Neamul Românesc, ianuarie 1928 (Anul 23, nr. 1-23)

1928-01-15 / nr. 11

«CONSTRUCȚIA ECONOMICA“, SOCIETATE IN NUNE COLECTIV I Face angajamente de construcții de Case pentru cam­­pania viitoare Lucrări în execuție: PALATUL LIGEI CULTURALE LICEUL MIHAI VITEAZU etc. Consultații orele 9—*10 dim. și 4—5 p. m. BULEVARDUL PRINCIPELE MIRCEA 7 înarmările Ungariei Intre reprezentanții Micei Înțelegeri domnește acord perfect Belgrad 12 (Rador). — Mi­nistrul României, d. Emandi a făcut ziarului „Politika” ur­mătoarele decl­arați­uni: „Chestiunea înarmărilor Ungariei continuă să facă o­­biectul cercetărilor din par­tea guvernelor Micei Înțele­geri. Întrucât guvernul polon a desmințit categoric justifi­carea prezentată de Ungaria, pot spune că s-a stabilit acum că Ungaria se înarmează, căl­când dispozițiunile tratatu­lui de pace. Guvernul ungar a dovedit astfel că suprima­rea comisiunei de control militar fusese prematură și că rezervele Micei înțelegeri erau îndreptățite. E de pri­sos să subliniez că între băr­bații de Stat ai Micei Înțele­geri domnește acordul cel mai desăvârșit și o perfectă unitate de vederi. Conducă­torii Micei Antante vor ști să găsească și de data aceasta soluția menită să împiedice orice atingere a păcei”. Negocierile polono-lituane Șeful social-democraților din Lituania despre soarta Wilnei VARȘOVIA 12 (Rador). — Repre­zentantul agenției telegrafice polone a avut ori o convorbire la Kovno ca d. Kairys, șeful partidului social-demo­crat din Lituania, întrebat în privința negocierilor polono-lituane, care, po­trivit hotărârii Consiliului Ligii Națiu­nilor, urmează să înceapă in cel mai scurt timp, d. Kairys a răspuns că ati­tudinea social-democraților se deose­bește considerabil de restul opiniei pu­blice lituane, care în primul rând pre­tinde retrocedarea Wilnei. Social-democrații, fără a renunța la Wilna, dar ținând seama de starea de lucruri existentă, socotesc că soarta o­­rașului Wilna trebuie să fie hotărâtă de populația respectivă. Abstracție fă­când de această chestiune, social-de­­mocrații doresc să lege de pe neam re­la­țiuni normale economice și culturale cu Polonia. Relațîunile dintre cele două țări vor fi insă cu adevărat amicale numai după luarea unei hotărâri drep­te în privința Wilnei, ceea ce e cu pu­tință pe calea negocierilor directe. Ziaristul polon constatând că în orice caz, relațîunile polono-lituane vor trebui să se modifice peste scurtă vre­me, a întrebat dacă nu ar trebui să se înceapă pregătirea opiniilor publice, din Lituania și Polonia. D. Kairys a răspuns că sub regimul de dictatură care există la momentul de față în Li­tuania, social-democrația nu are nici o influență, căci e persecutată cu îndâr­jire. Ar fi de mare folos pentru rezul­tatul tratativelor dacă­­ ar domni în Li­tuania condițiuni parlamentare nor­male. D. Kairys a încheiat, arătând că nu se poate aștepta prea mult de la gu­vernul actual, a cărui deviză este: Lituania cu Wilna sau Bieirca Litua­niei. Programul de construcții navale al American Washington, 12 (Rador). — D. construirea a 15 crucișătoare, cinci W­ilbur, ministrul marinei, a expus 8 zi la Camera Reprezentanților, programul de construncțiuni navale, întocmit de guvern. Realizarea acestui program va costa in total 725 milioane dolari. D. W­ilbur a arătat că Statele­ Unite vor reduce programul construcțiunilor pro­­ectate, dacă și alte puteri maritime vor consimți să-și reducă înarmările na­vale. Actualul program, prevăzând vase purtătoare de avioane, nouă tor­piloare și 32 submarine, nu constitiue o intenție de întrecere in înarmări, ci corespunde nevoilor Statelor­ Unite. Realizarea acestui program va crea o forță destul de mare pentru apărarea dreptului internațional, pentru a prote­ja comerțul, garantând libertatea căilor maritime și salvgardând apărarea na­țională a Statelor­ Unite. Mare incendiu la Rio de Janeiro Berlin, 12 (Rador).­­ Ziarele anunță că un mare incendiu s’a declarat era la arsenalul armatei din Rio de Janeiro. Șeaptespre­­zece persoane au fost rănite. Pa­gubele trec de trei milioane do­lari. Un eveniment in industria britanică LONDRA, 12 (Rador).­­ Azi se va produce un eveniment fără prece­dent în istoria industriei britanice. Un grup de Industriași în frunte cu Sir Al­fred Mond va avea o conferință cu Consiliul general al congresului sindi­catelor muncitorești. Scopul acestui „parlament industrial", a cărui Iniția­tivă se datorește patronilor, este să discute reorganizarea relațiunilor din industrie și să elaboreze principiile cooperării între patroni și muncitori. Catastrofalele revărsări ale E­bei Berlin, 12 (Rador).­­ In urma ploilor torențiale din ultimele zile, fluviul Elba s-a revărsat, p provocând Inundații grave. Mul­­e localități au suferit avarii, și un număr considerabil de case sunt în primejdie să se dărâme din cauza apelor. Pagubele sunt foarte mari. saassdx káeám NEAMUL Spectacole] - ..-...- L­A J­JTAV­A­I AZI, SAMBATA, H IANUARIE TEATRUL NAȚIONALI matineul „Coppelia"» seara» „Omul de ză­­padă". OPERA ROMANA­­ „Ebreea". TEATRUL REGINA MARIA l ma­tineu: „Teatrul In castel" 1 seara: „Don Carlos". TEATRUL MIC» matineu« „Fracul" » seara: „Croitor de dame". TEATRUL EFORIA: „Din toată I­nima". TEATRUL NOSTRU: ,Marlix al II-lea". CINEMA ODEON: „Bariera, fiica deșertului", cu Vilma Banky și Ro­nald Colman. CINEMA FRASCATI : „Prizoniera din Shanghai“, cu Bernard Goetzk­e, Carmen Boni și Jack Trevor. CINEMA LIPSCANI: „Dansul mor­ții", cu Karina Bell și Gösta Ekman. CINEMA CAPITOL : „La derniere grimace", cu Gösta Ekman. CINEMA ROMA : „Demonul din San Francisco" și trupa Sandi Hușî. CINEMA RAHOVA: „Amanții", cu Ramon Novarro și Alice Terry. CINEMA ATENEUL GOLESCU: (Str. Azilul de noapte No. 8) „Ho­țul din Bagdad", cu Douglas Fair­banks, și o comedie. TRIBUNALUL ILFOV S.I. Civ. Col. EXTRACT Conform art. 92 din Legea persoa­nelor juridice și 18 din Regulamen­tul acestei legi. Prin sentința acestui Tribunal cu No. 42 din 22 Septembrie 1927, ră­masă definitivă, s-a admis modifica­rea statutelor Societăței Loja Artiș­tilor cu sediul în București, Bulevar­dul Elisabeta No. 20 astfel cum au fost votate de adunarea Generală din 18 și 25 Septembrie 1926, și de care modificare s-a făcut mențiune în re­gistrul special prevăzut de legea per­soanelor juridice unde este înscrisă la No. 142 din 1924. Grefa Tribunalului Ilfov, Secția I-a Civ. cor. atestă prezentul extract spre a se publica în ziarul „Neamul Românesc”. No. Í4810 din 12 Octombrie 1927. Dosar No. 3526/924. Campania electorală din Polonia DEPUNEREA CANDIDATUL­­OR VARȘOVIA.­­ Campania electo­rală din Polonia capătă în prezent for­me mai hotărâte. Tratativele dintre diferitele partide se apropie de sârșit. Unele tabere au și depus candidatu­rile lor. Zilele acestea s’a încetat o a­­lianță electorală între partidul agrar Piast și partidul creștin. Aceste două partide urmăresc să atragă și pe na­­țional-democrați pentru a se forma un puternic bloc al dreptei. Până în pre­zent au fost depuse 5 liste de candidați. Prima listă a fost depusă de blocul in­dependent pentru colaborarea cu gu­vernul. In fruntea listei se află vice­președintele miniștrilor, Bartel. A doua listă a fost înaintată de socialiștii po­lonezi, a treia de partidul radical-a­­grar „Wyzwolenie", a patra de Bun­­dul evreesc și a cincea de stânga sio­nistă. Pe care listă va candida mare­șalul Pilsudski, nu se știe până în pre­zent.­­Ceps.l. Balul anual al Asociației absolvenți­lor școalelor superioare de comerț curs seral, din București, va avea loc Luni, 23 ianuarie 1928, în saloanele „Lieder­tafel", sub patronajul d-lui N. Butcu­­lescu. Decanul Corpului contabililor și administrator al Casei Regale.­ Asociația absolvenților școalelor su­perioare de comerț curs seral, din Bucu­rești, convoacă pe toți membrii săi, în­scriși în Corpul contabililor, la o con­sfătuire colegială, pentru Miercuri, 18 Ianuarie 1928, ora 8 J­ j seara, la sediul său, în pasagiul English. GREFA TRIB. ILFOV S. 4 C. C EXTRACT D. Suchar Grunberg, zis Zaharia din București strada Lipscani No. 6, cu petiția înregistrată la No. 889/928 a intentat acțiune de divorț contra soției sale pentru motive determina­te de lege Din căsătorie au rezultat doi co­pii, Aurora în etate de 17 ani, și An­ton de 9 ani. Soția pârâtă nu posedă nici o a­­vere. Termen pentru a doua conciliere este fixat în ziua de 27 Ianuarie 1928. Prezentul extract se va publica în ziarul „Neamul Românesc” conf. art. 285 c, div. mod. Grefier (ss) Lambrulescu. No. 1897 din 12 Ianuarie 1928. nu­l adesinul D. profesor N. Iorfid a pri­­mit ori următoarea scrisoa­­ra I . Mult Stimate '­k Domnule Profesor.­­ Retras de aproape cinci ani dintr’un partid in care am contat și luptat a­­proape 25 ani, eram hotărit să mă țin departe de luptele politice și de aci înainte. Starea lucrurilor In țară luând o așa întorsătură, încât obligă pe tot cetă­țeanul să iasă din inacțiune) Și cum In acești ultimi cinci ani am urmărit de aproape, zi cu zi, lupta ti­tanică pe care o duceți pentru echili­brul social în țară, pentru respectul dreptului, legei și apărarea tuturor li­bertăților garantate de Constituție ! Și pentru creiarea unei conștiințe și demnități naționale și infiltrarea și des­­voltarea ideilor adevărat democrate și unei discipline morale. Vă rog să binevoiți a primi să mă prenumăr printre aceia cari sunt ho­­tărîți ca sub conducerea d-voastră, să lupte pentru aducerea la îndeplinire a programului Partidului Național, prin­­tr’o muncă cinstită și de dreptate, de­votată interesului public Primiți, vă rog, Domnule Profesor, stima și admirațiunea ce vă păstrez. GEORGE ELEFTERIU avocat fost Vice-președinte de Comisiile In­terimară a Capitalei . A cerut de asemenea înscrierea în Partidul Național de sub conducerea d-lui Profesor N. Iorga, d. DIMITRIE PASCU, fost ajutor de primar, consi­­l­ier comunal în consiliul primăriei de Verde. Do>Mrn­um»? ac­țiuni la politica d­e luată și sacrificiu a Partidului Națio­nal. GREFA TRIB. ILFOV S. 4 C. C. EXTRACT D. Gheorghe Buracu din București strada Blaj No. 11 cu petiția înregi­strată la No. 32909/927 a cerut ace­stui tribunal să fie divorțat de soția sa pentru motive determinate de le­ge. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele Barbu Manfredi, în vârstă de un an și opt luni. Soția posedă ca avere imobilul din București, strada Mătăsari No. 27 bis. Termenul pentru a doua conciliere este fixat în ziua de 2 Decembrie 1927 în Camera de Consiliu. Prese­c­tul extract se va publica în ziarul „Neamul Românesc” conf. art 285 c. civ. modificat: Grefier (ss) Indescifrabil. No. 60734 din 18 Noembrie 1927. MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizare Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalită­ții române, se publică următoarea ce­rere de naturalizare, spre știința ace­lora cari ar voi să facă vreo întâmpi­nare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege: Dos. No. 670/927. Domnule Ministru, Subsemnatul Harmath Ludovic, me­canic la depoul de loc. Sibiu C. F. R. cu domiciliul la Sibiu Jud. Sibiu Str. Șerpelui No. 31. Am onoare a vă ruga să bine-voiți a-mi acorda cetățenia română în baza documentelor anexate în număr de 6 bucăți. Cu deosebită stimă HARMATH LUDOVIC. ROMANESC ULTIMA Remanierea... Mult discutata remaniere ministerială întârzie... La cauzele cari au făcut până acum să nu se realizeze remanierea se mai a­­daugă una «♦ D. GENERAL MOȘOIU D. Duca — dezamăgitul care are veșnic de plătit câte o poliță cuiva — a găsit nimerit pentru d-sa să profite de situația delicată în care se află șe­ful guvernului și a ridicat pretențiunea de a avea candidații d-sale la porto­folii. Dar a avut și grija ca acei candidați să fie agreați de partid... Cu alte cu­vinte, ca să dea autoritate atitudinii d-sale, și-a însușit candidații partidului Printre aceștia ar fi d-nii Vasile Sa­­su, Istrate Micescu, Chirculescu și ge­neral Moșoiu. Dobânzi!«. Din declarațiile guvernatorului Băncii Naționale rezumate în numă­rul noctru de ieri, reiese că cu greu s’ar putea admite o scădere pe cale automată a dobânzilor, numai prin faptul măririi reesconfumul. După socotelile chiar ale d-lui Bu­­rillianu cifra reesconfumul nu se poa­te ridica decât până la 360 de mi­lioane lei aur... Or această sumă pentru România întregită este cu totul insuficientă dacă socotim că în 1914 România mică avea un reescent de 600 de mi­lioane lei aur. Cifrele vorbesc de la sine și indi­că o rezervă justificată față de efi­cacitatea măsurilor incomplecte lua­te pentru scăderea dobânzilor. Ceea ce vădește încă odată că o lege specială în această materie este Letwa Press"... Se­ spune că în anteprolectul nou­lui Cod penal, care înglobează și le­­"pu­­n­ pe ei, consiliul legislativ ar fi introdus, printre sancțiuni, și confis­carea ziarelor. Se păstrează discreție asupra ini­țiatorului acestei măsuri. In tot cazul, presa se află în situa­ția favorabilă de a avea la Ministe­rul Justiției, adică la organul decisiv în materie de presă, un reprezentant autorizat... Șe crede că până în cele din urmă Ministrul Justiției va reuși să înlă­ture din proiect toate măsurile vexa­torii si inutile prevăzute împotriva ziarelor • V , Institutul de arte grafice „ÎNDREPTAREA” Soc. Anoni­mă pe acțiuni, Calea Victoriei Na­. 65 — București Cronica dramatică LUMINIȚA 3 acte de d-ra Ticu Archip Teatrul Național a suferit o nouă și mare înfrângere. „Luminița” d-rei Ticu Archip de o banalitate revoltă­toare a plictisit până la enervare un public destul de numeros, venit să vadă produsul Casei Lovinescu et C­ nne. Nu știm cum va explica, direcția teatrului această lamentabilă cădere, dar ar trebui să-și dea seama că ceia ce face, constitue o sfidare a bunului simț. Afară de una sau două premiere, toate celelalte au oferit publicului bu­­cureștean cele mai mediocre repre­­sentațiuni teatrale de după războiu. Ce-am putea scrie despre subiect“3 Că monștrii din piesa d-rei Archip nu ne-au impresionat ci d­n contră, ne­­au dat posibiitatea să ne înveselim de felul cum și-a interpretat d-ra Pu­ia Ionescu, rolul său. Nu zău, e rîdicul să monopolizezi scena Teatrului Na­țional pentru d-ra Puia Ionescu, ca să joace așa cum a jucat. ION GRIG. D. profesor N. Iorga, șeful Partidului Național, a sosit lori in Capitală. Este definitiv hotărât că guvernul nu va uza de drep­tul de prorogare și că Parla­­­­mentul se va redeschide la­­ 25 Ianuarie. In vederea reînceperii ac­tivității parlamentare se ac­tivează cu terminarea pro­iectelor de legi cari vor fi de­puse. Iar în ce privește remanie­­rea, dacă ea nu se va face până atunci, se poate spune că aceasta e ultima formație ministerială a guvernului li­beral. In articolul d-lui N. Iorga, din numărul de eri, a se raporta rân­dul „s’a dat atunci o grea luptă“, la începutul coloanei a 4-a și a se ceti pe pagina a 2-a, coloana I: „canal Cernavoda—Constan­ța mai departe: „puncte de dis­tribuție“, „Em. Porumbarii a fost oprit de a vorbi“. Se pare că în calea realizării împru­­­­mutului în Franța se ridică nouă greu­tăți. Unele ziare franceze vorbesc de un litigiu între Franța și România pe che­stiunea datoriei de război pe care am contractat-o in 1916—1918. Franța pretinde plata sumei în aur, noi susți­nem că datorim franci.. In orice caz, spun ziarele franceze, tranșarea litigiului trebue să anticipeze încheierea împrumutului,,, întreaga organizație din Ialomița devotată până azi d-lui dr. Lupu a tre­cut la național-țărăniști. D. dr. Lupu nu poate găsi nici un argument ca să oprească sau să amâne exodul care constitue pentru d-sa cal­varul ispășirii. Pentru ziua de 29 Ianuarie se a»­­tmta o întrunire național-țărănistă la Iași, la care vor lua cuvântul d. Iuliu Maniu și alți fruntași al acestui partid. Ministrul de externe al Franței, d. Briand, a primit în audientă pe d. Mihail Popovici. Șvabii din nord- vestul Ardealului, și în special cei din Maramureș, se a­­gită împotriva acțiunii de maghiarizare pornită de ungurii din Ardeal și sus­ținută de campania rothermeristă, care tinde să înglobeze populația minoritară germană la interesele etnice ale ma­­ghiarimei. In scopul apărării lor, șvabii au în­tocmit un memoriu, cerând sprijinul guvernului. Faptul e caracteristic și ar merita să fie cunoscut și în străinătate. Căile ferate au ridicat, de la 2500 la 6000 de lei, tariful de transport al unui vagon de piatră pentru pavaj. Urm­area va fi că nu se vor mai face lucrări particulare de pavaj și că Pri­măria își va reduce și ea lucrările, față de diferența enormă a prețului ce va trebui să-l plătească. Dacă ținem seama de halul deplora­­­­bil în care se află pavajul Capitalei,­­ măsura căilor ferate e inoportună, fiind­că e păgubitoare intereselor obștești Nu se poate spune că toate veh­i­­culele de tracțiune automobilă consti­­tuiesc un lux, în zilele noastre de in­tensă activitate.­­ Și totuși, Primăria comunei Bucu­rești le tratează ca atare. In primul rând, încasează taxe destul de exage­rate. Totuși, ele ar putea fi admise, dacă ținem seama că nevoile comunei sunt mari. Dar nu înțelegem de ce Primăria cere în acelaș timp, proprietarilor de mașini, o garanție de la 5000 de lei. Câtă vreme posesorul unei mașini își are numărul declarat la Primărie și răs­punde pe namicește și civil în fața legii de orice stricăciune ar face, garanția nu-și mai are rost. Sau răspundere, sau garanție. Ambele la un loc consti­tuie un abuz. Pe de altă parte, dacă ținem seama că în Capitală sunt peste 7000 de au­tomobile și că garanția cea mai mică e de 5000 de lei, înseamnă că Primă­ria dispune ei manipulează un fond de 40 de milioane lei. Cine administrează acest fond, și cum ? Ne miră cum Automobil­ Clubul, a cărui rațiune de a fi nu este numai în­curajarea sportului și aranjarea de curse,­­ ci și apărarea intereselor proprietarilor de mașini, nu găsește cu cale să intervină în această chestiune. Gruparea „Poesis" anunță pentru a­­cest an, o serie de conferințe, întitu­late : „Ciclul Vieții interioare". Va conferenția d. Prof. NICOLAE IORGA, care va deschide ciclul, vor­bind despre „Memorialiștii români", Joi, 19 ianuarie 1928, orele 6 p. m., la Fundația universitară Carol I. Biletele la agenția Jean Feder. Trageda erolor" Primim: Aducem la cunoștința invalizilor, orfani și văduve de pe cuprinsul Ro­­mâniei-Mari, că delegația perma­nentă de la centru, a legiunii de o­­noare „Mucenicii Neamului” I. G. V. din război grade inferioare fără subvenții de la Stat și fără cotizații, a îmbrățișat pe deaîntregul nenorocita problemă privitoare la pensiuni și legea I. O. V. și ca atare s’a angajat să stărue cu perseverență pe lângă guvern spre a rezolva pe deaîntregul delideratele din memo­rii. Camarazii invalizi, orfani și vădu­ve din război grade inferior­e sunt rugați a nu-­i părăsi domiciliile pe vreme de iarnă făcând cheltueli de prisos pentru a veni în capitală la diferite adunări, de­oare­ce nu le a­­sigură nimeni adăpost și hrană și în­tru­cât starea de a sed­u­c o togile în vigoare ""—esc cu "■ '*î**»’ mișcă­rile în mase, în vederea marelui colig’ se va­­ anunța c >n vor noi*" • nu­mai delegați pe comune și județe. Aceasta pentru ci­biil­ierul pașnic al mișcărei depărgând-o dela mărețul ei scop, precum și pen­tru a nu se mai repeta srm­ntacolul trist al ciocnirilor cu armata Copii de pe memorii și "’form­a* Luni, trimite la cerere d. Păunescu, secretar! Uniunii, Strada Pr Mar­co­viei No. 5. Președinte (ss) A. NAVARLIE. lirrari din Revista franceză „La Vie” scrie: D. Nicolae Popa ș; Gérard de Ner­val. Am menti"’"'’­*- r' 'l­Vn /í) foarte interesantele „Melanges” publi­cate de Școala Română din Franța fondată și condusă de ........’"tot pro­fesor Nicotoe lor"" S”"t rr.emb~rii cari fac cea mai mare onoare t­reri­­lor savanți români veniți la Paris pentru a se perfecționa în studiul u­­nei civilizatii, soră cu a lor Am a­­preciat în deosebi în aceste Melap^s lunga si frumoasa ex""­"—» * atft de distinsului profesor Nicolae i Po­pa asupra sen+imenhihu­mor+'i to­­ Gérard de Nerval (1808— 1er^­­­Gamber, editor, Paris). Adâncire de cugetare, vioare în anul?,"ă sigu­­ranță în ex.""erc "im"’ nu "’"s^o*e lucrărei acestui critic subtil și foarte tomUori­sat, nu numai cu literatura noastră, dar si cu l­imitato st­ame^ Sentimentul bolnăvicios al mortei și obsesia imortal­tățe5. "am formea­ză fondul nen­n-’tiV nețuri a lui Gé­rard de Nerval, se găsesc mai accen­tuate la dânsul și împinse până la o e­f • »T pcL ,l..x - • •­»t-’un gust periculos pentru ocultism si nu* • • ■ ..• + ,­i’or prontalt. Tre­buește adăugat la toate aceste influ­ente efectul unor iubiri fostomma­ne­....vii o ființă atinsă de o­semenea psiho­logie?) ’ *•­ ' a re­perei sale, atracția pentru mister și «’«’optio'—um­bli, C-le au făcut din Gérard de Nerval după cum CU feerie in V'­?'5* subs­trază d. Popa, un înaintaș al simboliștilor, a căror musicalitate și fluiditate adeseori obscură o și are.

Next