Neamul Românesc, octombrie 1927 (Anul 22, nr. 139-164)

1927-10-14 / nr. 150

DIRECTOR POLITIC N. IORGA VIneRi 14 Octombrie 1927 _______ANUL XXII. — Mo. 150_______ ABONAMENTE: Pe an 600 Lei; Pe șease luni 300 Lei: 3 LEI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI.­­ STRADA PARLAMENTULUI No. 8 Telefoane: 312/60 și 347/17 DIRECTORI ■­­G. T­A­Ș­C­A N. GEORGISCH Suflete pierdute Articole recente atrag atenția asupra nesfîrșitei miserii, supt toate raporturile, în care zac, în care sînt, nu numai lăsate, dar puse să zacă, femeile pe care poliția de moravuri le culege de pe străzii fiindcă fac dragoste neîngăduită în alte condiții decît ale ipocrisiei și luxului. I se pune vină Eforiei Spitalelor că nu se ține altfel decît ca­tre niște animale perverse, potolite și mînate în sfârcul biciului. Nu știu ce îndatorire poate avea, în această privință, a bi­ciului, Eforia Spitalelor, dar știu altceva. Societatea ticăloasă e vinovată pentru ca făpturi omenești din care se puteau face soții iubitoare și mame bune, poate chiar exemplare superioare ale speciei umane servesc de instrument de plă­cere bestială pentru bărbații cari n’au curajul de a-și întemeia o familie sau care vreau să se „distreze“ puțintel și pe alăturea. Ce a stricat societatea prin ce are mai rău trebuie să dreagă prin ce are mai bun. Sînt tot felul de societăți femeiești cuprinzînd și persoane care văd în ele altceva decît presidenții și alte rosturi onorifice. Ele ajută pe bolnave, ceia ce e o datorie a milei, și mîngîie miseria, chiar cînd aceasta este meritată. Dar ce poate fi oare mai nobil decît ca în trupuri voinice, în minți inteligente să se coboare printr’o delicată propagandă, de care nu e capabil nici bărbatul nici biciul, conștiința altei înțelegeri a vieții, cu plăceri mai curate decît acelea care se culeg într’o odaie de hdtel garni ori într’un bordel ? Gândiți-vă puțintel, doamne, care voiți să fiți de ajutor aproapelui în suferință. Și sufletele pierdute au un drept al lor la adevărata fericire. N. IORGA initr’o convorbire cu amicii săi politici, d. profesor N. Iorga a declarat că și acum, dorește crearea celei de a doua forță politică, în stare să se opună dictaturei domnului Ion I. C. Brătianu, și să răstoarne dezordinea legală de astă­zi. profesor N. Iorga și Partidul Național așteaptă cu încredere ca întreaga opoziție să înțeleagă necesitatea u­­nei acțiuni solidare, capabile să schimbe cât mai curând situația de astăzi, insuportabilă sub toate raporturile. In afară de această declarație, d. profesor N. Iorga nu a avut motiv să facă și altele, care i se atribuesc. D-sa roagă pe prietenii din presă, să nu întrebuințeze, în lucrurile care s’ar putea îndeplini cu destul folos,­mij­­loace care nu slujesc de­cât să împedice realizările poli­tice decíts, a­stfel de atitudini, nu slujesc de­cât adversarului comun. Cichinero­in Căiățimin în Basarabia Se știe că d. I. I. C. Brătianu altrit de instrucție. Școala este lăsată am Jin - a cerut guvernul în numele unui pro- în genere în seama bunului plac al n­­ntru­gram cultural, politicianilor basarabeni, cari, după Banchetul de la Bulevard, la care se zice că ar fi luat parte vreo două mii de oameni de carte, însemna pen­tru șeful actualului guvern o prefață, scrisă evident destul de slab, — la acțiunea culturală ce trebuia să fie inaugurată. facem abstracție de faptul că a­­ceastă acțiune culturală a început cu teroarea excitată în alegerile trecute de către jandarmi și facem iarăși abstracție că parlamentul ales după bunul plac al vizirului de la Florica este prin compunerea lui cu desă­vârșire cultural. Nu s’a așteptat ni­meni că promisiunile d-nului Bră­tianu vor forma puncte serioase de program. Ar fi fost o naivitate să ceri unui om, al cărui singur contact cu cultura sunt legăturile de familie cu un harnic și tânăr istoric sau cele cu un pine bard care a cântat toată gospodăria familiei Brătianu, să în­cerce a realiza un adevărat program de acțiune culturală. Dar se putea aștepta cineva, că d. dr. Angelescu, care iubește școala și care se fălește chiar și în paginile presei străine cu cele șase mii de clă­diri școlare, în­ bună parte netermi­­nate, nu va avea ochiul îndreptat cu atenție cel puțin asupra învățămân­tului și dacă nu asupra întregului în­vățământ, în tot cazul asupra aceluia din provinciile noi, unde el are de concurat cu serioasa organizație șco­lară săsească, sau are de luptat cu a­­nalfabetismul basarabean? Și totuși știrile cari ne vin din anumite părți ale țării, ni arată că actualul minis­tru de instrucție este cu desăvâr­șire prost informat despre cele ce se petrec, de pildă, în învățământul scundar din Basarabia. intr adevăr nicieri ca în Basarabia, învățământul secundar nu este mai improvizat, mai neserios și mai lip­sit de prestigiu. Acolo, unde corpul profesoral ar trebui să fe ales cu cea mai mare atenție și unde controlul ar trebui să fie mai serios și mai e­­ficace, interesul guvernanților noștri este mai palid și grija lor pentru bu­nul mers al școlii aproape inexisten­tă: încercarea d-lui Petrovici, în tim­pul ministeriatului său, de a înviora atmosfera culturală a Basarabiei, a rămas numai o tentativă lăudabilă și ** * cum se știe, sunt eminenți oameni de cultură. Câteva cazuri precise vor dovedi cu destulă precizie debandada șco­lară din provincia de peste Prut. Iată la Cetatea Albă există un li­ceu, al cărui director, un grec rusi­­ficat este un dușman îndârjit al ele­mentelor românești. Anul acesta din cincizeci și șapte de elevi admiși în clasa întâia de liceu, numai doi sunt moldoveni. Majoritatea profesorilor sunt studenți îmbătrâniți în anul întâi al facultății de litere. Doi profesori sunt buni, dar ei sunt ruși și unul din ei predă istoria românilor în rusește. Nu se poate spune că în Basarabia istoria românilor nu este predată în chip strălucit. Dar liceul acesta se făiște și printr’o altă excepțională calitate și favoare a soartei. Actua­lul profesor de limba română, care predă acest obiect la clasa opta — cetiți bine casa opta — și-a trecut abia în Iulie bacalaureatul la Iași. #* * Va zice însă cineva că liceul din Cetatea Albă e o excepție dare-Continuarea în pagina ll-a Spre noui si vast ® 99 cointeresări și un Început de realizare a pietrei filosofale Paralel cu sforțările neîncununate de succes pentru obținerea unui îm­prumut extern, d. Vintilă Brătianu își continuă imperturbabil politica „economică” de cointeresare a finan­­ței liberale la tot ce este sau ar putea fi instituțiune productivă în țara a­­ceasta. Am putea spune că în această di­recție, d. Vintilă Brătianu are scăpă­rări geniale. Ministrul de finanțe a întocmit planuri vaste a căror reali­zare, pe care o pregătește cu minu­țiozitatea­­ cunoscută, este astfel în­drumată încât nu va întâlni nici un obstacol. D. Vintilă Brătianu Spunem d. Vintilă Brătianu, fiindcă planurile, deși nu sunt toate ale d-sale, nu pot lua ființă decât cu a­­probarea și chiar cu sprijinul minis­trului de finanțe, întru­cât e vorba de continuarea, — pe un câmp mai larg și într’un s­til mai mare — a „co­mercializării“ instituțiunilor care a­­duc statului cele mai mari venituri pe urma exploatării buurilor sau mo­nopolurilor sale, comercializare în­cepută în timpul fostei guvernări li­berale. Cert e că opera de „comercializa­re”, care în mai toate ramurile ei se pentru oculta financiară a partidului liberal o adevărată piatră filosofală. Fără capitaluri dar cu venituri considerabile... • ••• Muritorului Oficial, și această afacere preocupă în acelaș grad pe financiarii liberali. E vorba ca veniturile acestei instituțiuni — și așa destul de mari dacă s’a putut fura 40 de milioane fără să se prindă de veste — să fie cu mult sporite în cazul unei cointe­resări. Astfel, între altele, s'a pus la cale o modificare a legii timbrului în sen­sul adăugării unui articol în baza că­ruia or­ce sentință care rămâne defi­nitivă dată de instanțele noastre ju­decătorești în procese de orice na­tură, va trebui să fie publicată în Mo­nitor. Aceasta ar însemna un venit zilnic de sute de mii de lei pe care în­treprinderea cointeresată l-ar stoar­ce din punga justițiabililor. Un început de realizare s'a făcut, după cum am arătat acum câteva zile prin trecerea „Monitorului Oficial" la Ministerul de Finanțe. Monopolul pescuitului Pescuitul și desfacerea vânzări peș­telui din bălțile statului vor fi și ele obiectul unei comercializări cointere­sate. In locul întreprinderii societății „Frigul” — care s’a dovedit a fi fost așezată pe baze șubrede întru­cât a putut fi desființată de guvernul Ave­­rescu — e vorba să se creeze, în parti­cipare cu capitalul particular și cu cooperativele de pescari, cari printr’o lege specială vor fi scoase de sub de­pendința Centralei Cooperativelor și constituite într'un fel de federală, o mare societate pe acțiuni pentru ex­ploatarea pescuitului, vânzarea pește­lui în țară și exportarea lui în străină­tate. 15 O Societate de trasporturi Acum câteva zile destăinuiam aci planul unei monopolizări a transpor­tului pasgerilor și mărfurilor cu au­tobuze și camioane pe toate șoselele statului. Spuneam că pentru a se a­­junge la crearea acestei societăți care, după cum e vorba să fie orga­nizată, va face o simțitoare concu­rentă căilor ferate, e necesar mai în­tâi ca ministerul de comunicații să rezilieze contractele pe cari le are cu diferiți proprietari de autobuze, con­cesionari parțiali ai transporturilor între două sau mai multe localități. Iată că ieri ziarele au publicat o in­­formație arătând că organele în drept De pildă la Regia Monopolurilor,­au Primit ordinul de a nu mai încheia Această instituțiune, care produce cel­e asemenea contracte și de a anula pe mai mare venit statului (aproape 7, ce)e în vigoare. Arătările noastre sunt miliarde anual) și care este un model confirmate deci de acest început de de bună administrație ca organizație, realizare, și corectitudine, este vorba să fie­ * „comercializată” printre cele dintâi.­ Mai sunt încă multe planuri. Orcât sar mări și s’ar înmulți debu­s cărora nu le lipsește inge­­șeurile produselor sale — cari de ast­­ n­ozitatea și rari sunt prezen­te, credem că corespund maximului Satu marelui Șef de la Flori ca putere­ de producție a fabricilor și drept singurele posibilități manufacturilor acestor întreprinderi­, pentru consolidarea,întărirea Regia nu are nevoie de prea mult ca­­z și expansiunea partidului N­­­pital pentru noui investițiuni. In tot­­ beraî în viitor. Oricât s’a stră­­cazul ar fi un capital superflu, —strait marele Pontif al libera­­care i s’ar oferi numai ca să se justi­, Usmului să transforme porti­­fice „cointeresarea” a­lor noștri. O­i afaceri în chil finanței liberale sunt țintiți asu­p­ra de azi ză­dărnicea sforțărilor sale. pra acestei cointeresări care ar aduce­­ cu ea o sursă formidabilă de fantas­tice dividende și fantieme. 0. Vintilă socotește că Șe­ful a pierdut prea mult t­ip , eu... idealismul. $1 de aceea Comercializarea se grăbește cu cointeresarea, Monitorului... (~ ??) recâștigă paguba tej­ghelei liberale. Numai de i­ar în ce privește comercializarea mai rămâne vreme... Internă Situația mm Conflictul din sânul organizației liberale dela Iași pare sa se fi tranșat prin alegerea d-lui Bebe Brătianu ca șef al ace­ei organizațiuni. D. Krupensky, fostul șef a și pornit la București spre a face intervenție la șef... Rezultatul se prevede de oricine. mm In ziua de 18 Octombrie urmează sa se întrunească în Capi­tală o importantă conferința feropeerd polono-româna. mm D. Dr. Angelescu, a final o consfătuire cu inspectorii școlari la Casa Școalelor. D-sa a vorbit ca de obicei despre „construcțiile ș­co­­lara“. Să nu mai aibă școala și alte nevoi mai simțite acum ? wmm Ministerul de finanțe a dat un ordin circular prin care arată normele după care se vor scuti provizoriu noui­le construcții de impo­zitul global. mm Regele George al Greciei va sosi mâine în Cap’tată, ven nd dela Viena. mm Emi dim­neața s’a final la Ministerul de răsboi, consiliul ins­pectorilor generali ai Armatei. Externă , „ ... min­eri au început la Curtea permanentă de justțție din Haga dis­­baterile în procesul privind regimul Dunărei. Din partea noastră a expus teza d. de Vischer și a pledat d. Miile­and. D-sa a arătat că dacă Ro­mânia a tolerat din 1885 până azi imixtiunea Comisiunei Europene pe porțiunea dintre Brăila și Galați, această toleranță nu mai poate fi azi îngăduită. Procesul va mai dura încă câteva zile. mm Comisarul Sovietic Kalinin a (imit un discurs arătând că Uniu­nea sovietică își continuă azi refacerea economică. A adăugat că Socie­­tele posedă „încrederea străinătății Moscova se hrănește, după cum se v de, numai cu iluzii. mmm D. Paléologue, în jurul not­ei căruia s’a făcut atâta no­vă în presa maghiară, o desminte categoric, arătând-o ca pe „un fals de la primul până la ultimul rând“. Nu ar fi primul de care au dat dovadă un g­rit. m. Se pare că s-ar fi ajuns la un acord între guvernul din Bel­­gra­d și cel din Sofia pentru a se ajunge la o rezolvare definitivă a ches­­tiunei comitagiilor. Cum se desfășoară mm­rbkh Știrile primite din Mexic asupra răsboiului isbucnit în această țară sunt foarte contradictorii după cum sunt din isvor oficial mexican sau din isvor american, transmise prin Chi­cago și New­ York. Cele dintâi asigură că guvernul generalului Calles e stăpân pe situ­ație; celelalte prezintă lupta ca ne­hotărâtă ba spun chiar că trupele federale s-ar afla în situație critică în unele regiuni. Se vede că sunt mai multe centre de revoltă și că mișcarea a fost pro­vocată de elemente militare influen­țate de partidele politice în luptă. O lovitură a fost încercată la Vera Cruz, unde generalul Gomez nu ar fi reușit să atragă de partea sa majo­ritatea trupelor federale, dar unde totuși câteva forțe izolate constituesc un sâmbure de armată revoluționa­ră. De altă parte, se semnalează o răscoală la Chipas, alta în regiunea Texcoco și o a treia la Torrejon, în statul Coalmila. Toate la un loc dau impresia unei mișcări de ansamblu, pregătită în toate amănuntele și întinzându-se în majoritatea teritoriului mexican. Ținta insurgenților este evident de a sili guvernul să-și împrăștie forțele spre a face fată mai multor amenin­țări simultane, dar până acum nu se vede cin­e este adevăratul șef al re­voluției și unde va putea el să dea bă­tălia decisivă. Guvernul președintelui Dalles a luat din capul locului măsurile cele mai energice. A mobilizat toate tru­pele federale și forțele aeriene. Re­presiunea e din cele mai strașnice. Rebelii capturați sunt judecați su­mar și executați numai decât. După execuția generalului Serrano și a treisprezece partizani ai lui, ge­neralul Gomez avu aceeași soartă. Rămâne de văzut ce repercusiuni vor avea aceste măsuri, cari nu sunt de natură a calma patimile deslănțuite $1 cari, dacă nu vor determina supu­nerea imediată a insurgenților riscă să exaspereze pe adversarii guvernului. Stuația politică din Mexic luase de câteva luni un caracter grav. Lupta începută de președintele Coltes contra influenței religioase, sub pretext de a sustrage Mexicul de sub stăpânirea clerului de origină spa­niolă a dat loc la incidente cari au creat în țară un adevărat spirit de răsboi civil. Națiunea s-a împărțit în două ta­bere foarte îndârjite una contra alte­ia : de o parte apărătorii intereselor religioase, de alta partizanii guvernu­lui care, sub pretext de a realiza o politică democratică și laică, recurge, spre a impune legile votate în acest sens la mijloace de constrângere cari fac să se țipe contra persecuției și cari, în tot cazul, dau adversarilor prilej să întrețină în țară o agitație cu atât mai periculoasă, cu cât ea ex­ploatează sentimentele religioase ale masselor profunde ale poporului. Totuși, nimic nu pare a indica cum că influența clerului ar fi la originea crizei actuale, și că mișcarea de re­voltă ar fi efectul direct sau indirect al opoziției milioanelor de catolici la proectele președintelui Calles, Din toată lumea „Giornale d’Italia" află din Pompei că nouă săpături au scos la iveală o­­biecte antice de o importanță deose­bită pentru istoria orașului Pompei. In atrium­ul unei case a fost găsit un dulap de lemn, foarte bine con­servat. El este primul obiect in lemn, care a fost găsit la Pompei. S-a mai găsit de asemenea o mică statue a lui Apollon, un serviciu de argint și o mare cupă de argint, cu motive în relief, operă de multă finețe și de o mare valoare. Drumuri prin Moldova Drumul de la Panciu spre Sovejea se menține pe muchea dealului, până in pădurea Muncelului. Rămân spre stânga licărind de soare Odobeștii, în partea cealaltă malurile Siretului, drepte și roșii ca un zid. Din pădure, drumul coboară șerpuitor spre poarta Vrancii, intr’o vale cu răcoare și mi­ros de fag. De o parte și de alta se întind sate lungi, cu oameni sobri și osoși, cu fe­mei trupeșe și zâmbitoare. E peste to­t, par’că, o viață proaspătă, nouă, o viață abundentă, isbucnită risipitor peste urmele de scrum lăsate de nt­­­căerare. Nicăeri și nici­odată n’am a­­vut senzații de munca fără preget a naturii, ca in aceste locuri. Pretutin­o bună reclamă pentru fostul minis­ dem­ se simte un efort, o supra-dăr­nicie. Apele mai curate și mai adânci, vegetația mai bogată, mai plină de seră și mireasmă. Afară de câteva case părăsite și arse, unde mai per­sistă duhul dramei, nimic nu destăi­­nuește vâltoarea celor câțiva ani de zbucium. O superioară lege a com­pensației a reparat totul febril. Pomii, pământul, păsările, oamenii, toate au depășit ritmul obișnuit al vieții. La m­arginea Răcoasei, un preot spân, cu câteva fire cărunte în barbă, cu orbite mari și adânci, cu vorba rară, ne amintește de Cnezatul Vran­­cii și de Ștefan cel Mare. Nu știu ce funcțiune îndeplinește i­­maginația în sufletul omului, dar știu că atunci am avut impresia că de sub picioarele mele, de undeva din adân­ suferit cine se ridică, ca într’o fântână, un punct luminos. Un fior mă încerca. Poate din cuvintele vorbitorului, poa­te din stejarul solemn ce străjuia marginea acestui drum vechi, poate din malurile Tișiței — ce în cine știe câte mii de ani se retrăseseră de lân­gă albie, lăsând o luncă umbrtă și ro­ditoare. Nu știu, era ceva dincolo de înțelegerea obișnuită, o stranie atin­gere cu linia permanentă a eternității. Figura lui Ștefan, — acest torent ne­­stâmpărat de acțiune și vitalitate, pusese stăpânire pe mintea mea. 11 simțeam cum se desface și crește din cartea de citire a claselor primare. Cum pune piciorul pe spinarea Apro­dului Purice, cum strânge energic dârlogii calului încordat, cum se lă­murea în flăcările luptei dela Baia și cum prăvălea copacii în Codrul Cos­­minului. Toate acestea mvrau, mișcau, sub pleoapele mele închise o clipă. De aci drumul duce la Câmpuri. — E un colț de țară, domnu­le, îmi spune un sătean, care a nespus de mult de pe ur­ma războiului. Oamenii au fost e­­vacuați, satele au fost ocupate de unități și rezerve germane. Poți să-ți închipui ce-a fost. Gospodăriile risi­pite, avutul furat. Toată lemnăria tran­șeelor a fost furnizate de aceste sate : Mărăști, Câmpuri, Răcoasa, Vidra, Voloscani, Irești, etc. Din toa­te acestea nu mai rămăsese decât mormane de moloz ce arătau sinistru vatra satelor. Mulțumim lui Dumne­zeu că s’au refăcut. N’am putut să calculez nici timpul, nici puterea de regenerare. Au crescut toate din pă­mânt, împotriva tuturor calculelor. Si in timp ce el urma, cu vocea li­niștită, moale, drumul spre Sovej ea se înfunda tot mai mult într’un val de liniște și de seară. Câțiva copii își adunau în pripă vitele de pe dâmburi. Câteva pasări zorite au trecut fâlfâind, lăsând în urma lor o fâșie de presimțiri și tea­mă. Liniștea am simțit-o material pe obrajii mei. Nicăeri n’am avut fiorul singurătății ca aci. Nu sunt contra liniei simple, mișcătoare a mării, dar aci aveam impresia că de ar vorbi cineva s’ar rupe s’au s’ar sparge ceva Toate păreau suspendate fin, imateri­al. O singură pietricică mișcată, o sin­gura mișcare de pleoape ar fi înfri­coșat peste măsură singurătatea. O răchită înclinată atent deasupra unui lac cu apă moartă, o gură de negură deschisă în scoarța unui copac gău­nos, o stâncă prăvălită indiferent, subtilizau amețitor tăcerea. Totul pare că își oprise în loc viața ș asculta. O Sovejea ne-a primit clipind, ca un pumn de licurici scăpați. Țărani voi­nici, osoși, țărănci umede, cu basmale galbene, cu fata neagră lungă până lângă opinci, cu obrajii rotunzi, cu tia albă, groasă, de in, cu mânecile suflecate, cu fleul căin sau negru, a­­șezat decent peste sânii ce isbucneau puternic afară.... —CO­O Aooo- D.

Next