Neamul Românesc, decembrie 1928 (Anul 23, nr. 267-287)

1928-12-08 / nr. 273

Literatura de alegeri A­egerie schimbă une­ori și sufletele cele mai bune. Patima de a reuși preface oameni de treabă în calomniatori, în injurioși, în trădători ai acelora cu cari au stat mai mult timp împreună și cărora, cînd li se mai limpezește mintea, recunosc cît le dato­­resc. Se pocește simțirea normală supt impresia urletelor care în­tovărășesc pregătirea expresiei, neîndoelnice, a „națiunii“. Cînd ai a face cu un haidău de alegeri, îl lași să treacă, dacă nu-l poți da pe mîna poliției. El n’are importanță, orice ar scrie și spune, oriunde ar scrie și spune. Altfel e însă cu literatura — ca și cu elocvența — electorală de au­tări la loviri și la omor. Ea există. Specimene au fost publicate. Și vom mai publica. Ele vin de la partidul care a dat guvernul țării. Acesta să-și ție oamenii! Sau oricine are dreptul a-l face responsabil pe dinsul. N. IORGA Prea târziu! In ciuda vechiului dicton francez. ..mieux vaut phis tard que...” mai bine mai târziu decât niciodată, sunt fante oricât de drepte și bune, sunt măr­turisiri de adevăr, oricât de cinstite, nari, dacă vin prea târziu, departe de a folosi nu fac decât rău, chiar si a­­celora cari tind a-și scala obrazul sau a-și descărca conștiința. Așa i se întâmpla d-lui Vintilă Bră­­tianu când în fine, se decide a recu­noaște marile trol reprezentat prin de­fic­tul de 6 miliarde și jumătate, lă­sat de guvernarea d-sale în budgetul exercițiul 1928. Venită m­ea târziu, abia după ce succesorul său la ministerul de finan­țe a descoperi­t'o și a desvălit-o opi­­niei publice și străinătăței, mărturi­sirea făcută de fostul vistiernic, prin înterviewul dat .,Universului” nu mai are nici meritul sinceritătei și al oner­ti­tatei, în schimb și până ce tardiva desvă­­lni­re să se producă ascundeea și tă­­căktuirea adevărului, tăinuirea ade­văratei situării a bugetului în curs, a pricinuit tot răul, în parte ireparabil ce putea face, în primul rând, pentru că până la desvăluirea adevăratei situațiuni, d. Vintilă Brătianu afirma cu tărie înă­untru ca si peste hotare, că a pre­gătit si desăvârșit toate măsurile, toate conditiunile cerute de stabiliza­re, condi­tiuni printre cari venea în prima linie si guranta unui budget perfect­ echilibrat. Or, în fata reali­tatei dezastroase, © sită, azi la suprafață, si care pune în adevărata lor lumină morală afir" mațiunile nesincere de până­ mai eri ale fostului­ vistiernic- cu ce sunt a­­menorite^ și sporite reputația și cre­ditul țării noastre în ochii finantei internationale și a grupului de ban­­chier voyatori, a căror vizită se tot anunță și tot se amână? Nu ar fi fost mult mai onorabil mnu t­inai demn si cinstit ca d. Vinti­­la Brazianu,șef al celui mai vechiu, glorios­­ și puternic partid politic al țărei si tot deodată prim ministru al României întregite să fi venit la timp Util, mai inain­te de a fi fost demas­­­cat.Au denunțat <je adversarul politic ce o succeda, să expuie tarei și chiar finantei streine adevărata situație a budgetului, a finanțelor tării? in­contestabil că da și mult mai folosi" ^ ce Iaimos i-ar fi stat patrio­­tsmului sau înfrigurat și dus până la exa­ta­rea lui mistică să fi venit cu realitate Sa curatul ..magrîiitei sale implicate” și curate să fi nmrfuris’t dur^m­oare inițiativă, ne silit, nicî de imm­evirari nici de oameni, cura­tul si durerosul adevăr, al vaUstro- IC.U.,Í def­cit având gri ie tot deoda­tă sa arate bîrniciW cari­ îl vor acoperiș cu­­ sudoarea muncei lor, va explice în mod sincer și onest unde au mers miliardele acestui gol acestui vid amețitor­ .Meritau, nu o va tăgădui nici d-sa nici nimeni, această mică noutate și nenorociții aceștia de birnici Cu a­­tât uiai vârtos o meritau cu cât d.­­­Vintilă Brătianu, care până aci făcu­­se tot necesarul spre a pune ,­pe baze so­lde și sănătoase economia și muan­tete tarei’’ în deosebi prin fantasti­cele sale supraevaluări de venituri și contribuții, tocmai se pregăta, se tru­dea să obție colaborarea la guvern a tutur­or partidelor adverse discon­­siderate până în ajun. spre a umplea ibmensu­­gul, prin așezarea de noi si fii­e.e impozite, prin sunVtoare si is­tovitoare biruri noi, srindse din pie­lea nesocoti­tu­lui contribuabil. De pă­­cat că nu s’a găsit la timp un singur sfetnic devotat, în tot numerosul său Partid, care să-i fi suggerat, cât nu era mea târziu, sâ-i f consiliat acest ao­t de probitate si demnitate poli­tica. Ar fi câștigat și țara trezindu'se mai curând spre a lua măsurile C0 s’ar mai fi putut lua. Ar fi câștigat și creditul târei,în fața streină­tatei, și prestigiul personal al d-lui V­intilă Brătianu, șeful celuii mai glorios partid, care cum se vede, nu e nu­mai autorul României Mici și Mari, dar și eroul deficitelor ei generale. * M. --------------0000X0000-------------. » Propagandă!! Circulă în Capitală, cutiuțe cu care se adună ofrande pentru orfanii de război ••• Mijloc penibil, dar poate ne­cesar... Penibil­ pentru o țară care nu poate ajuta pe orfanii e­­roilor, de­cât din calitatea stră­­zei. Dar pe lângă adunarea câtor­va mii de lei, colectei pentru or­fani, i s’a rezervat și un rost... e­­lectoral. Pe cutiile colectei sunt lipite manifeste țărăniste - ardelene. Votați pe d. Maniu. Votați pe d. Sever Bocu! Votați Cercul! Îndemnuri de alegeri, pe cu­tiile în care se adună obolul cu­­ bile, pentru orfanii războiului! O mai mare batjocorire a ce­lor mai scumpe amintiri și senti­mente, — nu se putea închipui. Ne-a oferit­ o agentura electora­lă a guvernului. --------000000000— D8sVoTta*ea editorii io Bulgaria Sofia (Ceps).­­ Universitatea dind Sofia, care este singura instituie superioara de­ învățământ din Bulgaria, se des­voltă în ultimii ani tot mai mult. Anul acesta s'a descris pe lângă Universitatea dind Sofia o facultate veterinară. Numărul studenților înscriși se ridică la peste 4000, dintre car 1200 femei. Cei mai muri studenți sunt în­scriși la facultatea de drept 1.100 student. Cei mai puțin la facultate­ de medicină 500 fapt care ar fi în legătură cu surplusul de medici. La facultatea fiiologică se află peste 900 studenti, la facultatea de științe naturale 700, la facultatea agricolă 400 și al Institutul veter­nar 200. In afară de a­­ceasta multi studenti bulgari studiază în Germania, Austria, Cehoslovacia, Italia și Franța. Cazul C“f1mz Cu fierul roșu pu s floriile D. St. Cerkez, fost președinte al Camerei de Comerț, a publicat într’un ziar o scrisoare prin care declară că nu a fost înscris în nici un pari­d și nu a făcut nici o politică de acum 20 de ani, de când s’a retras din parti­dul conservator de sub șefia lui Petre Carp. odată cu căderea acestuia de la putere. Se poate să fie un lapsus de memo­­rie datorit vârstei, care-i face să ure ce a făcut el și să nu aibă decât ,fru­moasele amint­ir” din acele vremuri îndepărtate ale junimismului. Se mai poate ca acest nou domn Jour­dain să fi făcut noi­tică fără să știe. Dar știu alții- In prmul loc de­sigur d- V. Brătianu, care cu drept cuvânt a rămas u­rnit de cinismul acestui tran­sfug Mai trebue să știe d. Madgearu ca­re fiind mult mai tânăr decât d- Csr­­kez, își poate amint de vremea­ des­tul de recentă, când ca deputat și mem­bru al Camerei de Comerț, se consi­dera în dhhiziție cu pol­tica pe care o susținea fostul președinte. Cât despre opinia publică ea este pe deplin lămurită asupra cazului po­litic al d-lui Cerkez. Nu interesează dacă acesta era la curent cu cotizațiu­­nile clubului lberal dar se știe că d- Cerkez a fost beneficiarul cel mai fa­vorizat al fostului regim (Credit In­dustrial tarif vamal, etc.)­ D. Cerkez nu a putut trage atâtea foloase de la regimul liberal fără să nu fi servit politica acestuia­ precum nu putea susține polit­ca liberală fără să fi avut importante avantaje personale.Tot astfel d- Cerkez a părăsit par­tidul liberal când a căzut de la putere (întocmai cum a plecat și de la juni­miști). S’a pus în serviciul actualului guvern, fără nici un scrupul și numai pentru a-și putea satisface interesele personale- Nu-i facem inju­ria d'lui Cerkez de a-i atribui vreo credință politică. 11 credem pe cuvânt că nu a avut nici o preferință polit­că nici­odată. In ceea ce văd unii politi­­că, d. Cerkez nu vede decât tarif va­mal la flanele si mătase. De aceia când actualul ministru al comerțului a anunțat modificarea ta­rifului vamal, cel întâiu care s’a gră­­b­t să-i ofere serviciile a fost acest erzatz național a d-rului Jaeger. Guverna actual pe lângă altele este și țărănist. Or țăranii nu poartă nici flanele n­oi mătase. D. Cerkez a putut ușor convinge pe d. Madgearu că nu are nici un interes să reducă tariful vamal la aceste art­e i>f‘ care se fa­­bri­că ca­sa și nu le poartă decât infa­mii burghezi. Dar pentru a lua parte la lucrările tarifului vamal fahr cantul de flanele și mătase trebuia negreșit să fie în fruntea Camerei de Comerț , cum Consiliul acestei Camere nu-i mai in­­su­ra încredere (căpătase câteva aver­tismente edificatoare) a cerut un ob­­ținut ușor di­za varea și înloca­rea Hii prin comisia interimară prezidată bi­ne­înțeles tot de d'sa-Va recunoaște oricine că d. Cerkez are perfectă dreptate când af­rma că nu a făcut nici o politică, nici­­ mcială, până el, nici țărănistă azi și de­sigur că nici junimistă, mai de­mul. Și Petre Carp ar fi spus că. ..a"a­ sta" nu se chiamă politică, iar averea nu scuză mijloacele cari au produs-o- Ma ales când e făcută din fabricarea tarifului vamal. ]. CONSTANTUL •—-------0000X0000-----------­ AvTtwnC. Oficiosul guvernului publică o listă a liberalilor, membri ai fa­miliei Brătianu și devotați ai a­­cestora cari ocupă locuri în dife­rite consilii de administrație. Lista e bogată și prin impor­tanța societăților enumerate și prin­ numărul acestor societăți a­­tribuite în lotul competentelor liberale. Fiecare listă de locuri repre­zintă pentru titularul lor venituri de milioane dacă nu de zeci de milioane anual. Se înțelege foarte bine, în a­­ceste condițiuni, sentimentul de revoltă și de invidie al democra­ției guvernamentale împotriva norocoșilor cari sunt în opoziție ca și când ar fi la guvern. Cuvintele de amărăciune cu cari oficiosul țărănist însoțește publicarea listei conțin și un de­licat avertisment către societățile cari favorizează persoane cari „nu sunt oameni provident??!­­“ sau „făpturi aparte înzestrate în mod exceptional“. Mai precis: suntem si noi pe­­aici! Oricât s’au silit ziarele in­dependente“ sâ micșoreze pro­porțiile rebeliunii comuniste de joi seara, faptul își are gravita­tea lui care trebue să preocupe în cel mai înalt grad pe cel cari au răspunderea situației. Căci a fost în adevăr o rebeliune. Nu a fost o simpla învăl­mășeală produsă, ca la orcare manifestație de stradă, de presiu­nea mulțimei din spate împotriva rândurilor celor din fața cordo­nului de jandarmi. A fost o opunere precugetată înfăptuită și repetată împotri­va organe forței publice. Mai întâi, încercarea de a invada cu forța în sala Dacia. A­­poi tentativa de­ a ține întrunirea sub cerul liber și atacarea jan­darmilor cari veneau să risipească mulțimea. Apoi, regruparea răzvrătiților în trei noi puncte urmată de lovirea jandarmilor și de devastarea unor locuințe denotă carac­terul grav al unor tulburări premeditate și aplicate după un plan dînainte stabilit. Circumstanțele în cari s’au produs turburările de soi seara le arată ca u^având caracterul spontan al obicinuitelor manifes­tații de stradă. Și totuși Guvernul crede că face bine micșorând proporțiile faptului sî ordonând cînd arestări pentru ultraj și lovire, — ca și cum vina „manifestanților“ ar fi numai aceasta și ca și cum nu trebue căutat­ autorii morali și autorii organizării acestor tul­bură­ri. Guvernul greșește. Și se va convinge în curând că nu a a­­pucat drumul cel bun. Dar ar fi de dorit ca să nu se convingă prea târziu pentru menținerea p»*di«d în Azi, la Interne Ministerul de Interne a fost și azi asediat de cadrele revoltate ale d-lui Maniu. Curtea ministerului, plină de o mulțime de amici politici,—bieți oameni veniți să capete slujbe foi de drum și alte avantagîl pi­păibile. A fost nevoe de echipe de a­­genți și de cordoane de sergenți care să evacueze sălile și curtea Ministerului de Interne. — La Siguranță! Acolo veți cere foi, nu aici. — De trei zile stăm pe aci, ca să vedem cum vă țineți făgădue­­lile! Și mulțimea, murmurând, s’a lăsat amăgită încă o dată,­­,­ poate pentru ultima oară. Ia aminte, domnule Manlu! Situația ----- Cu mare ecou de publicitate a avut loc la ministerul sănătății ședința co­m­isiunii însărciate cu viitoarea legiferare a asistenței invalizilor, văduvelor și orfa­nilor de război. Bieții inval­z­­și orfani, se bucură și ei ca și toate categoriile sociale.... în tim­pul sesonului electoral ! ----- In Basarabia au început inundabile. Prin unele părți sunt așa de mari în­­cât circulația a fost întreruptă. Din această cauză inspecția d-lor Halipa și Mirto și frontiera N­strului a fost în­treruptă. -----încăerarea între comuniști și armată pe străză a Captalei este un spectacol unic pe care putea să-l ofere bucureștenilor numai guvernul d-lui Maniu. Tovarăși de pe listele electorale își cer compensația aportului lor de voturi. ----- Depășind sfera legală a atribuiri­iior sale, d. D. R. K­art­ țescu, subsecre­tar la Interne, a luat declarațiile comuniștilor arestați în încăerarea de Jos. Oricât ar avea interes d. Ioanițescu ca acele declarații să nu fie compromiță­toare pentru guvern, grija aceasta nu-i dă dreptul a se substitui organelor judecăto­rești respective. ----- Primul ministru se află azi la Chișinău, în turneu exclusiv electoral. Căci dacă e vorba să-și dea­ seama de gravitatea situației din Basarabia, d. Ma­niu 1T0 poate face în câteva ore de recepț­­ionale. .-----Oamenii­ d-lui Halipa au depus la Chișinău lista candidaților comuniști. Faptul e calificat de guvernamenta­l drept escrocherie ale cărei victime sunt ță­ranii, part­zani ai guvernului. Să creadă cine poate... ----- Federația combatanților italieni a protestat la Paris împotriva demonstrațiilor anti-franceze din Italia. ----- La, Varșovia au avut loc solemn­tâți impunătoare cu prilejul aniversării în­tregirii Românei Of'c­al­tatea, presa și reprezentanții artei poloneze au avut gesturi omagiale pentru România. ----- In :Iugoslavia criza pol­tică a luat o formă acută. O criză de guvern e­­minentă. Oamenii noui ai Reichului . Noul președinte al partidului Națio­nal conservator este una din persona­litățile politice ale lumei germane dis­cutată azi mai mult. In ultimul timp au apărut două cărți asupra lui. Una datorită profesorului Bernard, alta conducătorului asociației „Tine­rilor germani”, d. Mühlbraun. Prima pune în lumina cea mai fa­vorabilă pe noul șef al reacțiunei ger­mane. Cea de a doua e opera unui ad­versar și cuprinde o serie de critici a­­duse activității atât de variate a a­­cestui bărbat politic. D. Hugenberg a fost Pe vremuri funcționar comercial la o bancă din Estul Prusiei. Azi el e conducătorul și proprietarul unor interese materiale u­­riașe. O sumă de societăți și de între­prinderi sunt la dispoziția lui, cele mai multe achiziționate pe vremea inflației. El a fost director la Krupp. In a­­ceastă calitate a cunoscut toate mijloa­cele grupului metalurgiei germane, tr­­e imensele lui resurse. Se crede că grație industriilor din Ruhr, a relațiu­­nilor și a fondurilor pe care le-a avut atunci, a putut pune mâna pe cea mai mare parte din societățile de editură și cinematograf în fruntea cărora se află. Din cele 3000 de ziare care apar în Germania, 1600 sunt sub controlul lui. Hunenberg este cunoscut ca un mar. Deocamdată el se arată ca un con­servator intransigent, partizan chiar al metodelor fasciste. Mulți ar fi do­rit că marele partid conservator ger­man să aibă la conducere un șef care să reprezinte o doctrină mai mode­­­rată. Hugenberg dacă s’a arătat maestru în a mânui capitalurile și interesele co­­­merciale de toate felurile, vom vedea­ dacă va domina și va înțelege sufi­­­cient evenimentele și situațiunile po­­­litice în fața cărora va fi pus, prin po­­­zițiunea pe care o ocupă. In orice caz un realist, un spirit practic și o forță neobicinuită de ca­racter, sunt armele care vor suplini lărgimea de vederi­ și bogăția de tddy de care se pare că e lipsit poul ș­i fii conservatorilor germani. Om de afaceri, în stilul lui Stinnes. "­ Organizator și administrator fără pereche, el a reușit in toate inițiativele sale comerciale și întreprinderile pe care le dirijează se bucură de o pros­­­peritate desăvârșită. Toată energia și-ie întrebuințează în a influența cât mai mult opinia pu­blică prin organele de publicitate și agențiile pe care le dirijează în per­soană. Grație acestei averi și acestor mij­loace puternice, este el a zi șeful par­tidului conservator. Se crede că șefia lui va imprima e­­lementelor conservatoare o disciplină mai strânsă, pe care până acum n’au avutt-o. » Nu se știe însă­­ dacă va avea lăr­­gimea de vederi, simțul orientației jus­te și directivele adevărata par­­te cec •»nui om de stat. ” " J Candidații noștri­ ­UD. BOTOȘANI LA CAMERĂ: MIHAIL MANOILESCU­, fost sub.­secretar de S­at. MIHAI CHITEA. IOAN DARIE. MIHAI TZUPA. D~TRU­LEȘNIUC. LA SENAT (Colegiul ur­gi .a­) :­N GHEORGHIU, farmacist. LA SENAT (Consilii comunale și județene) PP DOLINESCU. JUD. NEAMȚ CAMERA Inginer C. Hălăceanu. I. Pascu, profesor. Preo, N. Fuerea, C. Andronic, fost revizor școlar. SENAT Colegiul universal: Nicu Calmuschi fost prefect, fost deputat. Consilii comunale: C. Ma*u>Uu, fos senator: JUD. MARAMUREȘ CAMERA Dr. Titu Doroș, avocat fost prefect. Preot Ion Bârlea, profesor Dr­e Gorge Bârlea, medic fost sena­­tor, Nicoară Timuș Neamțu, econom în Borșa, C. Ionescu-Ght, profesor. Cariera, filUCIU CAMERA Gheorghe Tașcă profesor univer­sitar, vice-președintele partidului­ Na­țional. Grigori Vericeanu fost primar fost prefect fost avocat. Gheorghe Boghiceanu pro­prietar, Neculae Ciobanu avocat fost Polițai. SENAT Ner^ae Enachescu proprietar. fUD. SIBIU LA CAMERA; Dr. IO­AN LUP­AȘ, fost mini­sm. Dr. ILIE BEU, fost senator, Dr. CRISTESCU. Dr. OCTAVIAN PRIE, fost vice­președinte al Camerei. IOAN POPA, profesor. CERJu­lATI Aurel Rășcanu inginer Streitman H, ziarist I. Rostos­­chi, proprietar Dum. Rejan, preot Silvestru Netea director de bancă. Gh. Popovici avocat Senat: Anton Ionescu avocat I. Rostoschi JUD. PUTNA LA CAMERA: NICOLAE IORGA, profesor uni­versitar. IOAN P. RADULESCU, fost de­­putat. GEORGE TOMULESCU. Dr. M. CAMPEANU. PARASCHIV CHIRIȚA. LA SENAT (Colegiul universal) ț IOAN P. RADULESCU-RAMNIC LA SENAT (consilii comunale și județene) GOGU GEORESCU. stiți și răspândiți „Neamul Românesc"

Next