Neamul Românesc, octombrie 1927 (Anul 22, nr. 139-164)
1927-10-14 / nr. 150
DIRECTOR POLITIC N. IORGA VIneRi 14 Octombrie 1927 _______ANUL XXII. — Mo. 150_______ ABONAMENTE: Pe an 600 Lei; Pe șease luni 300 Lei: 3 LEI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI. STRADA PARLAMENTULUI No. 8 Telefoane: 312/60 și 347/17 DIRECTORI ■G. TAȘCA N. GEORGISCH Suflete pierdute Articole recente atrag atenția asupra nesfîrșitei miserii, supt toate raporturile, în care zac, în care sînt, nu numai lăsate, dar puse să zacă, femeile pe care poliția de moravuri le culege de pe străzii fiindcă fac dragoste neîngăduită în alte condiții decît ale ipocrisiei și luxului. I se pune vină Eforiei Spitalelor că nu se ține altfel decît catre niște animale perverse, potolite și mînate în sfârcul biciului. Nu știu ce îndatorire poate avea, în această privință, a biciului, Eforia Spitalelor, dar știu altceva. Societatea ticăloasă e vinovată pentru ca făpturi omenești din care se puteau face soții iubitoare și mame bune, poate chiar exemplare superioare ale speciei umane servesc de instrument de plăcere bestială pentru bărbații cari n’au curajul de a-și întemeia o familie sau care vreau să se „distreze“ puțintel și pe alăturea. Ce a stricat societatea prin ce are mai rău trebuie să dreagă prin ce are mai bun. Sînt tot felul de societăți femeiești cuprinzînd și persoane care văd în ele altceva decît presidenții și alte rosturi onorifice. Ele ajută pe bolnave, ceia ce e o datorie a milei, și mîngîie miseria, chiar cînd aceasta este meritată. Dar ce poate fi oare mai nobil decît ca în trupuri voinice, în minți inteligente să se coboare printr’o delicată propagandă, de care nu e capabil nici bărbatul nici biciul, conștiința altei înțelegeri a vieții, cu plăceri mai curate decît acelea care se culeg într’o odaie de hdtel garni ori într’un bordel ? Gândiți-vă puțintel, doamne, care voiți să fiți de ajutor aproapelui în suferință. Și sufletele pierdute au un drept al lor la adevărata fericire. N. IORGA initr’o convorbire cu amicii săi politici, d. profesor N. Iorga a declarat că și acum, dorește crearea celei de a doua forță politică, în stare să se opună dictaturei domnului Ion I. C. Brătianu, și să răstoarne dezordinea legală de astăzi. profesor N. Iorga și Partidul Național așteaptă cu încredere ca întreaga opoziție să înțeleagă necesitatea unei acțiuni solidare, capabile să schimbe cât mai curând situația de astăzi, insuportabilă sub toate raporturile. In afară de această declarație, d. profesor N. Iorga nu a avut motiv să facă și altele, care i se atribuesc. D-sa roagă pe prietenii din presă, să nu întrebuințeze, în lucrurile care s’ar putea îndeplini cu destul folos,mijloace care nu slujesc decât să împedice realizările politice decíts, astfel de atitudini, nu slujesc decât adversarului comun. Cichineroin Căiățimin în Basarabia Se știe că d. I. I. C. Brătianu altrit de instrucție. Școala este lăsată am Jin - a cerut guvernul în numele unui pro- în genere în seama bunului plac al nntrugram cultural, politicianilor basarabeni, cari, după Banchetul de la Bulevard, la care se zice că ar fi luat parte vreo două mii de oameni de carte, însemna pentru șeful actualului guvern o prefață, scrisă evident destul de slab, — la acțiunea culturală ce trebuia să fie inaugurată. facem abstracție de faptul că această acțiune culturală a început cu teroarea excitată în alegerile trecute de către jandarmi și facem iarăși abstracție că parlamentul ales după bunul plac al vizirului de la Florica este prin compunerea lui cu desăvârșire cultural. Nu s’a așteptat nimeni că promisiunile d-nului Brătianu vor forma puncte serioase de program. Ar fi fost o naivitate să ceri unui om, al cărui singur contact cu cultura sunt legăturile de familie cu un harnic și tânăr istoric sau cele cu un pine bard care a cântat toată gospodăria familiei Brătianu, să încerce a realiza un adevărat program de acțiune culturală. Dar se putea aștepta cineva, că d. dr. Angelescu, care iubește școala și care se fălește chiar și în paginile presei străine cu cele șase mii de clădiri școlare, în bună parte neterminate, nu va avea ochiul îndreptat cu atenție cel puțin asupra învățământului și dacă nu asupra întregului învățământ, în tot cazul asupra aceluia din provinciile noi, unde el are de concurat cu serioasa organizație școlară săsească, sau are de luptat cu analfabetismul basarabean? Și totuși știrile cari ne vin din anumite părți ale țării, ni arată că actualul ministru de instrucție este cu desăvârșire prost informat despre cele ce se petrec, de pildă, în învățământul scundar din Basarabia. intr adevăr nicieri ca în Basarabia, învățământul secundar nu este mai improvizat, mai neserios și mai lipsit de prestigiu. Acolo, unde corpul profesoral ar trebui să fe ales cu cea mai mare atenție și unde controlul ar trebui să fie mai serios și mai eficace, interesul guvernanților noștri este mai palid și grija lor pentru bunul mers al școlii aproape inexistentă: încercarea d-lui Petrovici, în timpul ministeriatului său, de a înviora atmosfera culturală a Basarabiei, a rămas numai o tentativă lăudabilă și ** * cum se știe, sunt eminenți oameni de cultură. Câteva cazuri precise vor dovedi cu destulă precizie debandada școlară din provincia de peste Prut. Iată la Cetatea Albă există un liceu, al cărui director, un grec rusificat este un dușman îndârjit al elementelor românești. Anul acesta din cincizeci și șapte de elevi admiși în clasa întâia de liceu, numai doi sunt moldoveni. Majoritatea profesorilor sunt studenți îmbătrâniți în anul întâi al facultății de litere. Doi profesori sunt buni, dar ei sunt ruși și unul din ei predă istoria românilor în rusește. Nu se poate spune că în Basarabia istoria românilor nu este predată în chip strălucit. Dar liceul acesta se făiște și printr’o altă excepțională calitate și favoare a soartei. Actualul profesor de limba română, care predă acest obiect la clasa opta — cetiți bine casa opta — și-a trecut abia în Iulie bacalaureatul la Iași. #* * Va zice însă cineva că liceul din Cetatea Albă e o excepție dare-Continuarea în pagina ll-a Spre noui si vast ® 99 cointeresări și un Început de realizare a pietrei filosofale Paralel cu sforțările neîncununate de succes pentru obținerea unui împrumut extern, d. Vintilă Brătianu își continuă imperturbabil politica „economică” de cointeresare a finanței liberale la tot ce este sau ar putea fi instituțiune productivă în țara aceasta. Am putea spune că în această direcție, d. Vintilă Brătianu are scăpărări geniale. Ministrul de finanțe a întocmit planuri vaste a căror realizare, pe care o pregătește cu minuțiozitatea cunoscută, este astfel îndrumată încât nu va întâlni nici un obstacol. D. Vintilă Brătianu Spunem d. Vintilă Brătianu, fiindcă planurile, deși nu sunt toate ale d-sale, nu pot lua ființă decât cu aprobarea și chiar cu sprijinul ministrului de finanțe, întrucât e vorba de continuarea, — pe un câmp mai larg și într’un stil mai mare — a „comercializării“ instituțiunilor care aduc statului cele mai mari venituri pe urma exploatării buurilor sau monopolurilor sale, comercializare începută în timpul fostei guvernări liberale. Cert e că opera de „comercializare”, care în mai toate ramurile ei se pentru oculta financiară a partidului liberal o adevărată piatră filosofală. Fără capitaluri dar cu venituri considerabile... • ••• Muritorului Oficial, și această afacere preocupă în acelaș grad pe financiarii liberali. E vorba ca veniturile acestei instituțiuni — și așa destul de mari dacă s’a putut fura 40 de milioane fără să se prindă de veste — să fie cu mult sporite în cazul unei cointeresări. Astfel, între altele, s'a pus la cale o modificare a legii timbrului în sensul adăugării unui articol în baza căruia orce sentință care rămâne definitivă dată de instanțele noastre judecătorești în procese de orice natură, va trebui să fie publicată în Monitor. Aceasta ar însemna un venit zilnic de sute de mii de lei pe care întreprinderea cointeresată l-ar stoarce din punga justițiabililor. Un început de realizare s'a făcut, după cum am arătat acum câteva zile prin trecerea „Monitorului Oficial" la Ministerul de Finanțe. Monopolul pescuitului Pescuitul și desfacerea vânzări peștelui din bălțile statului vor fi și ele obiectul unei comercializări cointeresate. In locul întreprinderii societății „Frigul” — care s’a dovedit a fi fost așezată pe baze șubrede întrucât a putut fi desființată de guvernul Averescu — e vorba să se creeze, în participare cu capitalul particular și cu cooperativele de pescari, cari printr’o lege specială vor fi scoase de sub dependința Centralei Cooperativelor și constituite într'un fel de federală, o mare societate pe acțiuni pentru exploatarea pescuitului, vânzarea peștelui în țară și exportarea lui în străinătate. 15 O Societate de trasporturi Acum câteva zile destăinuiam aci planul unei monopolizări a transportului pasgerilor și mărfurilor cu autobuze și camioane pe toate șoselele statului. Spuneam că pentru a se ajunge la crearea acestei societăți care, după cum e vorba să fie organizată, va face o simțitoare concurentă căilor ferate, e necesar mai întâi ca ministerul de comunicații să rezilieze contractele pe cari le are cu diferiți proprietari de autobuze, concesionari parțiali ai transporturilor între două sau mai multe localități. Iată că ieri ziarele au publicat o informație arătând că organele în drept De pildă la Regia Monopolurilor,au Primit ordinul de a nu mai încheia Această instituțiune, care produce cele asemenea contracte și de a anula pe mai mare venit statului (aproape 7, ce)e în vigoare. Arătările noastre sunt miliarde anual) și care este un model confirmate deci de acest început de de bună administrație ca organizație, realizare, și corectitudine, este vorba să fie * „comercializată” printre cele dintâi. Mai sunt încă multe planuri. Orcât sar mări și s’ar înmulți debus cărora nu le lipsește ingeșeurile produselor sale — cari de ast nozitatea și rari sunt prezente, credem că corespund maximului Satu marelui Șef de la Flori ca putere de producție a fabricilor și drept singurele posibilități manufacturilor acestor întreprinderi, pentru consolidarea,întărirea Regia nu are nevoie de prea mult caz și expansiunea partidului Npital pentru noui investițiuni. In tot beraî în viitor. Oricât s’a străcazul ar fi un capital superflu, —strait marele Pontif al liberacare i s’ar oferi numai ca să se justi, Usmului să transforme portifice „cointeresarea” alor noștri. Oi afaceri în chil finanței liberale sunt țintiți asupra de azi zădărnicea sforțărilor sale. pra acestei cointeresări care ar aduce cu ea o sursă formidabilă de fantastice dividende și fantieme. 0. Vintilă socotește că Șeful a pierdut prea mult tip , eu... idealismul. $1 de aceea Comercializarea se grăbește cu cointeresarea, Monitorului... (~ ??) recâștigă paguba tejghelei liberale. Numai de iar în ce privește comercializarea mai rămâne vreme... Internă Situația mm Conflictul din sânul organizației liberale dela Iași pare sa se fi tranșat prin alegerea d-lui Bebe Brătianu ca șef al aceei organizațiuni. D. Krupensky, fostul șef a și pornit la București spre a face intervenție la șef... Rezultatul se prevede de oricine. mm In ziua de 18 Octombrie urmează sa se întrunească în Capitală o importantă conferința feropeerd polono-româna. mm D. Dr. Angelescu, a final o consfătuire cu inspectorii școlari la Casa Școalelor. D-sa a vorbit ca de obicei despre „construcțiile școlara“. Să nu mai aibă școala și alte nevoi mai simțite acum ? wmm Ministerul de finanțe a dat un ordin circular prin care arată normele după care se vor scuti provizoriu nouile construcții de impozitul global. mm Regele George al Greciei va sosi mâine în Cap’tată, ven nd dela Viena. mm Emi dimneața s’a final la Ministerul de răsboi, consiliul inspectorilor generali ai Armatei. Externă , „ ... mineri au început la Curtea permanentă de justțție din Haga disbaterile în procesul privind regimul Dunărei. Din partea noastră a expus teza d. de Vischer și a pledat d. Miileand. D-sa a arătat că dacă România a tolerat din 1885 până azi imixtiunea Comisiunei Europene pe porțiunea dintre Brăila și Galați, această toleranță nu mai poate fi azi îngăduită. Procesul va mai dura încă câteva zile. mm Comisarul Sovietic Kalinin a (imit un discurs arătând că Uniunea sovietică își continuă azi refacerea economică. A adăugat că Societele posedă „încrederea străinătății Moscova se hrănește, după cum se v de, numai cu iluzii. mmm D. Paléologue, în jurul notei căruia s’a făcut atâta novă în presa maghiară, o desminte categoric, arătând-o ca pe „un fals de la primul până la ultimul rând“. Nu ar fi primul de care au dat dovadă un grit. m. Se pare că s-ar fi ajuns la un acord între guvernul din Belgrad și cel din Sofia pentru a se ajunge la o rezolvare definitivă a chestiunei comitagiilor. Cum se desfășoară mmrbkh Știrile primite din Mexic asupra răsboiului isbucnit în această țară sunt foarte contradictorii după cum sunt din isvor oficial mexican sau din isvor american, transmise prin Chicago și New York. Cele dintâi asigură că guvernul generalului Calles e stăpân pe situație; celelalte prezintă lupta ca nehotărâtă ba spun chiar că trupele federale s-ar afla în situație critică în unele regiuni. Se vede că sunt mai multe centre de revoltă și că mișcarea a fost provocată de elemente militare influențate de partidele politice în luptă. O lovitură a fost încercată la Vera Cruz, unde generalul Gomez nu ar fi reușit să atragă de partea sa majoritatea trupelor federale, dar unde totuși câteva forțe izolate constituesc un sâmbure de armată revoluționară. De altă parte, se semnalează o răscoală la Chipas, alta în regiunea Texcoco și o a treia la Torrejon, în statul Coalmila. Toate la un loc dau impresia unei mișcări de ansamblu, pregătită în toate amănuntele și întinzându-se în majoritatea teritoriului mexican. Ținta insurgenților este evident de a sili guvernul să-și împrăștie forțele spre a face fată mai multor amenințări simultane, dar până acum nu se vede cine este adevăratul șef al revoluției și unde va putea el să dea bătălia decisivă. Guvernul președintelui Dalles a luat din capul locului măsurile cele mai energice. A mobilizat toate trupele federale și forțele aeriene. Represiunea e din cele mai strașnice. Rebelii capturați sunt judecați sumar și executați numai decât. După execuția generalului Serrano și a treisprezece partizani ai lui, generalul Gomez avu aceeași soartă. Rămâne de văzut ce repercusiuni vor avea aceste măsuri, cari nu sunt de natură a calma patimile deslănțuite $1 cari, dacă nu vor determina supunerea imediată a insurgenților riscă să exaspereze pe adversarii guvernului. Stuația politică din Mexic luase de câteva luni un caracter grav. Lupta începută de președintele Coltes contra influenței religioase, sub pretext de a sustrage Mexicul de sub stăpânirea clerului de origină spaniolă a dat loc la incidente cari au creat în țară un adevărat spirit de răsboi civil. Națiunea s-a împărțit în două tabere foarte îndârjite una contra alteia : de o parte apărătorii intereselor religioase, de alta partizanii guvernului care, sub pretext de a realiza o politică democratică și laică, recurge, spre a impune legile votate în acest sens la mijloace de constrângere cari fac să se țipe contra persecuției și cari, în tot cazul, dau adversarilor prilej să întrețină în țară o agitație cu atât mai periculoasă, cu cât ea exploatează sentimentele religioase ale masselor profunde ale poporului. Totuși, nimic nu pare a indica cum că influența clerului ar fi la originea crizei actuale, și că mișcarea de revoltă ar fi efectul direct sau indirect al opoziției milioanelor de catolici la proectele președintelui Calles, Din toată lumea „Giornale d’Italia" află din Pompei că nouă săpături au scos la iveală obiecte antice de o importanță deosebită pentru istoria orașului Pompei. In atriumul unei case a fost găsit un dulap de lemn, foarte bine conservat. El este primul obiect in lemn, care a fost găsit la Pompei. S-a mai găsit de asemenea o mică statue a lui Apollon, un serviciu de argint și o mare cupă de argint, cu motive în relief, operă de multă finețe și de o mare valoare. Drumuri prin Moldova Drumul de la Panciu spre Sovejea se menține pe muchea dealului, până in pădurea Muncelului. Rămân spre stânga licărind de soare Odobeștii, în partea cealaltă malurile Siretului, drepte și roșii ca un zid. Din pădure, drumul coboară șerpuitor spre poarta Vrancii, intr’o vale cu răcoare și miros de fag. De o parte și de alta se întind sate lungi, cu oameni sobri și osoși, cu femei trupeșe și zâmbitoare. E peste tot, par’că, o viață proaspătă, nouă, o viață abundentă, isbucnită risipitor peste urmele de scrum lăsate de ntcăerare. Nicăeri și niciodată n’am avut senzații de munca fără preget a naturii, ca in aceste locuri. Pretutino bună reclamă pentru fostul minis dem se simte un efort, o supra-dărnicie. Apele mai curate și mai adânci, vegetația mai bogată, mai plină de seră și mireasmă. Afară de câteva case părăsite și arse, unde mai persistă duhul dramei, nimic nu destăinuește vâltoarea celor câțiva ani de zbucium. O superioară lege a compensației a reparat totul febril. Pomii, pământul, păsările, oamenii, toate au depășit ritmul obișnuit al vieții. La marginea Răcoasei, un preot spân, cu câteva fire cărunte în barbă, cu orbite mari și adânci, cu vorba rară, ne amintește de Cnezatul Vrancii și de Ștefan cel Mare. Nu știu ce funcțiune îndeplinește imaginația în sufletul omului, dar știu că atunci am avut impresia că de sub picioarele mele, de undeva din adân suferit cine se ridică, ca într’o fântână, un punct luminos. Un fior mă încerca. Poate din cuvintele vorbitorului, poate din stejarul solemn ce străjuia marginea acestui drum vechi, poate din malurile Tișiței — ce în cine știe câte mii de ani se retrăseseră de lângă albie, lăsând o luncă umbrtă și roditoare. Nu știu, era ceva dincolo de înțelegerea obișnuită, o stranie atingere cu linia permanentă a eternității. Figura lui Ștefan, — acest torent nestâmpărat de acțiune și vitalitate, pusese stăpânire pe mintea mea. 11 simțeam cum se desface și crește din cartea de citire a claselor primare. Cum pune piciorul pe spinarea Aprodului Purice, cum strânge energic dârlogii calului încordat, cum se lămurea în flăcările luptei dela Baia și cum prăvălea copacii în Codrul Cosminului. Toate acestea mvrau, mișcau, sub pleoapele mele închise o clipă. De aci drumul duce la Câmpuri. — E un colț de țară, domnule, îmi spune un sătean, care a nespus de mult de pe urma războiului. Oamenii au fost evacuați, satele au fost ocupate de unități și rezerve germane. Poți să-ți închipui ce-a fost. Gospodăriile risipite, avutul furat. Toată lemnăria tranșeelor a fost furnizate de aceste sate : Mărăști, Câmpuri, Răcoasa, Vidra, Voloscani, Irești, etc. Din toate acestea nu mai rămăsese decât mormane de moloz ce arătau sinistru vatra satelor. Mulțumim lui Dumnezeu că s’au refăcut. N’am putut să calculez nici timpul, nici puterea de regenerare. Au crescut toate din pământ, împotriva tuturor calculelor. Si in timp ce el urma, cu vocea liniștită, moale, drumul spre Sovej ea se înfunda tot mai mult într’un val de liniște și de seară. Câțiva copii își adunau în pripă vitele de pe dâmburi. Câteva pasări zorite au trecut fâlfâind, lăsând în urma lor o fâșie de presimțiri și teamă. Liniștea am simțit-o material pe obrajii mei. Nicăeri n’am avut fiorul singurătății ca aci. Nu sunt contra liniei simple, mișcătoare a mării, dar aci aveam impresia că de ar vorbi cineva s’ar rupe s’au s’ar sparge ceva Toate păreau suspendate fin, imaterial. O singură pietricică mișcată, o singura mișcare de pleoape ar fi înfricoșat peste măsură singurătatea. O răchită înclinată atent deasupra unui lac cu apă moartă, o gură de negură deschisă în scoarța unui copac găunos, o stâncă prăvălită indiferent, subtilizau amețitor tăcerea. Totul pare că își oprise în loc viața ș asculta. O Sovejea ne-a primit clipind, ca un pumn de licurici scăpați. Țărani voinici, osoși, țărănci umede, cu basmale galbene, cu fata neagră lungă până lângă opinci, cu obrajii rotunzi, cu tia albă, groasă, de in, cu mânecile suflecate, cu fleul căin sau negru, așezat decent peste sânii ce isbucneau puternic afară.... —COO Aooo- D.