Neamul Românesc, ianuarie 1926 (Anul 21, nr. 1-24)

1926-01-15 / nr. 10

NEAMUL ROMANESC Director ir. JORCIA Altur­el XXI, No. 10 REDACȚIA : Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12/00.I 2 LER­I 2 LSI I ADMINISTRAȚIA: Str. Brezoianu No. 6 Telefon 12 60 Vineri 15 Ianuarie 1926 Marii impuri Din cînd In cînd orice societate trebuie să-și verifice moralitatea, sa proceada la Înlăturarea părților cariate, să re­dea organelor sale acea curăție rară care ele nu pot func­ționa normal. Aceasta se face ori prin revoluții ori prin ceva mai pu­țin dureros decit ele, prin crisele de educație, care modifică direcția societății și o îndreaptă pe căi neumblate, părâsin­­du-se acelea pe care s’au grămădit stîrvurile. Dar, și intr’un ca8 și un altul, cei cari Întreprind această grea și meritoasă operă trebuie să fie din oamenii rari, și atit de prețioși, cărora să nu l i se poată aduce nicio învi­nuire, căci ei vor fi știut să se strecoare neatinși din plnga­­rirea generală. Impurii insă au uneori ne mai pomenita Îndrăzneală de a se presinta ei inșii pentru fapte mîntuitoare. Și sînt țeri cari sufăr această suprema insultă adusă jignirilor lor, ipocrisia n'a născocit ceva mai diabolic decit această usurpare. N. lOAOA Fiscul lucrează ori și cât de prielnică este în «euere o înclinare optimistă, ori și cât de puternice ar fi motivele ce-ar milita actualmente pentru a prezenta situațiunea economică­­financiară subt aspecte mai favo­rabile, totuși realitatea nu poate să fie ascunsă, o ignorare voită a ei contribuind la consecințe poate fi mai primejdioase decât cele în­registrate până în prezent. Pri­mele zile ale anului se caracteri­zează și printr-o accentuare a lipsei de numerar, a comprimării creditelor și prin constatarea că retragerea din circulație a bilete­lor fiduciare nu numai că nu a contribuit la o înbunătățire a schimbului dar că leul a suferit o nouă simțitoare scădere. Aceasta este situatiunea $l’n a­­fară de monomani sau de câțiva indivizi ce-au renunțat de-a mai trăi claustrându-se dintr'un fel de viată Quazi-monahală, nu e om, ori și cât de smerită i-ar fi sta­rea, care să nu o aprecieze ca atare. In aceste clipe de strimtorare, acei cari ar trebui să se cunoască cât mai bine, din cauza funcțiu­nilor ce îndeplinesc, comisiunea pentru aplicarea impozitelor a luat dispozitiunea că dările să se plătească de la începutul anului după rolurile din vechi mai îna­inte chiar ca comisiunile de im­punere să-și fi început lucrările, necum să le fi terminat. Astfel la celelalte motive de Îngrijorare ale vieții particulare s o adaugă și acela al găsirii su­melor necesare pentru achitarea unor datorii legalmente încă ine­­exigibile, precum și aceia că re­forma nedreptăților comise prin acest mijloc va suferi toată în­târzierea exagerantă a rualului nostru administrativ. Dar dacă presupunem că fiscul, ceea ce este absolut inexact, nu ar avea a se preocupa de perturba­­țiunile ce aplicarea rigorilor sale aduce în viața Indivizilor și încă măsura aceasta de o atât de exa­gerată grabă, nu va avea din punctul de vedere al intereselor generale, de care fiscul nu se poa­te desolidariza, decât urmări dău­nătoare. Exigibilitatea imediată a impo­zitelor va mări în prim rând sfe­ra de activitate a speculei. Căci ce vor putea face oamenii în lip­să amenințat de agenții percep­țiilor cu vinderea lucrurilor ce sunt indispensabile, chiar dacă codul de procedură civilă nu le consideră ca atare, decât să fie bani cu împrumut­uri și cât de ridicată ar fi dobânda ce li sar pretinde. Această recrudescență cămătă­­rească va micșora creditul pen­tru întreprinderile producătoare, cari reducându-și veniturile masa impozabilă este dintr’odată mic­șorată în viitor. Dar această exigibilitate ime­diată va avea ca mai principal efect încurcarea însăși a socote­lilor fiscului. Sumele încasate vor părea legalmente datorite. Pe te­meiul lor statul își va organiza cheltuelile anului în curs. Cum însă este mai mult decât probabil că comisiunile de impu­nere vor constata scăderi în ve­niturile individuale, la negustori este aproape o certitudine, va veni un moment când se vor în­cepe cererile de restituire. Ace­stora fiscul nu va fi în stare a le face față, multe din sumele în­casate fiind cheltuite și restul prins în lucrări ce poate s’ar fi întârziat dacă prezența lor efec­tivă în visterie n’ar fi dat impre­sia unei posesiuni de drept. Ori statul se va găsi în situa­ția unui depozitar incorect ori în aceia de-ași greva bugetul cu un împrumut menit să-l salveze ono­rabilitatea! Nu înțelegem această grabă exagerată, nu o înțelegem cu atât mai mult cu cât până azi impozi­tele s’au plătit cu o perfectă exac­titate $1 cu cât aplicarea unei a­­semenea măsuri sfarmă dintr’o dată concepția însăși a impozitu­lui pe venit. Fiscalismul năbădăios, excesiv tiranic al d-lui Vintilă Brătianu va sfârși prin a anarhiza spiritul contribuabilului român atât de disciplinat până’n prezent. P. ECOURI POLITICE ■ ‘Indépendance Rou­­ma­ine anunța solemn că guvernul nici nu te gândește să apeleze la măsuri excep­ționale, în ce privește ziarele. In aceeași zi se instituia cenzura. Ceea ce dovedește că oficiosul Inde­pendența este foarte bine informată... Cu tot certificatul Junkeller din Bankers Trust Company.— leul scade... Se vede ca nici leul n'a luat depeșa dela New-York in serios, cum nu credt nici in sforăiala tricl­urd a ma­­relui financiar de la București. " D­emagogia a fost totdeauna in conflict cu interesele de stat". Celebra cugetare, pa car­e nu a md­i spus-o nimeni până astăzi, a apărut azi in oficiosul d-lui Ave­r­sen... & S 'a instituit cenzura și la poștă. Era absolută netot de o astfel de măsură, după ce s'au­­ nzeoit taxele poștale. # O depeșe din Londra anunță că vin fost ministru s'a făcut artist de varieteu. No­ cunoaștem câțiva actuali cari nu se pricep decât in păpușoii.. . I­n vederea ale­ger­ei de dir­ector dela Banca Națională, i. Don. Gheorghiu dela Finanțe iți perle ja­cheta iar vestalele iși fac bagajele pentru o nouă destinație. Ele ar dori grozav să se mute la institutul de emisiune... Tendința es­te bine motivată. Dar se pare că Banca va refuza categoric să intro­ducă un rezervele ei, fond sacru sui geenerte, al vestalelor dea finan­­țe. NEBUNIA COINTERESĂRII SOCOTEAM CA GUVER­NUL PAȘAPOARTELOR TRICOLORE ȘI AL VES­TALELOR PATRIOTICE, NU VA INDRASNI SA MEARGA PANA LA CA­PAT, PE DRUMUL PRO­VOCĂRILOR IDIOATE ȘI INUTILE, DAR DICTA­­TURA D-LUI IONEL BRA­TIANU N‘A ÎNȚELES NICI­ODATA PANA UN­DE POT MERGE INFA­MI­ILE. AU FOST TRE­CUTE SUB CENZURA AR­TI­COLELE D-LUI PRO­FESOR NICOLAE I­OR­GA, FIINDCĂ LOVEAU IN TRUFIA VINOVATA ȘI SUBVERSIVA A CE­LUI MAI NEFAST DIN­TRE CONDUCĂTORII RO­MANIEI». NEBUNIA TANCREZILOR ȘI A PA­TRONILOR VESTALE­LOR FINANCIARE, SE TRANSFORMA IN DE­MENTA SENILA». EA PORNEȘTE SUGRU­MÂND PRESA ROMA­NEASCA, ÎMPIEDICATA SA VORBEASCĂ DE CEEA CE SUPĂRA URE­CHILE UNUI POTEN­TAT ȘI TURBURA DI­GESTIA LĂCUSTELOR COMERCIALI­ZANTE ... ODATA PE ACEL PO­VÂRNIȘ AL SFIDAREI, PRIN NEFERICISE ABU­ZURI DE PUTERE, FU­RIA TIRANULUI INGAM­FAT SE DESLANȚUIE I­NTR-O FORMA NECU­NOSCUTA INCA. CENSORULUI I SE DA DREPTUL SA MUTILE­ZE CUGETAREA CARE­­ NU SE SUPUNE STUPI­DITATEI COINTERESA­TE... I SE ATRIBUE RO­LUL SA ȘTIRBEASCĂ UN ÎNALT ȘI INTANGI­BIL DREPT CETĂȚE­NESC . ACEL CARE IN TARILE CIVILIZATE, PUNE IN LUMINA CRI­TICEI SEVERE, ACTE­LE GUVERNANTULUI VENAL, IMPERTINENT COMP! ȘI »ROM IS., TORJíI.­­..A FI SA­RICA, FUGE INSA ȘI CU ACEST PRILEJ DE RAS­PONDERE... MAI PROU­DENT CA NISI­OR­ATA. MAP ODIP? CA TOT­DEAUNA, EL DA UNOR REPREZENTALT­I AP­OSTIRE!, ROLUL TRA­GIC AL SINISTRULUI ABUZ». LA ADĂPOSTUL TA ROMÂNIEI," UN TRIL­FAȘ ȘI UN DESPOT CA­ȘI NE­RUIA I SE LASA O UIMI­TOARE LIBERTATE, IȘI ȚESE INFAMIILE COIN­TERESATE, ACAPA­­RAND, LOVIND ȘI DES­­LANȚUIND TEROAREA NE­INFRANATA PERMISA... NIMENI NU-I STA IN CALE.... ȘI NICI O LEGE NU E MAI PUTERNICA DECÂT DORINȚA CON­FIDENTULUI TANDRE­ȚILOR. DACA NU S’AR AUZI MACAR INDIGNA­­TELE PROTESTĂRI ALE NOASTRE, S’AR PA­RES C­A ROMÂN­­A, TRANSFORMATA IN­­TR’O MOȘIE A UNUI PARTID DE AFACERI, E DATA IN EXPLOATA­REA CELEI MAI NEMI­LOASE ARENDAȘII PO­­LITICE. NOI VOM DUCE MAI DEPARTE LUPTA NOAS­TRĂ, ÎMPOTRIVA OMNI­POTENTULUI BEL­A FLCI RICA ȘI A TEROAREI COINTERESATE. VOM RUGE MAI DEPARTE A­­C­EAST­A LUPTA,­­ CA­RE NU SE POATE SFÂR­SI CU ISGONIREA SPAI­MELOR COINTERESA­TE. VOM PRETINDE C­A ARMATA ROMÂNIEI. ARE ALT ROL DECAT A­­CEL­OB UNEALTA DOCI­LA A DEMENTEI ER%­TIEMISTE. DEMNITA­TEA OSTOREI, NU PER­MITE SA FIE PUSA IN SLUJBA TIRANIEI D-lsi­ IONEL BRAT­IA­NU. Acțiunia d-lui prof. N. Iorga­ ­- Un articol din­ rasa maghiară -­ Atitudinea politică­­ desfășurată de d. prof. N. Iorga, a fost viu co­mentată de întreaga presă minori­tară din Ardeal, care vede în acea­stă acțiune a d-sale și a partidului național începutul unei ere de refacere morală. Ziarul maghiar din Brașov „Brassói Lapok" se o­­cupă i­ntr-un articol de fond de acțiunea d-lui prof. N. Iorga și fa­ce următoarele aprecieri: Cu inima plină de amărăciune »I condamnând din suflet guvernul $1 opera lui, NIC. IORGA, eminentul savant și țelul partidului național român, părăsește pe timp mai În­delungat România. Deocamdată se duce la Paris, ca să țină la Sorbona mai multe conferințe, dar această plecare e totodată și o demonstrație din partea bunului patriot a bărba­tului de stat desnteresat, a cetățea­nului îngrijorat de soarta poporului său. Cine cunoaște mai bine sufletul sa­vantului român, programul său și convingerile sale politice și poate judeca firă prejudiciu manifestările sale extraordinare ale sentimentului său adânc național, poate vedea toc­mai din mânia sa nobilă și din iz­­bucniirea vulcanică a judecăței sale sdrobitoare Justificarea dreptăței lui Iorga. Cine se supără un astfel de împrejurări acela are dreptate și Iorga are dreptate, oricât de mult ar durea aceasta pe guvern și pe ade­­ren­ții săi. ©ari ar fi vrut să vadă la dânsul un stâlp puternic al poli­ticei lor. Atâta vreme cât Iorga era considerat ca un adept sau cel puțin ca un tolerant al politicei lor, nu răsbeau să-i aducă elogii in scris sau cu graiul viu in Întruniri sociale sau politice. Atunci presa liberală nu răs­cea cu laudele și se agăța de orice declarație a lui Iorga pentru a dovedi nevinovăția partidului liberal Acum Insă acelaș Iorga, care era bun, nobil și mare, când avea apa­rența de a fi tolerant față de greșeli­le și neglijențele guvernului, a­deve­ril de­odată revoluționar și un poli­tician nepotrivi­t pentru a guverna pe care întreaga presă liberală încearcă să-l compromită din prilejul plecărei sale în străinătate, Nicolae Iorga e supărat pe guvern și plin de amărăciune părăsește pen­­tru un timp țara. Gestul acesta e o critică plină de pasiune a adevăru­lui, că guvernul poate prin sistemul său cinic să amărască pe cei mai dis­tinși cetățeni din țară, pe un mare savant și pe mulți bărbați din viața publică și prin greșelile făcute îm­potriva legalității a dreptului și a ordinei să provoace izbucnirea senti­mentelor de revoltă , abaterea de la judecata liniștită a obiectivități Dacă un Iorga a fost nevoit să ple­ce din țară plin de amărăciune, a­­tunci guvernul poate înțelege ce se petrece în sufletul partidelor și al opiniei publice. Iar adâncul acestui suflet fierbe nem­ulțumirea și la pri­ma ocaziune ce se va ivi guvernul va simți puterea și e­ectul acestei amărăciuni. La prima ocaziune c® se va ivi. De prestase O expediție sovietic® la Polul Nersi Instituțiile științifice din Lenin­grad au înaintat sovietului comi­sarilor poporului din Moscova un elaborat conținând planul unei ex­pedițiuni sovietice la polul Nord. Rusia procejează arborarea unui steag ros în tarile de ghiată. filos­i­ri la dictaturei in Grecia Paris îi (Rador). „Matin“ silă din Atena că generalul Pangalos ar fi hotărât să îm­piedice de a se prez­enta la nou­­ite alegeri pe toți oamenii poli­tici care au mai exercitat vreo­dată un mandat parlamentar. Mărturisirea unei greșeli, nu este o dovadă de slăbiciune, dar de putere. PELLETAN .EíutiviIMMI din Basarabia Notariatul s’a Introdus in Ba­sarabia în anul 1867. Legiuitorul a crezut că funcțiunile notarilor publici trebuesc complectate cu persoanele pe deplin pregătite pentru aceasta, atât având cu­noștințe în domeniul dreptului și regulelor sale teoretice, cât și pregătite din punct de vedere practic, capabile, față de pregă­tirea și cunoștințele lor, a dez­­lega și rezolvi și teoreticește și în practică toate cazurile diverse și multiple ce se petrec zilnic în viață și rezolvirea cărora se pre­zintă absolut imposibilă fără cu­noașterea teoriei dreptului și în lipsă de gândire dreaptă, juridi­că și logică, ce se capătă la ur­marea studiilor juridice. Deci atât după gândirea legiui­torului, cât și după esența lucru­rilor, funcțiunea de notar public poate și trebuie să fie îndeplini­tă numai de un jurist (având stu­dii de drept). In imensul teritoriu al Impe­riului rus, ocuparea funcțiunilor de notar public exclusiv numai de juriști era cu totul imposi­bilă din foarte simplă cauză că nu erau atâtea persoane cu stu­dii juridice și această împreju­rare a constrâns ca legiuitor să introducă în legea Notariatului corectarea în sensul admiterea în funcțiuni de notari publici și a ne juriștilor, dar persoanelor în­tru­cât­va pregătite pentru a­ceasta, având cunoștințe elemen­tare a legilor civile și a legei Notariatului și reușind la un examen special din domeniul a­cestor cunoștințe. Față de o astfel de stare de lucruri se poate lesne Închipui­re este un asemenea notar public. Această stare anormală ce a existat in Rusia, este inadmisi­bilă la noi, în România, căci la noi nu numai cât nu se simte lip­sa de persoane cu studii juridice, ci din contra oferta de muncă a acestora întrece cererea și prin urmare toate funcțiunile de no­tari publici foarte lesne pot fi complectate numai cu juriști în interesele instituțiunei notari­atu­lui și funcționarei ei drepte _______________ _________ Dacă noi ne vom adresa reali­stei, nrm­icând o privire în bi­roul de notariat al unui notar nublic este o figură ce stă în bi­roul său la o masă de scris și o cu­pată numai cu aceia că-și sub­scrie urmele și aplică timbre și a deliri pe acte, în locul arătat lui de către administratorul binrou­­hi- sftn. Astfel de birouri de notarii­ nu sunt altceva decât niște prîî cu un negustor, care, deși văl­ui a băgat un capital în afacerea sa, nu cunoaște afacerea și din această cauză este nevoit a ține pe un administrator al prăvăliei care să conducă afacerea, dar ca­re de asemenea n'are cunoștințe necesare fiind că n'are și el stu­dii juridice la bază. Acestei stări anormale de lu­cruri in institutiunea notariatu­lui in sensul neadmiterei in ocu­parea funcțiunei notarilor pu­blici a persoanelor fără pregă­tire juridică necesară pentru a­­ceasta, căpătată prin facerea stu­diilor de drept (având un titlu de drept). Cenzura inutilă... Când cineva forțează lucrurile, rezultatele obținute sunt inverse fată de cele urmărite. Este acea­sta un vechi adevăr și e surprin­zător cum partidul liberal, care dispune de o îndelungată expe­riență de guvernare, nesocotește această elementară lege psiholo­gică. Atentatul ce se comite asupra întregei prese, prin tăcerea impu­să forțat, a stârnit legitima re­voltă a tuturor conștiințelor libe­re, a sporit considerabil curiozi­tatea tuturor cititorilor asupra a­­cestui eveniment și deja în cercu­rile largi ale maselor populare își face drum o puzderie de legende. Procedeul guvernului, măsurile sale represive și agresive, cari lo­vesc direct în inima libertății pre­sei, îi sunt fatale în aceste mo­mente, când mai mult ca oricând, printr’o amplă, obiectivă și patrio­­tică discuție, s’ar fi ridicat vălul negru de pe furtuna tuturor ech­i­­vocurilor și s’ar fi aruncat în agi­tația haotică de azi lumina ade­vărului, singurul care poate fi fo­lositor. Dar guvernul a crezut că este in Interesul său și al ordinei In­terne luarea măsurilor contrarii. De data aceasta ni se servește proba evidentă că învățămintele politice nu se impun guvernanți­lor, cari se complac a le privi prin prisma intereselor egoiste de partid. Să facem puțină istorie și să ne întrebăm, cel puțin pentru tara noastră, dacă a fost vreunul din marile curente de idei sau vreuna din marile popularități, care să fi fost exclusiv creiate prin intermediul presei ? Se poa­te în adevăr afirma că presa a ajutat mult mersul ideei democra­tice că a stimulat cândva popu­laritatea cutărui sau cutărui băr­bat politic. Dar să ni se răspundă, în speță, care a fost ziarul, care creiat la noi curentul averes­can ? Nu cumva „Îndreptarea“ ? lasă în evidență ridicolul preten­­tiunei de azi a guvernului d-lui Brătianu, că un ziar ar putea creia un mit! Nu, să privim adevărul în față. Averescanismul s’a născut pe te­mei de legendă și s’a transmis de la ureche la ureche, ceea ce re­prezintă cea mai formidabilă cale de transmisiune în massele ro­mânești. Mai ales în chestiile pa­sionante, legendele se răspândesc cu viteza undelor aeriene, cu con­cursul acelora, cari sancționează tăcerea de sus în jos. Azi, când legenda averescană s’a consumat, când forța ei dina­mică a dispărut din mitul mulți­me­, ea n’ar mai putea fi refăcu­tă nici dacă într’un singur glas toată presa românească s’ar an­gaja s’o reînvieze... Și ca corolar al acestei demon­strații — menită să aducă oare­care utilitate în calculele guver­nului ~ ne amintim ca in epoca de ascensiune a legendei averes­­cane. d. Ion I. C. Brătianu, a fost cândva la Brăila, unde în fața unei săli arhipline a aruncat ge­­neralului Averescu acuzația de trădător, bine înțeles în Intențiu­­nea de a-1 compromite... Și a fost dureros pentru d. Brătianu a fi trebuit să constate că procedeul d-sale n’a putut împiedeca imen­sul val al averescanismului, la umbra căruia numai cinci repre­zentanți ai partidului liberal au putut pătrunde în parlamentul țării... Care e deci învățământul ? Censura ? O măsură inutilă și ri­dicolă ! Conspirația tăcerei ? Ea echivalează cu cea mai sigură pre­parațiune pentru ca magia legen­delor să prindă tn imaginația mulțimei. Este atunci vreo măsură pen­tru ca agitația să înceteze ? Da ! Una singură. Imediata re­tragere a guvernului Brătianu și totul va intra în liniște. ȘTEFAN TATARESCU sa. ■ [UNK] 1 » «ga—............— i§1| * S *> M £§ ^ î­ i­ im n rr­, ___... M i HUH pro ostiei D. Tancred Constanti­nesaț, ca­­re are la activul său numeroase interviewuri acordate... și dest­in Me, a tinut să m­aim­ureze și noul an cu un interview, a cărui des­­numire nu va in­teiizici — sperăm­ — să se producă. E vorba de situația economică a țării. Ca de obicei, declarațiile minisrului industriei sunt firește pentru-contra. D. Tancred Constantinescu a­­tinse și plicticoasa problemă a ta­xelor de export. Se știe că asu­pra acestei chestiuni, eminentul om de stat a avut numeroase și variate opinii, după cum vorbea in numele său personal — „cu sau fără anectament" sau din ordinul d-lui Vintilă Brătianu. Pentru a aduce noul servicii producției naționale — spune mi­nistrul industriei — vom face re­duceri la taxele de export. Deo­camdată aceste reduceri privesc numai... industria. Cum costul m­eții e destul de ri­dicat — a adăugat d. Tancred Constantinescu — nu vom face nici o reducere de taxe la expor­tul produselor agricole, pentru a nu provoca o și mai mare scum­pire a vieții. Cu alte cuvinte guvernul ,va­­ ontinua să sugrume agricultura, prin menținerea taxelor de ex­port.... pentru a nu scumpi trcăuL E aceeas politică inteligentă , care asistăm de cinci ani. Cu s­cura deosebire să ministrul de nante o justifică cu neceste bugetare. Susținute intr’un fel sau in­­fr’aîtist, această politică nu poute duce de­cât la un rezultat, pe ca­re îl constatăm de pe acuri: scă­derea producției. ---------------— Man e'Xi.iiQ£;( ier* Londra 14 (Rador). „Reu­ter“ anunță din Nagasaki că in minerii‘3 de la Takamasa s-a produs o explozie, omorând­ un lucrător și rănind pe alți câți­­va. Imediat după stingerea in­cendiului, 16 mineri și o echipă de salvare au pătruns în gale­riile min'd. Pe neașteptate însă s-au produc alte câteva esplo­­ziuni și toți cei aflați Im inte­rior­ au fost rupți în bucăți. Oficiosul guvernului, încearcă s­ăcșoreze prestigiul partidului național și fruntașilor ardeleni, de crctindu­l partid care nu poate fi considerat ca un... organism politic de guvernământ. ( o asemenea critici ne-a­m obiș­­nuit. Ele sunt în tradiția liberală. Ponegritoare, fără nici un temei, pornesc totdeauna neroziile ofi­ciale, liberalii ne acuză de turbulen­ță, de atâtea ori de câte ori prin acte reprobabile demonstrează ță­rei arh m­ica lor administrație. Iar ei, prin sistemul cointeresă­rilor patriotice, își jefuesc țara în fungi coteriilor și familiilor lor. A vorbi astfel de „greșelile" par­tidului național sau de „tendințe­le lui regionaliste“ dovedește ab­surditatea cointeresată. Așa zisele „greșeli" și „tendin­țe regionaliste" n’au fost la noi ni­mic altceva, de­cât doar răspunsul dârz și conștient al unor oameni politici, dar cetelor liberale. Noi nu admitem politica de înavuțire a unui partid și de sleire a forțe­lor materiale ale țărei prin dom­nia dictatorului, odios în toate gu­vernările lui și provocător. ia‘acu.»IS și ridicol Văzând ii cu i* cum drepturile mele constituționale dispar unul du­pă altul. M­i-am dat seama că, in schimb, datoriile mele de cetățean tr­ebue să crească fanta­siie. Că să mă conving mi-am aruncat ochii In al cincilea buget alcătuit de­­ Vinică Brătianu, cel pentru unul in curs. Dar in loc să mă po­didească plânsul,­­ așa cum mă aș­teptam. — m'a umflat râsul. Fiindcă: Pentru ca să dovedească lumii că la departamentul său este o ordine si o strictețe in chetueli cum nu s'a mai văzut. d. Vintilă a înscris la cheltuelile ministerului de finanțe suma de lei 9.193.406.991 și 30 de hani, adică la o cheltuiala de aproape zece mila­rde de lei d-sa a prevăzut ed, musai, se vor cheltui și șease golo­gani decât cinci. Bravisimo, — aplaud, frenetic și îndelungat. Dar am o îndoială: cum naiba va plăti vag noistrul finanțelor noastre cei 30 de bani, când noi nu mai avem monedă de­­ bani. Și încă o îndoială: oare strictețea celor 3 go­logani de câte 10 va fi ea în stare să acopere bagajelol ce-a costat pe stat Dâmboviceanu ori numitul Ga­lantste ? Și fiindcă la nici un alt minister, marii dregători n'au îndrăznit să sa laude că pot prevede până la o para cheltuelile, d. ViniUă pentru a izbuti să dea un sumă „rotundă" „totalul general" al bugetului, s'a văzut ne­voit ca Uz coada fondului destinat deschiderei de credite suplimentare și extraordinare, să adaoge și cei ,0 de bani meniți ca alături de cei de 30 de la departamentul său să cons­­titue suma rotundă de un leu. Cum deci nu era să râd de meticu­lozitatea d-lui Vintilă care mai vor­bește de parale acum, când mulțu­mită calxicității d-sale, cea mai mică unitate de monedă a ajuns leul. AL. BZ,

Next