Neamul Românesc, octombrie 1928 (Anul 23, nr. 217-241)

1928-10-14 / nr. 228

NEAMUL RO.­­5ȘL DIRECTOR POLITIC N. IORGA Duminică 14 Octomstrie 1923______ mm. XXIII.— Ho. 3a8~ ABONAMENTE: Pe an 600 Lei: Pe șease luni 300 Pentru autorități s< ins­cutimni­nt*»» 3 L­ei int REDACȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. — Bd. ELISA8ETA No. 15 lost 9 Telefon : 312/60 DIRECTOR : G. T A $ C A { N, GEORGES CU Amintiri ardelene In „Gazeta Transilvaniei“ cînd­ era, în afară de orice deose icoana însăși a vieții naționale , tînăr ca un „chemărist“ ca să nu plîn­ge că n’am rămas ceia ce am venit un om de partid. Să mă ferească Dumnezeu ! Partidul mieu e numai in conștiința intereselor sale, care nici pe provincii, nici mai ales pe că a fost născut pentru a fi min Dacă ar fi înțeles aceasta nai din Ardeal, care a preferat s gă tichistă în buzunar și pe calul gat, el ar fi găsit de la început formă morală, și cu nici­ un preț N’a făcut așa—și acuma în­ politic în Iasnaia-de-Munte a­le Berchea, național-țărănist. Aș face-o poate și asta, dar anarhiei social-revoluționare făr ca a stat acasă la el să facă file — să-i amintim și noi trecutul biri și în contra oricăror ambiții, — un om de treabă, care nu e știe ce se cuvine oricui — se fost, că, din omul nației, am de­mijloc pentru a aduce nația la nu sunt nici pe clase sociale, credința oarbă a unuia și altuia istru sau prim-ministru, membrii vechiului partid națio­­ă călătorească practic, cu o p’un­­agitatiei de clasă în vechiul Re­­drumui spre acest partid, de re­­nu s’ar fi despărțit de dînsul... i cere să fac... pe Tolstoiul ne­­a, ca să guverneze Terchen­eu sunt sigur că, față de crimele ă stăpîn, Tolstoi ar regreta amar sofie. IV. IORGA vizurile și­mmmității B­ihm MnjeCMe Acte­ disolvărei abuzive și ilegale a consiliului comunal al Brăilei, în­vederează linia de conștiință și de scrupule­ a guvernului si criminală cu care oamenii regimului calcă legile țării. Orașul Brăila a avut timp de un an de zile un consili­u comunal ales, di­n voința liber exprimată a popu­­lațiunei brăilene. Partidul liberal, o dată instalația cârma statului avea datoria să res­­pecte hotărârea locuitorilor Brăilei, întru câ ea fusese luaă conform spi­ritului legilor-In loc să facă lucrul acesta atâta de simplu și de elementar guvernul liberal s-a grăbit să satisfacă cererea­­ partizanilor săi politici din Brăila, de a disolva consiluul comunal. Liberalii brăileni­ se văzuseră ne­voiți să constate, cu amărăciune, că deși partidul lor era la guvern , cu toate că erau stăpâni pe situație, totuși nu aveau posibilitatea să se miște liber, din causă că gospodăria orașului era condusă de niște oa­meni ce nu înțelegeau să sacrifice in­tereselor liberale, nevoile și­­ interese­le obștești. Liberalii brăileni obișnuit de de­cent să fie de păr orașul, prin mij­­loacele cele mai nepermise și tirani­ce nu puteau să tolereze o asemenea îndrăneală. Fără să stea mult la gânduri ei au cerut ministerului de interne să dizolve consiliul. Ministerul de interne a ordonat de­­ urgență dizolvarea convins, fiind că l­egalitatea săvârșită nu va avea de loc urmări. Consiliul ilegal înlocuit­, susținut fiind de opinia nud­ică a întregului ju­deț s-a adresat însă justiției. Curtea de apel din Galați, jude­când cazul și constatând că fusese să­vârșită o ilegalitate a repus fostul consiliu în toate drepturile lui spre marea satisfacție a populațiunei bră­ilene. Atât ministerul de interne, însă, cât și liberalii brăileni, fără să fie seamă de lecția usurătoare ce le fu­sese aplicată am făcut recurs la Ca­sație, convinși că cea mai înaltă in­stanță a noastră de casare nu va cre­de oportun să dea un nou vot de blam guvernului. Casația a respins recursul astfel, ca fostul consiliu comunal al Brăi­ei ales în mod legal a fost reintegrat definitiv în toate drepturile lui. Inte­eapta hotărâre a Casației veș­tejește ilegalitatea săvâri­tă de gu­vern și înfierează sistemul odios al disolvărilor ilegale de consilii, jude­țene si comunale practicat cu atâta­­ insă de conștiință de regimul liberal crescut în condamnabila tradiție ca arice ilegalitate poate și trebuește să fie săvârșită atunci când este vorba de interese de partid. Hotărârea înaltei Curți de Casație este însă prea însemnată pentru a ră­mâne fără consecințe. Această hotă­râre considerând ca abuzivă și ile­gală fancționarea consiliului instalat de contrabandă, rezultă în mod lo­­gic că activitatea desfășurată de a­­cesta din urmă e nulă și neavenită, după cum nule și neavenite sunt toa­te dispozițiile luate de un consiliu Legal construit. Aceasta din punct de vedere juri­dic și administrativ. Din punct de vedere moral toți liberai brăileni constituiți în con­siliu, în mod abuziv,și,grație unei Legalități dublate de o înșelăciune apar cu desăvârșire commmmiși în ochii populațiunei brăilene, care în urma formidabilului vot de blam ce li s’îj, chiat va refuza să se mai acor­de vreodată încrederea și stima ei. Ni­ste oameni puși într’o situațiu­­ne, atâta de penibilă, în caz când mai păstrează vreun pic de demnita­te, au obligația morală să renunțe la politică, ba chiar să plece. pentru tot­deauna din orașul unde s’au făcut de râs. Rămâne de văzut cum vor înțele­ge liberalii brăileni, înfierați pentru vecie de sdrobitoarea hot­ărâre a Casației să rezolve această chestie de bun simț elementar. Se mai impune încă o concluzie, ce lămurește de ajuns starea dispera­tă în care zace detetate vreme por­tul nostru dunărean De la răsboiu încoace țara, în afa­ră de scurte intervale de timp, a fost condusă de partidul liberal.. Vitregia unei administrații incapabile și abu­sive s’a resimțit dureros în porurile noastre de la Dunăre. Brăila, în special din cauza adminis­trației nenorocite a liberalilor, a fost sărăcită cu totul, secătuită fără mi­lă, iar portul redus la o complectă inactivitate. Astăzi acțiivinea în nou­țul brăilean, o nulă, exportul inexis­tent, transact este niște triste și per­du­te amintiri. Putinele vase ce au mai rămas ar­matorilor brăileni sunt ori ruinate de neîntrebuințare și de sărăce, ori a­­manetate pe urma datoriilor făcute. Pretutindeni, e jale și prăpăd fără posibilitate de îndreptare! Ș­i cum ar pute­a fi altfel când oamenii înfierați azi de Casație pentru ilega­litățile și abuzurile lor, sunt aceiași oameni cari timp de ani de zile au fost conducătorii gospodăriei­ brăilene. Morga și cinismul lor, lipsa lor de constanță și legalitate, pornirile lor hrăpărețe și lăcomia proverbială a conducătorilor laberali ai Brăilei, sunt cauzele ce au sărăcit portul și o­rașul și au transformat județul ace­sta admirabil într’o paragină cu tri­steți de cimitir. Neertată și criminală le e vina și de aceea hotărârea casației lasă pe frunțile fetelor, călător Brăileni ur­mele stăruitoare ale fierului roșu ce se aplică celor hrăpărosi și in­conștienți. Acțiunea noastră Congresul regional de la București­ ­, profesor N. Iorga, președintele Partidului Național, a a­­probat ca să se țină în București un congres regional al județului ILFOV cu Capitala și a județelor limitrofe: VLAȘCA, IALOMIȚA, PRAHOVA, DAMBOVIȚA și MUSCEL. Acest congres se va tine în sala Dacia, în ziua de Duminică 28 Octombrie. Va lua cuvântul și d. prof. N. Iorga. In aceias zi va avea loc inaugurarea clubului partidului în localul din strada Brezoianu No. 6 și va urma o masă comună. Prin această împrejurare, congresul regional capătă o în­semnătate deosebită. Este vorba de a se demonstra vitalitatea și progresul partidului nostru și prin aceasta rațiunea de a se im­pune factorilor răspunzători ca un element politic gata de a lua răspunderea grelei guvernări de mâine. * Vor participa la acest congres delegații județene. Reușind să realizăm o manifestare a partidului nostru care să întreacă în splendoare tot ce a fost mai măreț în trecut, vom dovedi că suntem partidul la care se poate apela cu încredere la vremuri grele. * S’au luat măsuri­­ de găzduire a delegaților. Cererile indicând numă­rul participanților se vor adresa din timp Secretariatului general înscrie­rile pentru masă, însoțite de costul tacâmului (400 lei) se vor adresa d-lui Em. Socec, casierul central al Partidului, splaiul Kogălniceanu 35, până în ziua de 20 Octombrie cel mai târziu. Secretar General, C. CIHODARIU «« Pe „Coasta de Un om și o operă: o acțiune civilizatoare Intr’un depărtat colț de țară, de un pitoresc unic, la Balcic, pe malul Mării Negre, se desfășoară astăzi u­­na din cele mai frumoase acțiuni pen­tru românism și pentru civilizație. Un tânăr profesor, d. Oct. Moșescu, ajuns acum trei ani în urmă pe a­­cele meleaguri și-a dat imediat sea­mă ce este de făcut acolo pe de o parte pentru punerea în va­loare a fru­musetii localității și a fericitei sale clime, iar pe de alta pentru a întări stpânirea românească prin răspândi­rea duhului înfrățitor al culturii. S’a pus apoi pe lucru și în scurta vreme, luptând cu greutăți pe care oricine le poate închipui și fiind lip­sit de un ajutor efectiv din partea Statului, a realizat o­ operă către care fără precuperare sL­ie să meargă ad­mir­ația tuturor. O UNIVERSITATE LIBERA încă din 1926 a creiat după mode­lul Universității Populare „N. Iorga’* din Vălenii de Munte, Universitatea Liberă „Coasta de Argint”. Trei veri în șir conferențiari din cei mai dis­tinși ca: prof. I. Simionescu, prof­ G. Vâlsan, prof. Nae Ionescu, G. D. Mugur, scriitorii Jean Bart, Gala Ga­­laction, Em. Bucuță, Adrian Maniu, Dr. V. Voiculescu, St. Nenițescu, și alte personaitati culturale au dat zilnic prin conferințe cu subiecte noi si variate clipe de adevărată desfă­tare intelectuală vizitatorilor Balci­­cului. Astăzi Univ. poseda o sală proprie m­esbrată cu bustul marelui nostru N. Iorga. ACȚIUNEA DE PROPAGANDA CULTURALA In jurul Universității Libere au ră­sărit și alte înfăptuiri. De trei ori pe lună, apare varul ,'Coaste de Argint”, redactat cu deosebită pricepere în trei limbi : română,­urcă și bulgară, ca să poa­tă fi folosit de toți locuitorii regiu­­nei. Succesul ziarului îl dovedește faptul că tirajul său depășește 2500 foi. „Librăria Marii” stă la dispoziția vi­zitatorilor și localnicilor. Un cinematograf — care a realizat între altele filmul „Cartea de Ar­gint” — servește în fiecare Sâmbătă și Duminică la distracția publicului aducând și oarecare venituri pentru întreținerea Universității. Se organizează necontenit expozi­ții cu tablourile pictorilor, atrași la Balcic de bogăția isvoarelor de in­spirație ce posedă. O EDITURA SI UN CONCURS DE PICTORI Editura Universității a dat la ivea­lă o bibliotecă sub numele ,„Cartea Mării” din care au apărut până a­­cum Călăuza „Coasta de Argint” de Oct. Moșescu și „Flora Coastei de Argint” de dr. Bogza. Sub tipar se găsesc „Schițe Marine” de Jean Bart și „Marea Neagră” de I. I. Brătia­­nu. Universitatea a mai organizat nu­meroase șezători artistice și literare, la care au dat concursul multi din cei mai de seamă artiști și scriitori aii noștri și diferite excursii în îm­­­prejurimile Basciculu­i sau la Constan­tinopol. Un concurs printre pictori va da în curând și afișul-reclamă pentru Coasta de Argint. Clu­fi continuarea în pagina 11-a 0 non- teroare de a trece în sbor Atlanticul New-York .11. (Rador).­ Se aș­teaptă ca azi la amiază să plece într-un raid transatlantic avionul „Miss Co­lumbia", având pe bord pe Lewine. A­­vionul își propune să ateriseze la Roma. Interni ------ Pentru alegerile județene din Prahova s’a declarat balotaj. A­legerea va fi repetată Miercurea viitoare. Desidența liberală și-a retras lista. . . . - i. ___Curtea de Casație s’a pronunțat ieri asupra recursului petroliș­tilor arestați la Văcărești. Curtea a respins apelul. Tot ieri tribunalul a reconfirmat mandatele preveniților arestați în ultimul lot. Hotărârea Curței de casație dovedește temeinicia motivelor ce au presidat la ares­tarea fraudatorilor și pune capăt obiecțiilor ridicate de apărare pe chestia de necompetentă și instrumentare­ „ . . ___Parlamentul e în pericol să se găsească in fata unui spectacol penibil. Se știe că parchetul va trebui să ceară ridicarea imunitătii celor doi parlamentari liberali arestați. Chestiunea va fi desbătută întâi de comis­a specială a Camerei si anoi de Adunare. La discuție trebue să asiste însă și cei doi parlamentari arestați pentru a se apăra. Momentul va fi penibil. Doi parlamentari adușii în stare de arest în fața parlamen­tului, ne care iau necinstit cu furtișagurile lor. Iată unde duce dorința îm­bogățire! fără muncă și­ pe căi neper­mise. _­­ ___ Se afirmă că dintre foști vicepreședinți guvernul urmărește sa realeagă numai pe d. Tony Iliescu. Aalegerea d-lui Micescu e considerata ca imposibilă întrucât, după părerea guvernului, asupra d-sale planează prea multe acuzatiuni. E­xt^r. ----- Sub ruinele imobilului prâbușit la Praga se află încă 29 de vic­time. ----- Ziaristul american Horan care a publicat documentul aparți­nând guvernului francez în chestia acordului naval anglo-francez, a fugit în Belgia. ----- ..Contele Zeppelin", după știrile sosite, se găsea ieri în lupta cu furtuna deasupra Atlanticului. . . . ----- America a respins oficial adesiunea condiționată la pactul Ker­log, promisă de Ungaria. A­y ----- In Ukraina e o foamete năprasnică. Populația mănân­că bum­ieni din care cauză s’a încins o mortalitate spăimântătoare. Guvernul so­vietic e incapabil să vie în ajutorul populației ucrainiene. ___ Acordul greco- iugoslav a fost semnat sub formă de protocol și prin el, după afirmațiile d-lui Ven­izel­os au fost tranșate toate chestiu­nile în litigiu dintre Grecia Iugoslavia. ___Avionul român­­ Sfântă Maria’’ a aterisat la Roma. D. Maniu, spune răspicat: partidul național-țărănesc este SINGURA FORȚA REALA DIN ACEASTA ȚARA, AFARA DE COROANA“. D. Maniu e în profundă ero­are. Forțele politice reale din țara noastră, nu se stabilesc nici voturile culese ori­cum, nici gă­lăgia goală, risipită pe ori­unde. Coroana e pe deasupra luptelor politice. Ea nu poate fi pu­să pe acelaș plan al forțelor po­litice, — și mai puțin, pe un plan inferior. . Regenței i s-a trecut prerogativa regală de a desemna mi­niștrii, de a schimba guvernele. D. Maniu are eleganța rară de a oferi Regenței, o singură soluție, — numai una: un guvern național-țărănesc. .. Altminteri ? Altminteri, spu­ne cu aceași eleganță anti-rega­­teană, d. Iuliu Maniu, altminteri se declară „conflict intre Co­roană și, partidul... național-țăr­ănesc ? Nu! Intre Coroana și.. Tob­ă? Ori partidul d-lui Bocu, ori .Țara, — e tot una, — spune d Iuliu Maniu. „ . Din întâmplare, nici d-sa nu bănuiam sa creadă așa ceva. Ar fi să ia în serios o banală figură retorică de întrunire submedio­­cră. O țară nu se poate confunda NICI ODATA cu un partid, cu o clientelă, ori cu un club. O va înțelege curând, chiar d. Iuliu Maniu. Acordul greco-iugoslav Belgrad, 12 (Rador).­­ Agenția telegra­fică „Avala" anunță: înainte de a părăsi Belgradul, d-l Venize­los a avut o ultimă întrevedere cu d-l Chu­­menkovici, ministrul ad-interim al Aface­rilor Străine. După terminarea întrevederii, d-l Ch­umenkovici a citit reprezentanților presei comunicatul următor: ,,In cursul convorbirilor urmate Intre d-na Venizelos, președintele de consiliu al Gre­ciei și Chamenkovici, ministrul ad-interim al Afacerilor Străine, s’a realizat un acord complect asupra tuturor chestiunilor care au făcut obiectul convorbirilor. Acordul fixat sub forma unui protocol, a fost semnat de d-na Venizelos $f Chumenkovici In cofor­­mitate cu acest acord se va proceda în­tr-un termen fixat cât mai curând posibil la discutarea amănuntelor, la redactarea și semnarea acordurilor prin care se vor re­gula toate chestiunile teh­nice. „S’a izbutit astfel a se stabili bazele si­gure pentru un tratat pacific, ce va reinoi amiciția tradițională a celor două țări și va confirma convingerea că această amiciție va fi trainică și folositoare. Republca Gre­ciei și Regatul Iugoslaviei vor căpăta ostie posibilități și mai mari de a-și consacra for­țele operei de pace și de progres ----------ooooooooo Știri alarmante referitoare la submarinul „Online" Sărbătoarea amintirei Tolstoi Geniul slav și geniul latin Aripa imensă și universală a aminti­­rei flutură, în Sovietia roșie, peste i­­coana eternă a uriașului genial Tols­toi... înaintea ochilor și sufletelor îngro­­zite de imaginea de sânge, întuneric și barbarie a anilor căzuți lângă urna bolșevismului care intră în legendă, se înalță — neîndurată osândă a vremei — în lumină orbitoare, chipul chinuit al stâpânitorului veacurilor de la Ias­­naia-Poliana, acest Homer pe fresca cea mai înaltă a istoriei literare con­temporane. Sămânța ideilor noi aruncată gene­ros de el în pământul murdar și fertil al țarilor Rusiei albe a rodit nesperat, în primăvara roșie a Sovietiei curată, fără să se fi amestecat cu sămânța o­trăvită risipită de „semănătorii de fur­tună", adunați la pradă din toate col­țurile lumei. Din țara în care când sângele curge râu, brutele oglindesc în el armele sau strălucirea comorilor prădate — ecoul trecutului ne vine cu un îndemn de transfigurare cu o impunere de purifi­care. Republica agitată și confuză a sovie­telor isi caută sprijin și legitimare tot pe coloanele trainice, dar pângărite ale trecutului: Iuri Dostoievski, astăz Tolstoi — ca o răscumpărare a revo­luției inutile, care nu și-a ajuns ținta propusă, deși a permanentizat epoca de disperare, foamete ,pustiire și crimă. Intre perfidia cugetătoare a lui Le­nin și tirania sălbatecă a țarului roșu Stalin, aristocratul-music Leon Nico­­laevici Tolstoi nu are ce căuta. Tolstoi trăește astăzi postum alături de vieața eternităței... Elev al lui J. J. Rousseau, cum o mărturisește Jurnalul său, înainte de a fi fost creatorul artistic din linia înaltă a lui Stendhal și Flaubert, frate de geniu al germanicului olimpian Go­ethe; senzualul păgân gemen cu marele poet american Walt Whitmen ; octoge­nărul de biblică și monstruoasă virilita­­te; Tolstoi, peste pasiunile furtunoase ale primei sale tinereți de aristocrat in­telectual și rafinat apare mujivul dis­prețuitor și distrugător teoretic al în­vechitelor instituții de stat, apostolul negației și al adevărului rostit doar jumătate ,înr’o țară în care răsplata faptei sau cuvântului înțelept era sur­ghiunul în pustiul de ghiață. Dureros ironică este sărbătorirea de astăzi pentru El, apostolul unei drep­tăți morale și sociale intransigente — pentru El, profetul poate al unei tran­sformări sociale și de guvernământ, dar nu al unei revoluții absurde și ha­otice, pentru care desigur Sovietia, sărbătorindu-l, îl anexează violent. Da Tolstoi aristocratul a fost un mujik disprețuitor și distrugător teo­retic al cătușelor milenare, cari des­părțeau vieața mulțimei de marea și permanenta realitate a vieței libere, aproape nici de etică stăvilită, decât de divinitate. Căci numai mujikul profund intelec­tual, legat trainic de pământul de su­ferință al țarei sale, putea să îngemă­neze cultul frenetic și dominator al omului cu adorația dumnezeirei ‘— și aceasta după crize cari s'au oprit pe panta ateismului. „Religia sa este aceia a poporului, a poporului său rus. O religie a omu­lui și a naturii în care omul are func­ția creștinului primitiv, iar natura a e­­ternului păgânism. Sfârșiata este de crize vieața acestui geniu, simplu și complex ca însăși vieața. Crizele casnice se repetă. Cri­zele profund morale, personale, se su­prapun crizelor sociale ale imperiului țarilor albi, se suprapun crizelor colec­­tivității haotice a Rusiei, în contact confuz cu noile doctrine înaintate ale Apusului, după veacuri de rătăcire bi­blica în imensul pustiu al ignoranței. Aceasta este figura spirituală, indi­viduală și socială. Crizele morale personale s-au reflec­tat trainic în creația sa complexă. Criza casnică s’a transformat în dra­mă familiară, cu fuga din zidurile fantoma mizeră și brutală a morței... Paris 11 (Rador). " Submarinul ..Ondine" plecat din Cherbourg și aș­teptat la Bizerte în ziua de 9 sau 11 Octombrie, n’a sosit nici până azi la amiază. Deși întârzierea se poate ex­plica printr'un defect intervenit în funcționarea motorului, ministrul Ma­rinei a ordonat avioanelor și vaselor de război­ din Bizerte să c­ere ime­diat în întâmpinarea submarinului, spre a-i da la nevoie ajutoare.Din amintirile publicate cu prilejul centenarului, se desprinde astfel un Tolstoi șovăitor — reflex al „stupi­dului" secol al XIXlea — în luptă veș­­nic cu realitatea implacabilă și lumea înconjurătoare, un sclav al căsniciei alucinat în fuga pe care o spera mân­tuitoare, la finele căreia s’a așteptat fantomă mizeră și brutală a morței... La cadrul social individual și al vre­mei, rămâne să se adauge latura lite­rară. Tolstoi este un creator genial, puter­nic și natural, cu mișcare ageră și gra­dație care cuceresc. Arta povestirei se îmbină minunat cu arta analizei, du­blate de o viguroasă putere de concen­trare și simplificare. Război și pace — „Viața modernă“ ș­i Ana Karenina, în primul rând, apoi învierea, Moartea lui Ivan Ilici, Sonata Kreutzer, Trei morți, Puterea întunericului, sunt ca­podopere cari vor rămânea să înfrunte oricând, în total sau fragmentar, jude­cata nepărtinitoare a vremei ,care le-a clasat definitiv.... (Continuare in pagina II-a)

Next