Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)
1927-07-24 / nr. 92
De la tată la fii Cetianu Scrisorile, publicate de Ion Ghica, ale lui Nicolae Bälcescu. Istoricul lui Mihai Viteazul, spirit afirmativ și constructv, realist care-și dădea sama de ce se poate și de ce nu se poate în idealele politice și sociale din vremea sa, arată într’un loc cum l-a speriat Rosetti, care vorbia de Proudhon și condamna proprietatea individuală pentru ca pe ruinele ei să se instaleze „Republica democratică și socială“. In rândul întâiu al ucenicilor profetului „roșu“, un credincios al acestui Mahomet, era Ion Brătianu tatăl. Trei sferturi de veac trec. O dinastie străină a fost adusă de același Brătianu- Adusă, instalată, combătută, tolerată, exploatată, pe rând- Ce a mai rămas din Republica „roșie“! Dar ce a mai rămas din apostolica sărăcie a dușmanilor proprietățiii individuale! Un partid țanțoș de bogăția lui, care-și are isvoarele într’’o serie întreagă de budgete ale mizeriei naționale, face cu evlavie slujba Vitalului de Aur. Și fiul cel mai mare al republicanului e de fapt grandiosul Suveran al României pe care au unit-o câteva sute de mii de anonimi cu oasele risipite pe tot cuprinsul Țării Românești. De la tată la fii, ce schimbare, Doamne ! • N. 1 Istăvirea Săraci, rupți, cu trupul plin de rane în năvala bătăliilor, cu un biet hoț de mămăligă în traistă, ne-am retras în schitul tainic al visurilor noastre, împrejurul căpitanului iubit, dar cu sufletele dârze ca piscurile stâncilor zădarnic detonate de fulgere. Privim liniștiți, fără ură, de pe margini de prăpăstii, cum strălucește în depărtăt o cetate cu palate de marmoră, cu creste și turle de aur. O cetate fără ideal, redusă la viața simțurilor sortită iminentei pieiri. Siguranța izbândei noastre viitoare ne înflăcărează. Noi avem o credință, ce clocotește în foc de iubire cu puterea lavei din bezna pământului. Credem că sufletul neamului nostru e frumos ca scânteierea soarelui pe diamantele ghețarilor, — plin de armonii duioase ca murmurul undelor calme frânte de țărmuri, — puternic și neînvins la luptă ca furia vânturilor despletite când ridică ordiile nenumăratelor talazuri în largurile mărilor. Nemăsurată bogăție, revărsată din belșug dealungul veacurilor. Deschideți filele sfinte ale istoriei patriei, din vechime și până azi. Pretutindeni te va zbi îndărătnicia dârză a acestui neam românesc, care n’a primit niciodată cu gramajii plecați jugul înfrângerei. După războiul Intregirei, tineretul reîntors acasă a crezut că jertfele făcute vor da o nouă înfățișare morală vieței noastre publice. Ideologie ce a țâșnit în coloane de foc convergente către o țintă, care nefiind de lemn sfânt, ci legată din cârpe vechi sulemenite, s’a spart-Acum, în preajma fatalelor împrejurări grele, liberalii stau călare pe zidurile cetăței, sfidând întreaga suflare românească. Prăbușirea lor e aproape. Liberalii au puterea materială. Cu aur au cumpărat zdrențele atârnate la răspântiile tuturor traficurilor. Cu arma se frâng trupurile, dar nu se pot birui sufletele. Alegerile trecute au fost ultima mănușe aruncată de liberali în obrazul românismului.Tinerimea idealistă își freacă fața înroșită de insolenta izbitură și se pleacă să ridice această mănușe. Plecați, cu toții, urechea la pământ. Din zări nehotărîte, din fundurile prăpăstii, din ogoare, fai*n țibla pădurilor bătrâne, Jde pe întinsurile șesuri ale țăei înfioară șoapte înfricoșate, îmtrobodindu-se în goană Împutenată de furtună. ■Ațe de vânt aprig aue prin hornurile bogatelor palate liberale blestemul sufletelor siluite de român. " Vom sună din bucuriele strămoșilor. Va fi cruciada pentru izbăvirea Neamului din obezile politicianismului . MOARTE DEMAGOGIEI PARLAMENTARE A LIBERALILQRI In mâinele noastre nu vor fi nici arme, nici ciomege. Vom cuvânta și vom scrie norodului atât de deștept al Românilor. ..Când vom coborî din bisericuța tăinuită a iluziilor noastre, ne vor veni alături, în chiote de veselie și de vitejie, oștenii tranșeelor, călăuziți de camarazii lor căzuți, mulțimea umbrelor, mucenicii. Legendele străvechi se vor trezi din peșteri și ne vor îndemna cu drag. Ierburile, florile și holdele vor fremăta în zvon de doine. Dar, coamele crivățului, descătușat din sfărâmate lanțuri, se vor năpusti în puzderii de bice înflăcărate, năzuind osândita cetate fără ideal a liberalilor. Liberalii cred că au ucis orice putință de reacțiune. Inăbușind toate glasurile, retezând toate creștetele mândre, liberalii vor să ajungem la o totală emasculare a bărbăției de cugetare încât, cu un singur catehism politic stereotip, să devenim o societate standardizată dupe șablonul lor. Regi de minciună și siluire ce va fi distrus din fașe. Profesorul Neculai Iorga, împreună cu credincioșii săi fii sufletești, vor înfăptui o altă alcătuire socială României, conformă cu definiția adevăratei democrații dată de d-sa, în magistrala prelegere de Luni 18 August la Vălenii de Munte: „Democrația este posibilitatea liberă și spontană pentru a se realiza o solidaritate morală în societate". Solidaritatea morală este dorită cu înfrigurare de toată suflarea țărei. Posibilitatea liberă și spontană va fi realizată de noi, promovând valorile morale acolo unde trebue să strălucească. N. N LENGUCEANU Moartea lui Nicolae Cosăcescu a încetat din viață un bun și statornic prieten, un devotat al nostru, unul din cei mai de seamă dascăli din generația trecută. Niculae Cosăcescu, plecat din clasa țărănească, dotat cu tot ce ea are mai bun ca suflet, ca inteligență, ca energie, a urcat treptele erarhiei sociale, și s-a dovedit ca un spirit limpede, un om de organizare, și pe deasupra un devotat al intereselor generală. Profesor secundar, fost director general al Poștelor, fost secretar general, Niculae Cosăcescu a părăsit mâhnit partidul conservator, și a venit de mult la noi, unde a fost stimat și respectat pentru caldele lui simțămente. Șef al culorii de negru a Partidului Național, Nicolae Cosăcescu era de mult reținut în casa de suferințe fizice. El trece din viață, înconjurat de stima tuturora. „Neamul Românesc“ care perde un apreciat colaborator împărtășește cu sinceritate, durerea imensă a familiei iubitului nostru prieten, Nicolae Cosăcescu, FERDINAND CEL LOIAL Câteva ceasuri numai, și trupul Marelui Rege va fi pornit spre cripta de la Curtea de Argeș, și așezat lângă marii antemergători, cari s'au sacrificat deopotrivă pentru patria noastră. Rămânem îndurerați, înaintea celui care a fost Ferdinand cel Loial. Gândurile noastre vor fi mereu lângă El, ca și regretele pline de adânc respect, cu care îl înconjura o lume întreagă. Suflet ales, stăpânind eroic asupra celor mai puternice din simțim irntele omenești, dominând cu o energie fără pereche, sv âcnirile inimei Lui de părinte, Ferdinand cel Mare nu a fost un erou, ci un martir. Cu atât mai necondiționată va fi mereu, admirația noastră pentru Ferdinand cel Loial. Cu atât mai profundă, durerea celor cari L’au iubit cu adevărat, făcând mereu din el un sprijin al ambiției lor, ci simbol al Neamului Românesc, Coloniile de copii G. F. R. Colonia de copii c. f. r. seria I dela Mangalia, terminând cum vor pleca din stația Carmen Sylva în ziua de 10 August a. c și vor sosi în București în aceiași zi la orele 20,42 cu trenul 402-Seria II de copii pentru Mangalia va pleca din București Gara de Nord, în ziua de 10 August dimineața, cu trenul 401 la orele 8,25. Colonia de copii seria II care merge la Techirghiol-plaje va pleca din București în ziua de 8 August orele 8,25 cu trenul 401; iar colonia de copii seria I de la Tichirghiol-plaje terminând cura va pleca din stația Carmen-Sylva în ziua de 5 August crt, și va sosi în București în Gara de Nord în aceiași zi, la orele 20,42 cu trenul 402 Scrisoarea Repaus Ferdinand Regele Ferdinand a adresat d-lui Ion Brătianu. Președintele Consiliului de miniștri următoarea scrisoare Scrisoarea e datată din 16 iulie 1927. SCUMPUL MEU PREȘEDINTE DE CONSILIU. Ca creștin sunt totdeauna stăpânit de grija clipei când mai voia Infățișați fața Domnului, ca Roman și Rege mă gândesc neîncetat la contra Țării, căreia am jertfit viața mea pe pământ. Dragostea mea nu mă lasă să consider că datoria îmi Încetează cu aceasta viața și nu pot să nu mă gândesc la ce va fi In urma ei. Dumnezeu a voit ca Coroana de care e atât de indusolubil legată soarta țării să treacă pe capul nepotului meu nevârstnic Mihai, Rog cerut să-l ocrotească și să-i hărăzească binecuvântarea, ca sub domnia lui să se întărească și să sporească România, clădită cu atâtea jertfe. Fac apoi la toți banii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a Statului. In fruntea lor, asupra scumpului meu fiu Nicolae ca regent, împreună cu colegii săi, cade cea mai grea răspundere în îndeplinirea sfintelor datorii. Cu credința și dragostea ce înaintașii familiei sale l-au dat pildă, finimea va putea duce la bun sfârșit misiunea, ce ii revine. Nu pot privi spre viitor fără să mă gândesc cu inima de părinte, la scumpul MCl fiu Carol, căruia li urez viață cinstită și fericită la noua soartă, pe care și-a croit-o împotriva silințelor noastre. Nu mă îndoiesc că, ca orice român iubitor de Țară și mai devotat ca oricare altul, va stărui întru a înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul, ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor săi să se poată desvolta și propăși în liniște și cu spor. In ceea ce mă privește, cu hotărâre și numai spre a nu tulbura liniștea Țărei, m’am oprit de la mulțumirea sufletească de a-l revedea și în acelaș sentiment cer ca să nu se reîntoarcă în țară, decât precum s’a legat, când autoritățile legale ii vor îngădui. Trebui ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți respectul situațiunii legale, create prin renunțarea sa la Tron, așa precum li poruncesc cele mai imperioase datorii de Român, de fin și de părinte, ca să respecte legământul încheiat din proprie voință și nesilit de nimeni. Primiți, vă rog, Scumpul Meu Președinte al Consiliului, expresiunea simțimintel OT Mei © afectuoase. FERDINAND MASCARADA cea din urma O bucurie nestăpânită, debordantă, se revarsă în rândurile pestrițe ale grupărei, d-lor Maniu și Mihalache. Pe fețele crispate ale patrioților strânși în jurul sterismului, speranțele zilei de mâine, azvârlă satisfacții vizibile. De astă dată s’ar fi încheiat tacit acordul după care d. Maniu suspină de zece ani, exact de când duce în Ardeal cea mai furioasă luptă împotriva ciocoilor liberali... De acum, succesiunea e asigurată. D. Madgearu va schimba grațioase bezele cu d. Vintilă Brătianu, se va răcori sub pulverizarea retorică a d-lui Tancred Constantinescu și va leșina în brațele totdeauna primitoare ale d-lui Argetoianu. Nici nu se mai permite vre-o îndoială. D. Brătianu, cred dumnealor, — i-a uns, ca veseli moștenitori ai moștenirei pe care speră să o deschidă într’un deceniu... Omul .,Luminei” își va relua locul în inima intransigentului dela Florica. D. Vaida Voevod va fi socotit diplomat abil, d. Vlad mare economist, iar d. Aurel Dobrescu, erou național... Uitasem de părintele Man. D-sa și d. Mihai Popovici vor fi trecuți în cartea de aur a d-lui Arțăreanu, ca oameni de cuvânt și ca personalități de seamă... * In definitiv, de ce nu ar trece peregrinii tuturor programelor și vis-a-vis de cel liberal ? Hagiii tuturor Iordanelor politice, adoptă azi continuitatea cointerestrei și tiraniei. Pentru patalamaua d-lui Brătianu, care după ce i-a snopit în alegeri, înțelege să-i momească din nou, — ce salturi mortale, ce triple piruete, devin imposibile preoților tuturor credințelor ? Nici vorbă de prestigiul, de drepturile, de munca altora. De strălucitoarea acțiune a celor cari nu sunt nici sub pulpanele marilor mahări liberali și n'au putut rezista ideologiei confusioniste a național-țărăniștilor. ...Nimic apoi, mai delicios, ca argumentul decisiv al „unșilor” de mâine... .,S’a clarificat situația politică. S’au ales numai liberalii, și noi... Drumul e neted... De ce ne-am retrage din Parlamentul d-lui Davidoglu ? Mai ales că, după ei, venim noi" . Răspundem acestor nerozii, de o estinătate exasperantă... Dar legea electorală, în forma ei actuală, e un asasinat moral... O rușinoasă desfigurare a votului obștesc. O recunosc chiar domnii naționali-țărăniști... Dar alegerile au fost o falsificare îndrăzneață a voinței cetățenești. Și acum, spitalele comunică morți proaspeți, de pe urma violențelor și sălbăticiilor liberale. Nici un om cinstit nu ar putea mărturisi altfel. Alegerile liberale au fost un scandal. Rezultatele lor nu pot constitui decât o fraudă. Parlamentul actual nu are ființă legală, căci a eșit din cea mai oribilă dintre siluiri. O recunosc chiar domnii național-țărăniști, o spun . mereu și pretutindeni. Să consideri alegerile cum au fost: sălbatice și frauduloase. Să ceri invalidarea imensei majorități a mandatelor. Să știi bine că s’au furat voturile întregei opoziții, că a fost brutalizată o țară întreagă, numai ca să creeze majoritățile de paradă ale Dictatorului. Și, în concluzii să ceri, pe baza rezultatelor acestei operații, dreptul la guvernul de mâine, iată un monument de logică al „democrației” adăpată la toate izvoarele politicianismului. Țara, mâhnită de lanțul nesfârșit al nefericirilor ei, privește îngândurată spre grupul gălăgioșilor puritani ai democrației noastre. Nici nu a fost scris firmanul de la Florica și intransigenții demni au început să valseze... Spectacolul pune pe gânduri pe cei conștienți. Prea e oribilă mascarada din urmă’’ N. R. Năzuințele politico-comerciale ale Germaniei mai propriu. Cum cele două pladintâi nu cam sunt aproape de momentul prielnic al înfăptuirii lor, deoarece negocierile internaționale necesare nici n’au început, tot interesul este îndreptat asupra măsurilor autonome plănuite de guvernul Reichului pentru reducerea tarifului vamal german. In privința aceasta se intenționa la început aducerea unei legi pentru reducerea a mai mult de o sută de pozițiuni și numai pentru articole industriale. Intenția a fost modificată în sensul ca proiectul de lege respectiv să fie mai întâi supus consiliului economic al Reichului. Guvernul a fost determinat la aceasta mai mult de cererea agricultorilor pentru o însemnată urcare a vămilor agrare, spre a se restabili astfel paritatea pierdută între timp dintre vămile agrare și industriale. Deoarece însă guvernul și partidele guvernamentale nu s’au putut decide la o urcare generală a tarifelor vamale pentru articolele agricole, restabilirea parității în chestiune urmează să se facă din reducerea vămii la produsele industriale. Ministrul de economie națională al Reich-ului a declarat într’o cuvântare ținută la Hamburg că la o procedare unilaterală a Germiei în această chestiune nici nu e de gândit. De aceea guvernul trebue să facă demersurile pregătitoare, a căror realizare apoi trebue să depindă sau să fie influențată de atitudinea celorlalte state. Atitudinea celorlalte state față de hotărârile conferinței economice — a arătat ministrul — joacă un mare rol. In ceea ce privește grupele de mărfuri la cari a spus că la reducerile autonome se vor avea în vedere numai țările cari se bucură de clauza națiunii celei mai favorizate. Relativ la planurile aplicării diferențiate a reducerilor vamale pe diverse țări, se ridică chestiunea dacă sistemul tarifului unitar trebue să fie modificat în favoarea sistemului dublu. In prezent o triplă diviziune a tarifului vamal, tariful autonom, tariful autonom redus și tariful convențional față de statele respective. Probabil că guvernul va renunța la alcătuirea unui proiect de lege detailat pentru reducerile vamale, cerând întâi consiliului economic al Reichului să studieze chestiunea și să prezinte propuneri. Atitudinea Germaniei in chestiunea vamală va atârna de măsurile similare ale țărilor de concurență principale. Este deci aproape sigur că Germania nu va putea proceda la reducerea tarifului vamal german fără contra măsuri corespunzătoare din partea străinătății. Planurile s politice,comerciale ale guvernului Reichului joacă, firetșe, un rol principal la tratativele respective cu Franța. Guvernul Reichului vrea să-și afirmie și valorifice voința sa pentru o reducere reciprocă a tarifelor. (Ufa). Berlin. Unii din membrii guvernului s’au preocupat mult în impul din urmă de planurile poltico-comerciale. In rezumat, năzuințele guvernului Reichului în chestiunea aceasta ar fi următoarele: Sprijinirea unei acțiuni din partea Ligii Națiunilor cu scopul de a obține o reducere generală a tarifelor vamale urcate; continuarea politicii de conventiuni comerciale în sensul ca prin convențiuni tariface să fie reduse tarifele vamale urcate ii în fine măsuri autonome în vederea reducerii tarifului va- Școalele și corpul didactic la înmormântarea Regelui Ministerul Instrucțiunii aduce la cunoștința școalelor și corpului didactic următorele: înmormântarea M. S. Regelui Ferdinand I-iu urmând a se face Duminecă 24 ort, elevii de curs primar și secundar vor fi prezenți la școalele respective la orele 7 precis pentru a porni încorpore la locurile trebue să ocupe pe parcursul cortegiului. D-nii profesori de toate gradele care nu însoțesc școalele respective, sunt invitați a fi prezenți la orele 8 a. m. în curtea palatului Cotroceni, urmând a se încorona în cortegiul oficial, la locul ce li se va indica. Ținuta de rigoare este de dorit. Studenții universitari vor trebui să se găsească cel mai târziu la orele 8.30 în fața Fundațiunei Universitare „Carol I“. BIB Și basmul urmează Nu suntem opozanți cu orice preț. Nu am fost niodată !n această categorie. Dar nu mai pricepem nimic, de astă dată... De zeci de ani de zile, partidul d-lui Brătianu, guvernează. Guvernează și de La putere, și din opoziție. Din cei ZECE ANI cari au trecut de la încheerea păcei, ȘEAPTE ANI. încolo, interimate scurte, și exepedieri elegante, care vădeau, până eri, atotputernicie sfidătoare a șefului.... De patruzeci de ani până la 1916, liberalii refac și organizează. De la 1918, ei au reluat vasta operă. Dacă recitim afișele electorale, d. Brătianu și ai d-sale, au și isprăvit normalizarea. Și cu toate acestea, emiaseară inspiratorii presei oficioase, anunța României stupefiate, că guvernul începe reorganizarea ministerelor, M monizarea salariilor și alte opere de refacere și para refacere... „Acest ansamblu de măsuri —» spune Viitorul — este menținu numai să garaniteze imparțialitatea și spiritul de dreptate al legiuiri de organizare, dar și mijloacele financiare pentru suportarea noiidarcini bugetare"". Cum vedem, d. Brătianu reia organizarea mizeriei și sărăciei geniiale. Ca și neobositul Arvir.to, care strica unde putea, ca sa repari pa unde era găurit antimiul... Cum vedem, basmul urmează. Liberalii refac mereu, și nu mai isprăvesc. Gezi fericită ar fi acea în care, s'ar sfârși această operă grandioasă, și catastrofală... Ar pleca harnicii emuli ai lui Arvinte la plimbare, și pentru totdeauna.... ...Dar biata țară n'a intrat încă la zodia bucuriilor. Și basmul, urmează. Cuvinte, de la un prieten D. profesor N. Iorga, șeful Partidului Național, a primit următoarea sensoare, de a excelentul nostru prieten de avocat Miron Constantinescu : Multi stimate domnule Profesor. Cu toată munca noastră am obținut în întreg județul Gorj în total 722 voturi, iar pe acest fel: Bibești 49, Brădiceni 41, Călncu 88, Hurezani 77, Novaci 152, I‘eșteana 47, Roșia de Amaradia 70, Tgul Carbunești 41, Turceni 29, Tg. Jiului S I 11, S. N 88 Și S. IV 30. învățătorul d. Scornea a fost lovit și insultat de primarul comunei Aliupești și de agenții liberali, învățătorul Țigărau a fost lovit grav în cap spărgându-i-l de un agent liberal adus de aiurea și piugarni Hie Loca a fost insultat și lovit de candidatul Ion Mihail Gele. In afară de terorizări, amenințări, etc. cari au fost destula In tot timpul votării candidații, delegații și agenți liberali au stat în sala de vot și la intrare cu leiîn sala de vot și la intrare ordonând alegătorilor cum să voteze, iar cei pe cari îi afla votând altfel erau primiți în palme și ghionturi. Domnule Profesor, nici rezultatul, nici suferințele nu ne descurajează. Ele ne oțelesc în lupta de desrobire a poporului prin educație și luminare. Pe viitor vom ține drumul drept cu toată intransigența, nu vom mai asculta vorbele dulci ale nimănui și nici jurămintele false de credință. Avem încredere și hotărârea de a merge cu mândrie care ne va atrage stima tuturor ca și până în prezent și va face pe mulți oameni buni să vină lângă noi. Acestea sunt convingerile noastre și tăria noastră sufletească. In aceste gâduri termin strigând sincer ca un ecou al prietenilor Gorjeni: Să trăiți Bonmuîo Profesor, și să duceți în curând la izbândă programul nostru pentru progresul neamului și țării. Trăiască Partidul Național. Cu toată stima și devotamentul MIRON CONSTANTINESCU Avocat Tg. Jiu Cooperarea dintre tronii lucrătorii englezi Londra 22 (Stador). Duminică se va ține la Birmingham prima conferință a serviciilor de cale ferată din Anglia. La această conferință vor participa reprezentanții societăților „Greatwestern London Midland’’ și „Scottish Dailways“. La conferință au fost invitați reprezentanții uniunei muncitorilor de la căile ferate care in comun cu reprezentanții patronilor vor efletimina chestiunea cooperării mai efective dintre muncitori și patronl.