstrează țărei arh mica lor administrație. Iar ei, prin sistemul cointeresărilor patriotice, își jefuesc țara în fungi coteriilor și familiilor lor. A vorbi astfel de „greșelile" partidului național sau de „tendințele lui regionaliste“ dovedește absurditatea cointeresată. Așa zisele „greșeli" și „tendințe regionaliste" n’au fost la noi nimic altceva, decât doar răspunsul dârz și conștient al unor oameni politici, dar cetelor liberale. Noi nu admitem politica de înavuțire a unui partid și de sleire a forțelor materiale ale țărei prin domnia dictatorului, odios în toate guvernările lui și provocător. ia‘acu.»IS și ridicol Văzând ii cu i* cum drepturile mele constituționale dispar unul după altul. Mi-am dat seama că, in schimb, datoriile mele de cetățean trebue să crească fantasiie. Că să mă conving mi-am aruncat ochii In al cincilea buget alcătuit de Vinică Brătianu, cel pentru unul in curs. Dar in loc să mă podidească plânsul, așa cum mă așteptam. — m'a umflat râsul. Fiindcă: Pentru ca să dovedească lumii că la departamentul său este o ordine si o strictețe in chetueli cum nu s'a mai văzut. d. Vintilă a înscris la cheltuelile ministerului de finanțe suma de lei 9.193.406.991 și 30 de hani, adică la o cheltuiala de aproape zece milarde de lei d-sa a prevăzut ed, musai, se vor cheltui și șease gologani decât cinci. Bravisimo, — aplaud, frenetic și îndelungat. Dar am o îndoială: cum naiba va plăti vag noistrul finanțelor noastre cei 30 de bani, când noi nu mai avem monedă de bani. Și încă o îndoială: oare strictețea celor 3 gologani de câte 10 va fi ea în stare să acopere bagajelol ce-a costat pe stat Dâmboviceanu ori numitul Galantste ? Și fiindcă la nici un alt minister, marii dregători n'au îndrăznit să sa laude că pot prevede până la o para cheltuelile, d. ViniUă pentru a izbuti să dea un sumă „rotundă" „totalul general" al bugetului, s'a văzut nevoit ca Uz coada fondului destinat deschiderei de credite suplimentare și extraordinare, să adaoge și cei ,0 de bani meniți ca alături de cei de 30 de la departamentul său să constitue suma rotundă de un leu. Cum deci nu era să râd de meticulozitatea d-lui Vintilă care mai vorbește de parale acum, când mulțumită calxicității d-sale, cea mai mică unitate de monedă a ajuns leul. AL. BZ,