Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)

1927-07-24 / nr. 92

De la tată la fii Cetianu Scrisorile, publicate de Ion Ghica, al­e lui Nicolae Bälcescu. Istoricul lui Mihai Viteazul, spirit afirmativ și construc­­tv, realist care-și dădea sama de ce se poate și de ce nu se poate în idealele politice și sociale din vremea sa, arată în­­tr’un loc cum l-a speriat Rosetti, care vorbia de Proudhon și condamna proprietatea individuală pentru ca pe ruinele ei să se instaleze „Republica democratică și socială“. In rândul întâiu al ucenicilor profetului „roșu“, un­ cre­dincios al acestui Mahomet, era Ion Brătianu tatăl. Trei sferturi de veac trec. O dinastie străină a fost adusă­ de același Brătianu- Adu­să, instalată, combătută, tolerată, exploatată, pe rând- Ce a mai rămas din Republica „roșie“! Dar ce a mai rămas din aposto­lica sărăcie a dușmanilor proprietățiii individuale! Un partid țanțoș de bogăția lui, care-și are isvoarele într’’o serie întreagă de budgete ale mizeriei naționale, face cu evlavie slujba Vi­talului de Aur. Și fiul cel mai mare al republicanului e de fapt grandiosul Suveran al României pe care au unit-o câteva sute de mii de anonimi cu oasele risipite pe tot cuprinsul Ță­­­rii Românești. De la tată la fii, ce schimbare, Doamne ! • N. 1 Istăvirea Săraci, rupți, cu trupul plin de rane în năvala bătăliilor, cu un biet hoț de mămăligă în traistă, ne-am retras în schi­tul tainic al visurilor noastre, împrejurul căpitanului iubit, dar cu sufletele dârze ca pis­curile stâncilor zădarnic deto­nate de fulgere. Privim liniștiți, fără ură, de pe margini de prăpăstii, cum strălucește în depărtăt o ceta­te cu palate de marmoră, cu creste și turle de aur. O cetate fără ideal, redusă la viața simțurilor sortită imi­nentei pieiri. Siguranța izbândei noastre viitoare ne înflăcărează. Noi avem o credință, ce clo­cotește în foc de iubire cu pu­terea lavei din bezna pămân­tului. Credem că sufletul neamu­lui nostru e frumos ca scân­teierea soarelui pe diamantele ghețarilor, — plin de armonii duioase ca murmurul undelor calme frânte de țărmuri, — pu­ternic și neînvins la luptă ca furia vânturilor despletite când ridică ordiile nenumăra­telor talazuri în largurile mă­rilor. Nemăsurată bogăție, revărsa­tă din belșug dealungul veacu­rilor. Deschideți filele sfinte ale istoriei patriei, din vechi­me și până azi. Pretutindeni te va zbi îndărătnicia dârză a a­­cestui neam românesc, care n’a primit niciodată cu gra­maj­ii plecați jugul înfrâ­n­­gerei. După războiul Intregirei, ti­neretul reîntors acasă a cre­zut că jertfele făcute vor da o nouă înfățișare morală vieței noastre publice. Ideologie ce a țâșnit în co­loane de foc convergente către o țintă, care nefiind de lemn sfânt, ci legată din cârpe vechi sulemenite, s’a spart-Acum, în preajma fatalelor împrejurări grele, liberalii stau călare pe zidurile cetăței, sfidând întreaga suflare româ­nească. Prăbușirea lor e aproape. Liberalii au puterea mate­rială. Cu aur au cumpărat zdren­țele atârnate la răspântiile tu­turor traficurilor. Cu arma se frâng trupuri­le,­­ dar nu se pot birui su­fletele. Alegerile trecute au fost ul­tima mănușe aruncată de libe­rali în obrazul românismului.­­Tinerimea idealistă își frea­că fața înroșită de insolenta izbitură și se pleacă să ridice această mănușe. Plecați, cu toții, urechea la pământ. Din zări neh­otărîte, din fun­duri­le prăpăstii, din ogoare, fai*n țibla pădurilor bătrâne, Jde pe întinsurile șesuri ale ță­­ei înfioară șoapte înfrico­șate, îmt­robodindu-se în goa­nă Împutenată de furtună. ■Ațe de vânt aprig aue prin hornurile bogatelor palate li­berale blestemul sufletelor si­luite de român. " Vom sună din bucuriele stră­moșilor. Va fi cruciada pentru izbă­virea Neamului din obezile po­liticianismului . MOARTE DEMAGOGIEI PARLAMENTARE A LIBERA­LILQRI In mâinele noastre nu vor fi nici arme, nici ciomege. Vom cuvânta și vom scrie norodului atât de deștept al Românilor. .­.Când vom coborî din bise­ricuța tăinuită a iluziilor noa­stre, ne vor veni alături, în chiote de veselie și de vitejie, oștenii tranșeelor, călăuziți de camarazii lor căzuți, mulțimea umbrelor, mucenicii. Legendele străvechi se vor trezi din peșteri și ne vor în­demna cu drag. Ierburile, flo­rile și holdele vor fremăta în zvon de doine. Dar, coamele crivățului, des­cătușat din sfărâmate lanțuri, se vor năpusti în puzderii de bice înflăcărate, năzuind o­­sândita cetate fără ideal a li­beralilor. Liberalii cred că au ucis orice putință de reacțiune. Ină­bușind toate glasurile, rete­zând toate creștetele mândre, liberalii vor să ajungem la o totală emasculare a bărbăției de cugetare încât, cu un sin­gur catehism politic stereotip, să devenim o societate stan­dardizată dupe șablonul lor. Regi de minciună și silui­re ce va fi distrus din fașe. Profesorul Neculai Iorga, împreună cu credincioșii săi fii sufletești, vor înfăptui o al­tă alcătuire socială României, conformă cu definiția adevă­ratei democrații dată de d-sa, în magistrala prelegere de Luni 18 August la Vălenii de Munte: „Democrația este posibilita­tea liberă și spontană pentru a se realiza o solidaritate mora­lă în societate". Solidaritatea morală este do­rită cu înfrigurare de toată suflarea țărei. Posibilitatea liberă și spon­tană va fi realizată de noi, promovând valorile morale a­­colo unde trebue să strălu­cească. N. N LENGUCEANU Moartea lui Nicolae Cosăcescu a încetat din viață un bun și statornic prieten, un devotat al nos­tru, unul din cei mai de seamă das­­căli din generația trecută. Niculae Cosăcescu, plecat din clasa țărăneas­că, dotat cu tot ce ea are mai bun ca suflet, ca inteligență, ca energie, a urcat treptele erarhiei sociale, și s-a dovedit ca un spirit limpede, un­ om de organizare, și pe deasupra un devotat al intereselor generală. Profesor secundar, fost director general al Poștelor, fost secretar ge­neral, Niculae Cosăcescu a părăsit mâhnit partidul conservator, și a venit de mult la noi, unde a fost stimat și respectat pentru caldele lui simțămente. Șef al culorii de negru a Partidu­lui Național, Nicolae Cosăcescu era de mult reținut în casa de suferințe fizice. El trece din viață, înconjurat de stima tuturora. „Neamul Românesc“ care perde un apreciat colaborator împărtășeș­te cu sinceritate, durerea imensă a familiei iubitului nostru prieten, Nicolae Cosăcescu, FERDINAND CEL LOIAL Câteva ceasuri numai, și trupul Marelui Rege va fi pornit spre cripta de la Curtea de Argeș, și așezat lângă marii antem­ergători, cari s'au sacrifi­cat deopotrivă pentru patria noastră. Rămânem îndurerați, înaintea celui care a fost Ferdinand cel Loial. Gândurile noastre vor fi me­reu lângă El, ca și regretele pline de adânc res­pect, cu care îl înconjura o lume întreagă. Suflet ales, stăpânind eroic asupra celor mai pu­ternic­e din simțim irnt­ele omenești, dominând cu o energie fără pereche, sv âcnirile ini­mei Lui de pă­rinte, Ferdinand cel Mare nu a fost un erou, ci un martir. Cu atât mai necondiționată va fi mereu, admi­rația noastră pentru Ferdinand cel Loial. Cu atât mai profundă, durerea celor cari L’au iubit cu ade­vărat, făcând mereu din el un sprijin al ambiției lor, ci simbol al Neamului Românesc, Coloniile de copii G. F. R. Colonia de copii c. f. r. seria I dela Mangalia, terminând cum­ vor pleca din stația Car­­men Sylva în ziua de 10 Au­gust a. c­ și vor sosi în Bucu­rești în aceiași zi la orele 20,42 cu trenul 402-Seria II de copii pentru Man­galia va pleca din București Gara de Nord, în ziua de 10 August dimineața, cu trenul 401 la orele 8,25. Colonia de copii seria II care merge la Techirghiol-plaje va pleca din București în ziua de 8 August orele 8,25 cu trenul 401; iar colonia de copii se­ria I de la Tichirghiol-plaje ter­minând cura va pleca din sta­ția Carmen-Sylva în ziua de 5 August crt­, și va sosi în Bucu­rești în Gara de Nord în ace­iași zi, la orele 20,42 cu trenul 402 Scrisoarea Repaus Ferdinand Regele Ferdinand a adresat d-lui Ion Brătianu. Președintele Consiliu­lui de miniștri­ următoarea scrisoa­re Scrisoarea e datată din 16 iulie 1927. SCUMPUL MEU PREȘEDINTE DE CONSILIU. Ca creștin sunt totdeauna stăpâ­nit de grija clipei când mai voia In­­fățișa­ți fața Domnului, ca Roman și Rege mă gândesc neîncetat la contra Țării, căreia am jertfit viața mea pe pământ. Dragostea mea nu mă lasă să con­sider că datoria îmi Încetează cu aceasta viața și nu pot să nu mă gândesc la ce va fi In urma ei. Dumnezeu a voit ca Coroana de care e atât de indusolubil legată soarta țării să treacă pe capul ne­potului meu nevârstnic Mihai, Rog cerut să-l ocrotească și să-i hărăzea­scă binecuvântarea, ca sub domnia lui să se întărească și să sporească România, clădită cu atâtea jertfe. Fac apoi la toți banii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniș­tita propășire a Statului. In fruntea lor, asupra scumpului meu fiu Nicolae ca regent, împreu­nă cu colegii săi, cade cea mai grea răspundere în îndeplinirea sfintelor datorii. Cu credința și dragostea ce înaintașii familiei sale l-au dat pil­dă, fini­mea va putea duce la bun sfârșit misiunea, ce ii revine. Nu pot privi spre viitor fără să mă gând­esc cu inima de părinte, la scumpul MCl­ fiu Carol, căruia li u­­rez viață cinstită și fericită la noua soartă, pe care și-a croit-o împotri­va silințelor noastre. Nu mă îndo­iesc că, ca orice român iubitor de Țară și mai devotat ca ori­care al­tul, va stărui întru a înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul, ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor săi să se poată des­­volta și propăși în liniște și cu spor. In ceea ce mă privește, cu hotă­râre și numai spre a nu tulbura li­­niștea Țărei, m’am oprit de la mul­țumirea sufletească de a-l revedea și în acelaș sentiment cer ca să nu se reîntoarcă în țară, decât precum s’a legat, când autoritățile legale ii vor îngădui. Trebui ca fiul meu Carol să cau­­te astfel să impună oricăror rătă­ciți respectul situațiunii legale, create prin renunțarea sa la Tron, așa precum li poruncesc cele mai imperioase datorii de Român, de fin și de părinte, ca să respecte le­­gământul încheiat din proprie voin­ță și nesilit de nimeni. Primiți, vă rog, Scumpul Meu Președinte al Consiliului, expresi­­unea simțimintel OT Mei © afectuoase. FERDINAND MASCARADA cea din urma O bucurie nestăpânită, debor­dantă, se revarsă în rândurile pes­trițe ale grupărei, d-lor Maniu și Mihalache. Pe fețele crispate ale patrioților strânși în jurul steris­­mului, speranțele zilei de mâine, azvârlă satisfacții vizibile. De astă dată s’ar fi încheiat tacit acordul după care d. Maniu suspină de zece ani, exact de când duce în Ardeal cea mai furioasă luptă împotriva ciocoilor liberali... De acum, suc­cesiunea e asigurată. D. Madgearu va schimba grațioase bezele cu d. Vintilă Brătianu, se va răcori sub pulverizarea retorică a d-lui Tan­­cred Constantinescu și va leșina în brațele totdeauna primitoare ale d-lui Argetoianu. Nici nu se mai permite vre-o în­doială. D. Brătianu, cred dumnea­lor, — i-a uns, ca veseli moșteni­tori ai moștenirei pe care speră să o deschidă într’un deceniu... Omul .,Luminei” își va relua locul în inima intransigentului dela Flo­­rica. D. Vaida Voevod va fi socotit diplomat abil, d. Vlad mare econo­mist, iar­ d. Aurel Dobrescu, erou național... Uitasem de părintele Man. D-sa și d. Mihai Popovici vor fi trecuți în cartea de aur a d-lui Arțăreanu, ca oameni de cuvânt și ca personalități de seamă... * In definitiv, de ce nu ar trece pe­regrinii tuturor programelor și vis-a-vis de cel liberal ? Hagiii tutu­ror Iordanelor politice, adoptă azi continuitatea cointerestrei și tira­niei. Pentru patalamaua d-lui Bră­tianu, care după ce i-a snopit în a­­legeri, înțelege să-i momească din nou, — ce salturi mortale, ce triple piruete, devin imposibile preoților tuturor credințelor ? Nici vorbă de prestigiul, de drep­turile, de munca altora. De strălu­citoarea acțiune a celor cari nu sunt nici sub pulpanele marilor mahări liberali și n'au putut re­zista ideologiei confusioniste a na­­țional-țărăniștilor. ...Nimic apoi, mai delicios, ca ar­gumentul decisiv al „unșilor” de mâine... .,S’a clarificat situația po­litică. S’au ales numai liberalii, și noi... Drumul e neted... De ce ne-am retrage din Parlamentul d-lui Da­­vidoglu ? Mai ales că, după ei, ve­nim noi" . Răspundem acestor nerozii, de o estinătate exasperantă... Dar legea electorală, în forma ei actuală, e un asasinat moral... O rușinoasă desfigurare a votului obștesc. O recunosc chiar domnii națio­­nali-țărăniști... Dar alegerile au fost o falsificare îndrăzneață a voinței cetățenești. Și acum, spitalele comunică morți proaspeți, de pe urma violențelor și sălbăticiilor liberale. Nici un om cinstit nu ar putea mărturisi altfel. Alegerile liberale au fost un scandal. Rezultatele lor nu pot constitui decât o fraudă. Parlamentul actual nu are ființă legală, căci a eșit din cea mai ori­bilă dintre siluiri. O recunosc chiar domnii națio­­nal-țărăniști, o spun . mereu și pre­tutindeni. Să consideri alegerile cum au fost: sălbatice și frauduloase. Să ceri invalidarea imensei majorități a mandatelor. Să știi bine că s’au furat voturile întregei opoziții, că a fost brutalizată o țară întreagă, numai ca să creeze majoritățile de paradă ale Dictatorului. Și, în con­cluzii să ceri, pe baza rezultatelor acestei operații, dreptul la guver­nul de mâine, iată un monument de logică al „democrației” adăpată la toate izvoarele politicianismu­lui. Țara, mâhnită de lanțul nesfâr­șit al nefericirilor ei, privește în­gândurată spre grupul gălăgioșilor puritani ai democrației noastre. Nici nu a fost scris firmanul de la Florica și intransigenții demni au început să valseze... Spectacolul pune pe gânduri pe cei conștienți. Prea e oribilă mas­carada din urmă’’ N. R. Năzuințele politico-comerciale ale Germaniei mai propriu. Cum cele două pla­­dintâi nu cam sunt aproape de mo­mentul prielnic al înfăptuirii lor, deoarece negocierile internaționale necesare nici n’au început, tot in­teresul este îndreptat asupra mă­surilor autonome plănuite de gu­vernul Reich­ului pentru reducerea tarifului vamal german. In privin­ța aceasta se intenționa la început aducerea unei legi pentru reduce­rea a mai mult de o sută de poziți­­uni și numai pentru articole indus­triale. Intenția a fost modificată în sensul ca proiectul de lege respec­tiv să fie mai întâi supus consiliu­lui economic al Reichului. Guvernul a fost determinat la a­­ceasta mai mult de cererea agri­cultorilor pentru o însemnată ur­care a vămilor agrare, spre a se restabili astfel paritatea pierdută între timp dintre vămile agrare și industriale. Deoarece însă guver­nul și partidele guvernamentale nu s’au putut decide la o urcare ge­nerală a tarifelor vamale pentru articolele agricole, restabilirea pa­rității în chestiune urmează să se facă din reducerea vămii la produ­sele industriale. Ministrul de eco­nomie națională al Reich-ului a de­clarat într’o cuvântare ținută la Hamburg că la o procedare unila­terală a Germiei în această chestiu­ne nici nu e de gândit. De aceea guvernul trebue să facă demersu­rile pregătitoare, a căror realizare apoi trebue să depindă sau să fie influențată de atitudinea celorlalte state. Atitudinea celorlalte state față de hotărârile conferinței eco­nomice — a arătat ministrul — joacă un mare rol. In ceea ce pri­vește grupele de mărfuri la cari a spus că la reducerile autonome se vor avea în vedere numai țările cari se bucură de clauza națiunii celei mai favorizate. Relativ la planurile aplicării di­ferențiate a reducerilor vamale pe diverse țări, se ridică chestiunea dacă sistemul tarifului unitar tre­bue să fie modificat în favoarea sis­tem­ului dublu. In prezent o triplă diviziune a tarifului vamal, tariful autonom, tariful autonom redus și tariful convențional față de sta­tele respective. Probabil că guver­nul va renunța la alcătuirea unui proiect de lege detailat pentru re­ducerile vamale, cerând întâi con­siliului economic al Reichului să studieze chestiunea și să prezinte propuneri. Atitudinea Germaniei in chestiunea vamală va atârna de măsurile similare ale țărilor de con­curență principale. Este deci a­­proape sigur că Germania nu va putea proceda la reducerea tarifu­lui vamal german fără contra mă­suri corespunzătoare di­n partea străinătății. Planurile s politice,­co­merciale ale guvernului Reichului joacă, firetșe, un rol principal la tratativele respective cu Franța. Guvernul Reichului vrea să-și a­­firmie și valorifice voința sa pentru o reducere reciprocă a tarifelor. (Ufa). Berlin.­­ Unii din membrii gu­vernului s’au preocupat mult în impul din urmă de planurile po­­ltico-comerciale. In rezumat, nă­zuințele guvernului Reich­ului în chestiunea aceasta ar fi următoa­rele: Sprijinirea unei acțiuni din partea Ligii Națiunilor cu scopul de a obține o reducere generală a ta­rifelor vamale urcate; continuarea politicii de conventiuni comerciale în sensul ca prin convențiuni tari­­face să fie reduse tarifele vamale urcate ii în fine măsuri autonome în vederea reducerii tarifului va- Școalele și corpul di­dactic la înmormântarea Regelui Ministerul Instrucțiunii aduce la cunoștința școalelor și corpului di­dactic următorele: înmormântarea M. S. Regelui Ferdinand I-iu urmând a se face Duminecă 24 ort, elevii de curs primar și secundar vor fi prezenți la școalele respective la orele 7 precis pentru a porni în­corpore la locurile trebue să ocupe pe par­cursul cortegiului. D-nii profesori de toate gradele care nu însoțesc școalele respecti­ve, sunt invitați a fi prezenți la o­­rele 8 a. m. în curtea palatului Co­­troceni, urmând a se încorona în cortegiul oficial, la locul ce li se va indica. Ținuta de rigoare este de dorit. Studenții universitari vor trebui să se găsească cel mai târziu la o­­rele 8.30 în fața Fundațiunei Uni­versitare „Carol I“. BIB Și basmul urmează Nu suntem opozanți cu ori­ce preț. Nu am fost niodată !n această categorie. Dar nu mai pricepem nimic, de astă dată... De zeci de ani de zile, partidul d-lui Brătianu, guvernează. Guver­nează și de La putere, și din opoziție. Din cei ZECE ANI cari au trecut de la încheerea păcei, ȘEAPTE ANI. încolo, interimate scurte, și exepedieri elegante, care vădeau, până eri, atotputernicie sfidătoare a șefului.... De patru­zeci de ani până la 1916, liberalii refac și organizează. De la 1918, ei au reluat vasta operă. Dacă recitim afișele electorale, d. Brătianu și ai d-sale, au și ispră­vit normalizarea. Și cu toate acestea, emi­­aseară ins­piratorii presei oficioase, anunța României stupefiate, că guvernul începe reorganizarea ministerelor, M monizarea salariilor și alte opere de refacere și para refacere... „Acest ansamblu de măsuri —» spune Viitorul — este menți­nu­ numai să garaniteze imparțialitatea și spiritul de dreptate al legiuiri de organizare, dar și mijloacele fi­nanciare pentru suportarea noiid­arcini bugetare"". Cum vedem, d. Brătianu reia or­ganizarea mizeriei și sărăciei geni­iale. Ca și neobositul Arvir.to, care strica unde putea, ca sa repari pa unde era găurit antimiul... Cum vedem, basmul urmează. Liberalii refac mereu, și nu mai isprăvesc. Ge­zi fericită ar fi acea în care, s'ar sfârși această operă grandioa­să, și catastrofală... Ar pleca harni­cii emuli ai lui Arvinte la plimba­re, și pentru totdeauna.... ...Dar biata țară n'a intrat încă la zodia bucuriilor. Și basmul, urmează. Cuvinte, de la un prieten D. profesor N. Iorga, șeful Partidu­lui Național, a primit următoarea sen­soare, de a excelentul nostru prieten de avocat Miron Constantinescu : Multi stimate domnule Profesor. Cu toată munca noastră am ob­ținut în întreg județul Gorj­ în total 722 voturi, iar pe acest fel: Bibești 49, Brădiceni 41, Căln­cu 88, Hurezani 77, Novaci 152, I‘eș­­teana 47, Roșia de Amaradia 70, T­gul Carbunești 41, Turceni 29, Tg. Jiului S­ I 11, S. N­ 88 Și S. IV 30. învățătorul d. Scornea a fost lo­vit și insultat de primarul comu­nei Aliupești și de agenții liberali, învățătorul Țigărau a fost lovit grav în cap spărgându-i-l de un agent liberal adus de aiurea și piu­garni Hie Loca a fost insultat și lovit de candidatul Ion Mihail Gele. In afară de terorizări, ame­nințări, etc. cari au fost destula In tot timpul votării candidații, delegații și agenți liberali au stat în sala de vot și la intrare cu lei­­în sala de vot și la intrare ordo­nând alegătorilor cum să voteze, iar cei pe cari îi afla votând alt­fel erau primiți în palme și ghion­turi. Domnule Profesor, nici rezulta­tul, nici suferințele nu ne descu­rajează. Ele ne oțelesc în lupta de desrobire a poporului prin educa­ție și luminare. Pe viitor vom ține drumul drept cu toată intransigența, nu vom mai asculta vorbele dulci ale nimănui și nici jurămintele false de cre­dință. Avem încredere și hotărâ­rea de a merge cu mândrie care ne va atrage stima tuturor ca și până în prezent și va face pe mulți oameni buni să vină lângă noi. Acestea sunt convingerile noas­tre și tăria noastră sufletească. In aceste gâduri termin strigând sincer ca un ecou al prietenilor Gorjeni: Să trăiți Bonmuîo Pro­fesor, și să duceți în curând la izbândă programul nostru pentru progresul neamului și țării. Tră­iască Partidul Național. Cu toată stima și devotamentul MIRON CONSTANTINESCU Avocat Tg. Jiu Cooperarea dintre troni­­i lucrătorii englezi Londra 22 (Stador). Duminică se va ține la Birmingham prima confe­rință a serviciilor de cale ferată din Anglia. La această conferință vor participa reprezentanții societăților „Greatwestern London Midland’’ și „Scottish Dailways“. La conferință au fost invitați re­prezentanții uniunei muncitorilor de la căile ferate care in comun cu reprezentanții patronilor vor efleti­mina chestiunea cooperării mai e­­fective dintre muncitori și patron­l.

Next