Neamul Românesc, decembrie 1928 (Anul 23, nr. 267-287)
1928-12-08 / nr. 273
Literatura de alegeri Aegerie schimbă uneori și sufletele cele mai bune. Patima de a reuși preface oameni de treabă în calomniatori, în injurioși, în trădători ai acelora cu cari au stat mai mult timp împreună și cărora, cînd li se mai limpezește mintea, recunosc cît le datoresc. Se pocește simțirea normală supt impresia urletelor care întovărășesc pregătirea expresiei, neîndoelnice, a „națiunii“. Cînd ai a face cu un haidău de alegeri, îl lași să treacă, dacă nu-l poți da pe mîna poliției. El n’are importanță, orice ar scrie și spune, oriunde ar scrie și spune. Altfel e însă cu literatura — ca și cu elocvența — electorală de autări la loviri și la omor. Ea există. Specimene au fost publicate. Și vom mai publica. Ele vin de la partidul care a dat guvernul țării. Acesta să-și ție oamenii! Sau oricine are dreptul a-l face responsabil pe dinsul. N. IORGA Prea târziu! In ciuda vechiului dicton francez. ..mieux vaut phis tard que...” mai bine mai târziu decât niciodată, sunt fante oricât de drepte și bune, sunt mărturisiri de adevăr, oricât de cinstite, nari, dacă vin prea târziu, departe de a folosi nu fac decât rău, chiar si acelora cari tind a-și scala obrazul sau a-și descărca conștiința. Așa i se întâmpla d-lui Vintilă Brătianu când în fine, se decide a recunoaște marile trol reprezentat prin defictul de 6 miliarde și jumătate, lăsat de guvernarea d-sale în budgetul exercițiul 1928. Venită mea târziu, abia după ce succesorul său la ministerul de finanțe a descoperit'o și a desvălit-o opiniei publice și străinătăței, mărturisirea făcută de fostul vistiernic, prin înterviewul dat .,Universului” nu mai are nici meritul sinceritătei și al onertitatei, în schimb și până ce tardiva desvălnire să se producă ascundeea și tăcăktuirea adevărului, tăinuirea adevăratei situării a bugetului în curs, a pricinuit tot răul, în parte ireparabil ce putea face, în primul rând, pentru că până la desvăluirea adevăratei situațiuni, d. Vintilă Brătianu afirma cu tărie înăuntru ca si peste hotare, că a pregătit si desăvârșit toate măsurile, toate conditiunile cerute de stabilizare, conditiuni printre cari venea în prima linie si guranta unui budget perfect echilibrat. Or, în fata realitatei dezastroase, © sită, azi la suprafață, si care pune în adevărata lor lumină morală afir" mațiunile nesincere de până mai eri ale fostului vistiernic- cu ce sunt amenorite^ și sporite reputația și creditul țării noastre în ochii finantei internationale și a grupului de banchier voyatori, a căror vizită se tot anunță și tot se amână? Nu ar fi fost mult mai onorabil mnu tinai demn si cinstit ca d. Vintila Brazianu,șef al celui mai vechiu, glorios și puternic partid politic al țărei si tot deodată prim ministru al României întregite să fi venit la timp Util, mai inainte de a fi fost demascat.Au denunțat <je adversarul politic ce o succeda, să expuie tarei și chiar finantei streine adevărata situație a budgetului, a finanțelor tării? incontestabil că da și mult mai folosi" ^ ce Iaimos i-ar fi stat patriotsmului sau înfrigurat și dus până la exatarea lui mistică să fi venit cu realitate Sa curatul ..magrîiitei sale implicate” și curate să fi nmrfuris’t dur^moare inițiativă, ne silit, nicî de immevirari nici de oameni, curatul si durerosul adevăr, al vaUstro- IC.U.,Í defcit având gri ie tot deodată sa arate bîrniciW cari îl vor acoperiș cu sudoarea muncei lor, va explice în mod sincer și onest unde au mers miliardele acestui gol acestui vid amețitor .Meritau, nu o va tăgădui nici d-sa nici nimeni, această mică noutate și nenorociții aceștia de birnici Cu atât uiai vârtos o meritau cu cât d.Vintilă Brătianu, care până aci făcuse tot necesarul spre a pune ,pe baze solde și sănătoase economia și muantete tarei’’ în deosebi prin fantasticele sale supraevaluări de venituri și contribuții, tocmai se pregăta, se trudea să obție colaborarea la guvern a tuturor partidelor adverse disconsiderate până în ajun. spre a umplea ibmensugul, prin așezarea de noi si fiie.e impozite, prin sunVtoare si istovitoare biruri noi, srindse din pielea nesocotitului contribuabil. De păcat că nu s’a găsit la timp un singur sfetnic devotat, în tot numerosul său Partid, care să-i fi suggerat, cât nu era mea târziu, sâ-i f consiliat acest aot de probitate si demnitate politica. Ar fi câștigat și țara trezindu'se mai curând spre a lua măsurile C0 s’ar mai fi putut lua. Ar fi câștigat și creditul târei,în fața streinătatei, și prestigiul personal al d-lui Vintilă Brătianu, șeful celuii mai glorios partid, care cum se vede, nu e numai autorul României Mici și Mari, dar și eroul deficitelor ei generale. * M. --------------0000X0000-------------. » Propagandă!! Circulă în Capitală, cutiuțe cu care se adună ofrande pentru orfanii de război ••• Mijloc penibil, dar poate necesar... Penibil pentru o țară care nu poate ajuta pe orfanii eroilor, decât din calitatea străzei. Dar pe lângă adunarea câtorva mii de lei, colectei pentru orfani, i s’a rezervat și un rost... electoral. Pe cutiile colectei sunt lipite manifeste țărăniste - ardelene. Votați pe d. Maniu. Votați pe d. Sever Bocu! Votați Cercul! Îndemnuri de alegeri, pe cutiile în care se adună obolul cu bile, pentru orfanii războiului! O mai mare batjocorire a celor mai scumpe amintiri și sentimente, — nu se putea închipui. Ne-a oferit o agentura electorală a guvernului. --------000000000— D8sVoTta*ea editorii io Bulgaria Sofia (Ceps). Universitatea dind Sofia, care este singura instituie superioara de învățământ din Bulgaria, se desvoltă în ultimii ani tot mai mult. Anul acesta s'a descris pe lângă Universitatea dind Sofia o facultate veterinară. Numărul studenților înscriși se ridică la peste 4000, dintre car 1200 femei. Cei mai muri studenți sunt înscriși la facultatea de drept 1.100 student. Cei mai puțin la facultate de medicină 500 fapt care ar fi în legătură cu surplusul de medici. La facultatea fiiologică se află peste 900 studenti, la facultatea de științe naturale 700, la facultatea agricolă 400 și al Institutul veternar 200. In afară de aceasta multi studenti bulgari studiază în Germania, Austria, Cehoslovacia, Italia și Franța. Cazul C“f1mz Cu fierul roșu pu s floriile D. St. Cerkez, fost președinte al Camerei de Comerț, a publicat într’un ziar o scrisoare prin care declară că nu a fost înscris în nici un parid și nu a făcut nici o politică de acum 20 de ani, de când s’a retras din partidul conservator de sub șefia lui Petre Carp. odată cu căderea acestuia de la putere. Se poate să fie un lapsus de memorie datorit vârstei, care-i face să ure ce a făcut el și să nu aibă decât ,frumoasele amintir” din acele vremuri îndepărtate ale junimismului. Se mai poate ca acest nou domn Jourdain să fi făcut noitică fără să știe. Dar știu alții- In prmul loc desigur d- V. Brătianu, care cu drept cuvânt a rămas urnit de cinismul acestui transfug Mai trebue să știe d. Madgearu care fiind mult mai tânăr decât d- Csrkez, își poate amint de vremea destul de recentă, când ca deputat și membru al Camerei de Comerț, se considera în dhhiziție cu poltica pe care o susținea fostul președinte. Cât despre opinia publică ea este pe deplin lămurită asupra cazului politic al d-lui Cerkez. Nu interesează dacă acesta era la curent cu cotizațiunile clubului lberal dar se știe că d- Cerkez a fost beneficiarul cel mai favorizat al fostului regim (Credit Industrial tarif vamal, etc.) D. Cerkez nu a putut trage atâtea foloase de la regimul liberal fără să nu fi servit politica acestuia precum nu putea susține politca liberală fără să fi avut importante avantaje personale.Tot astfel d- Cerkez a părăsit partidul liberal când a căzut de la putere (întocmai cum a plecat și de la junimiști). S’a pus în serviciul actualului guvern, fără nici un scrupul și numai pentru a-și putea satisface interesele personale- Nu-i facem injuria d'lui Cerkez de a-i atribui vreo credință politică. 11 credem pe cuvânt că nu a avut nici o preferință politcă niciodată. In ceea ce văd unii politică, d. Cerkez nu vede decât tarif vamal la flanele si mătase. De aceia când actualul ministru al comerțului a anunțat modificarea tarifului vamal, cel întâiu care s’a grăbt să-i ofere serviciile a fost acest erzatz național a d-rului Jaeger. Guverna actual pe lângă altele este și țărănist. Or țăranii nu poartă nici flanele noi mătase. D. Cerkez a putut ușor convinge pe d. Madgearu că nu are nici un interes să reducă tariful vamal la aceste arte i>f‘ care se fabrică casa și nu le poartă decât infamii burghezi. Dar pentru a lua parte la lucrările tarifului vamal fahr cantul de flanele și mătase trebuia negreșit să fie în fruntea Camerei de Comerț , cum Consiliul acestei Camere nu-i mai insura încredere (căpătase câteva avertismente edificatoare) a cerut un obținut ușor diza varea și înlocarea Hii prin comisia interimară prezidată bineînțeles tot de d'sa-Va recunoaște oricine că d. Cerkez are perfectă dreptate când afrma că nu a făcut nici o politică, nici mcială, până el, nici țărănistă azi și desigur că nici junimistă, mai demul. Și Petre Carp ar fi spus că. ..a"a sta" nu se chiamă politică, iar averea nu scuză mijloacele cari au produs-o- Ma ales când e făcută din fabricarea tarifului vamal. ]. CONSTANTUL •—-------0000X0000----------- AvTtwnC. Oficiosul guvernului publică o listă a liberalilor, membri ai familiei Brătianu și devotați ai acestora cari ocupă locuri în diferite consilii de administrație. Lista e bogată și prin importanța societăților enumerate și prin numărul acestor societăți atribuite în lotul competentelor liberale. Fiecare listă de locuri reprezintă pentru titularul lor venituri de milioane dacă nu de zeci de milioane anual. Se înțelege foarte bine, în aceste condițiuni, sentimentul de revoltă și de invidie al democrației guvernamentale împotriva norocoșilor cari sunt în opoziție ca și când ar fi la guvern. Cuvintele de amărăciune cu cari oficiosul țărănist însoțește publicarea listei conțin și un delicat avertisment către societățile cari favorizează persoane cari „nu sunt oameni provident??!“ sau „făpturi aparte înzestrate în mod exceptional“. Mai precis: suntem si noi peaici! Oricât s’au silit ziarele independente“ sâ micșoreze proporțiile rebeliunii comuniste de joi seara, faptul își are gravitatea lui care trebue să preocupe în cel mai înalt grad pe cel cari au răspunderea situației. Căci a fost în adevăr o rebeliune. Nu a fost o simpla învălmășeală produsă, ca la orcare manifestație de stradă, de presiunea mulțimei din spate împotriva rândurilor celor din fața cordonului de jandarmi. A fost o opunere precugetată înfăptuită și repetată împotriva organe forței publice. Mai întâi, încercarea de a invada cu forța în sala Dacia. Apoi tentativa de a ține întrunirea sub cerul liber și atacarea jandarmilor cari veneau să risipească mulțimea. Apoi, regruparea răzvrătiților în trei noi puncte urmată de lovirea jandarmilor și de devastarea unor locuințe denotă caracterul grav al unor tulburări premeditate și aplicate după un plan dînainte stabilit. Circumstanțele în cari s’au produs turburările de soi seara le arată ca u^având caracterul spontan al obicinuitelor manifestații de stradă. Și totuși Guvernul crede că face bine micșorând proporțiile faptului sî ordonând cînd arestări pentru ultraj și lovire, — ca și cum vina „manifestanților“ ar fi numai aceasta și ca și cum nu trebue căutat autorii morali și autorii organizării acestor tulburări. Guvernul greșește. Și se va convinge în curând că nu a apucat drumul cel bun. Dar ar fi de dorit ca să nu se convingă prea târziu pentru menținerea p»*di«d în Azi, la Interne Ministerul de Interne a fost și azi asediat de cadrele revoltate ale d-lui Maniu. Curtea ministerului, plină de o mulțime de amici politici,—bieți oameni veniți să capete slujbe foi de drum și alte avantagîl pipăibile. A fost nevoe de echipe de agenți și de cordoane de sergenți care să evacueze sălile și curtea Ministerului de Interne. — La Siguranță! Acolo veți cere foi, nu aici. — De trei zile stăm pe aci, ca să vedem cum vă țineți făgăduelile! Și mulțimea, murmurând, s’a lăsat amăgită încă o dată,, poate pentru ultima oară. Ia aminte, domnule Manlu! Situația ----- Cu mare ecou de publicitate a avut loc la ministerul sănătății ședința comisiunii însărciate cu viitoarea legiferare a asistenței invalizilor, văduvelor și orfanilor de război. Bieții invalzși orfani, se bucură și ei ca și toate categoriile sociale.... în timpul sesonului electoral ! ----- In Basarabia au început inundabile. Prin unele părți sunt așa de mari încât circulația a fost întreruptă. Din această cauză inspecția d-lor Halipa și Mirto și frontiera Nstrului a fost întreruptă. -----încăerarea între comuniști și armată pe străză a Captalei este un spectacol unic pe care putea să-l ofere bucureștenilor numai guvernul d-lui Maniu. Tovarăși de pe listele electorale își cer compensația aportului lor de voturi. ----- Depășind sfera legală a atribuiriiior sale, d. D. R. Kart țescu, subsecretar la Interne, a luat declarațiile comuniștilor arestați în încăerarea de Jos. Oricât ar avea interes d. Ioanițescu ca acele declarații să nu fie compromițătoare pentru guvern, grija aceasta nu-i dă dreptul a se substitui organelor judecătorești respective. ----- Primul ministru se află azi la Chișinău, în turneu exclusiv electoral. Căci dacă e vorba să-și dea seama de gravitatea situației din Basarabia, d. Maniu 1T0 poate face în câteva ore de recepționale. .-----Oamenii d-lui Halipa au depus la Chișinău lista candidaților comuniști. Faptul e calificat de guvernamental drept escrocherie ale cărei victime sunt țăranii, partzani ai guvernului. Să creadă cine poate... ----- Federația combatanților italieni a protestat la Paris împotriva demonstrațiilor anti-franceze din Italia. ----- La, Varșovia au avut loc solemntâți impunătoare cu prilejul aniversării întregirii Românei Of'caltatea, presa și reprezentanții artei poloneze au avut gesturi omagiale pentru România. ----- In :Iugoslavia criza poltică a luat o formă acută. O criză de guvern eminentă. Oamenii noui ai Reichului . Noul președinte al partidului Național conservator este una din personalitățile politice ale lumei germane discutată azi mai mult. In ultimul timp au apărut două cărți asupra lui. Una datorită profesorului Bernard, alta conducătorului asociației „Tinerilor germani”, d. Mühlbraun. Prima pune în lumina cea mai favorabilă pe noul șef al reacțiunei germane. Cea de a doua e opera unui adversar și cuprinde o serie de critici aduse activității atât de variate a acestui bărbat politic. D. Hugenberg a fost Pe vremuri funcționar comercial la o bancă din Estul Prusiei. Azi el e conducătorul și proprietarul unor interese materiale uriașe. O sumă de societăți și de întreprinderi sunt la dispoziția lui, cele mai multe achiziționate pe vremea inflației. El a fost director la Krupp. In această calitate a cunoscut toate mijloacele grupului metalurgiei germane, tre imensele lui resurse. Se crede că grație industriilor din Ruhr, a relațiunilor și a fondurilor pe care le-a avut atunci, a putut pune mâna pe cea mai mare parte din societățile de editură și cinematograf în fruntea cărora se află. Din cele 3000 de ziare care apar în Germania, 1600 sunt sub controlul lui. Hunenberg este cunoscut ca un mar. Deocamdată el se arată ca un conservator intransigent, partizan chiar al metodelor fasciste. Mulți ar fi dorit că marele partid conservator german să aibă la conducere un șef care să reprezinte o doctrină mai moderată. Hugenberg dacă s’a arătat maestru în a mânui capitalurile și interesele comerciale de toate felurile, vom vedea dacă va domina și va înțelege suficient evenimentele și situațiunile politice în fața cărora va fi pus, prin pozițiunea pe care o ocupă. In orice caz un realist, un spirit practic și o forță neobicinuită de caracter, sunt armele care vor suplini lărgimea de vederi și bogăția de tddy de care se pare că e lipsit poul și fii conservatorilor germani. Om de afaceri, în stilul lui Stinnes. " Organizator și administrator fără pereche, el a reușit in toate inițiativele sale comerciale și întreprinderile pe care le dirijează se bucură de o prosperitate desăvârșită. Toată energia și-ie întrebuințează în a influența cât mai mult opinia publică prin organele de publicitate și agențiile pe care le dirijează în persoană. Grație acestei averi și acestor mijloace puternice, este el a zi șeful partidului conservator. Se crede că șefia lui va imprima elementelor conservatoare o disciplină mai strânsă, pe care până acum n’au avutt-o. » Nu se știe însă dacă va avea lărgimea de vederi, simțul orientației juste și directivele adevărata parte cec •»nui om de stat. ” " J Candidații noștri UD. BOTOȘANI LA CAMERĂ: MIHAIL MANOILESCU, fost sub.secretar de Sat. MIHAI CHITEA. IOAN DARIE. MIHAI TZUPA. D~TRULEȘNIUC. LA SENAT (Colegiul urgi .a) :N GHEORGHIU, farmacist. LA SENAT (Consilii comunale și județene) PP DOLINESCU. JUD. NEAMȚ CAMERA Inginer C. Hălăceanu. I. Pascu, profesor. Preo, N. Fuerea, C. Andronic, fost revizor școlar. SENAT Colegiul universal: Nicu Calmuschi fost prefect, fost deputat. Consilii comunale: C. Ma*u>Uu, fos senator: JUD. MARAMUREȘ CAMERA Dr. Titu Doroș, avocat fost prefect. Preot Ion Bârlea, profesor Dre Gorge Bârlea, medic fost senator, Nicoară Timuș Neamțu, econom în Borșa, C. Ionescu-Ght, profesor. Cariera, filUCIU CAMERA Gheorghe Tașcă profesor universitar, vice-președintele partidului Național. Grigori Vericeanu fost primar fost prefect fost avocat. Gheorghe Boghiceanu proprietar, Neculae Ciobanu avocat fost Polițai. SENAT Ner^ae Enachescu proprietar. fUD. SIBIU LA CAMERA; Dr. IOAN LUPAȘ, fost minism. Dr. ILIE BEU, fost senator, Dr. CRISTESCU. Dr. OCTAVIAN PRIE, fost vicepreședinte al Camerei. IOAN POPA, profesor. CERJulATI Aurel Rășcanu inginer Streitman H, ziarist I. Rostoschi, proprietar Dum. Rejan, preot Silvestru Netea director de bancă. Gh. Popovici avocat Senat: Anton Ionescu avocat I. Rostoschi JUD. PUTNA LA CAMERA: NICOLAE IORGA, profesor universitar. IOAN P. RADULESCU, fost deputat. GEORGE TOMULESCU. Dr. M. CAMPEANU. PARASCHIV CHIRIȚA. LA SENAT (Colegiul universal) ț IOAN P. RADULESCU-RAMNIC LA SENAT (consilii comunale și județene) GOGU GEORESCU. stiți și răspândiți „Neamul Românesc"