Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)
1929-01-15 / nr. 10
Impositele Se pun imposite. Nu se poate să nu se puie. Sistemul lor e apăsător, fiind luat din țeri cu altă rasă imposabilă și altă putere de resistență. Metodele, cu perceptorul care cerșește la bogați și tiranizează pe săraci, e o moștenire a zapalâcului lingușitor și brutal din vremea fanarioților. Dar trebuie să plătim. A plăti azi ce trebuie pentru echilibrarea budgetului, pentru stabilisarea monedei înseamnă a nu plăti mîne, cu întreaga ruină a economiei naționale, în clipa somațiilor ultime. Oricine trece dincolo de marginele stupidului egoism de partid nu poate da oricui o altă recomandație decât: deschideți-vă pungile pentru țară, fără a ținea samă de ce partid este la cârma ei. Dacă ar fi să nu luăm de pe deget verigile de aur, să plătim! Au făcut-o și alte țeri în zilele lor cele grele, și prosperitatea lor întreagă pleacă din acest sacrificiu făcut cu o așa de nobilă bucurie. N. IORGA Iconoclaștii... S’au scurs peste trei săptămâni de când d. Profesor N. Iorga a pronunțat în Cameră marele său discurs, cu ocazia discuțiunii răspunsului la Mesaj. Cu toate acestea, „Viitorul“, nu poate nici azi înghiți efectul adânc pe care logica strânsă, — care e caracteristica tuturor expunerilor d-lui Iorga, — bogăția argumentațiunii, și mai ales imparțialitatea acelui discurs, a produs-o asupra opiniunii noastre publice. Cu mentalitatea lor stâmtă, cu sectarismul ce-i stăpânește, și cu patima politică ce-i orbește, stăpânii „Viitorului“ nu pot găsi altă explicație acestei atitudini cu adevărat parlamentare, a d-lui profesor Iorga, decât aceea că... d-sa s’a vândut guvernului! Să ne ierte ! Dar, suntem nevoiți să se răspundem încă odată, că sunt stupizi! Căci numai niște oameni lipsiți de toate atributele inteligenței, pot persista în afirmațiuni pe care ei înșiși le știu mincinoase, și cari îi fac ridicoli în ochii lumii. Nu mai departe decât în ajunul acelui discurs, ziarul „Viitorul“, — colecția lui e martoră, — se găsea la orice ocazie, fie cât de neînsemnată, să reproducă cu satisfacție și cu cele mai compacte litere din atelierele sale, însoțindu-le de laude cari, desigur, adesea jenau, spusele scrise sau vorbite, ale d-lui profesor Iorga, în legătură cu chestiunile politice la ordinea zilei. E drept, că atunci când „Viitorul“ jubila în cuvinte pline de admirație pentru părerile d-lui profesor, oficiosul celuilalt „mare“ partid politic, azi guvernamental,spumega la rândul său ! Pentru politicianii noștri, de ridicuiă meschinărie, asemenea alternative sunt fatale! Pentru opiniunea publică însă, care desigur, nici oarbă nici Proastă nu e, — precum se vede o socot exponenții ideei rotativei guvernamentale, — simplul acest fapt de barometrie politică românească, este cea mai bună dovadă a greutății și imparțialitații cuvântului șefului nostru. Ea știe că d. profesor Iorga, obișnuit de o viață întreagă de a profesa „ex catedra“, nu se poate coborî din această înălțime, nici chiar atunci când e nevoit să participe la discuțiunile din „agorația“ noastră politică. Singurii cari nu pot sau nu vor să înțeleagă acest lucru, sunt politicianii noștri în frunte cu liberalii. Aceștia, după cum le e mentalitatea , se așteptau desigur să vadă în d. Iorga, pe semenul lor de duzină, care, orbit de patimă își varsă necazul neputinței sale, fulgerând toate trăsnetele, pe capul adversarului. Și fiindcă d. Iorga nu a putut fi, decât ceea ce este, profesorul, care a socotit că dacă faptele comportă o critică severă, momentele de azi impun înțelepciunea sfaturilor, ei turbează! Turbarea însă este o boală rea, care întunecă mintea celui atins de ea și îi răstoarnă veninul. De aceea și d. Duca, asemenea strămoșilor săi eretici din Bizanț, Leon al III-lea Isauceanul și Constantin Copronimul, își varsă veninul prin canalul „Viitorului“, crezând că va putea stropi imaginea admirată eri. Imaginea însă e prea sus pentru ca stropii pigmeilor s-o poată ajunge. Ei recad și se lipesc pe obrajii acelora cari au scuipat I --------ooooXnovo Desportarea Udvetfsitatii cehoslovace din pono Pragra (Ceps). — Universitatea „ Masaryk” din Brno, înființată în castuk Moraviei în anul 1918, este dotată în mod treptat cu noul clădiri $î institute. In anul acesta se va începe construirea clfidirilor pentru facultatea de Drept si noii laboratoare de Chimie. — — — ■ OOOO^OOOO------ .. O nouă mare Banca străină in Bulgaria Sofia. In ziua de 5 Ianuarie s’a deschis la Sofia o nouă mare bancă, care va fi în același an cea mai mare Bancă din Balcani. Această bancă s’a format din unirea băncii Franco-beleriene și a bănce balcanice, cari au fost complect în mâinile captarului străin. Dintre marile bănci externe sunt interesate în nouile băncii: Banaue die iTinion Parisienne. Credit fur Handel und Gewerbe din Viena. Wiener Bankverein Ungarische Aur. Kredit Bank g Bank nour l’Etranter. Acționarii nouei bănci vor primi o singrură acțiune în locul a două vechi. Noua Bancă va face comerț extern cu produse bulgare și se va ocupa cu operațiuni financiare pentru cercurile economice bulgare. In Bulgaria se consideră înființarea nouei băncii, ca o tendință a capitalului străin de a pătrunde în tară și deaceia această înfiintare a fost privită în mod favorabil în toate cercurile bulgare, cari își promit o îmbunătățire a crizei, prin care trece Bulgaria după război (Ceps). Manualele tipărite și cartea vie De un șir de ani publiul asistă la o luptă homerică, pe care autorii de cărți didactice neinspectori o duc împotriva inspectorilor autori. Arena clasică a luptei este învățământul primar. Se pare că celelalte grade ale învățământului sunt mai puțin bătăioase, ori că — mai respectuoase de spiritul Constituției — înțeleg altfel libertatea presei culturale, cu substrat comercial. Curioasă luptă: deși canibalica, nu se văd la urmă nici morți, nici răniți. Se văd totul luptători scoși din luptă. Distruși? Nui jenați! Sunt autorii neinspectori, deveniți între timp inspectori. Și mai sunt acei cari n’au obținut un inspectorat, dar au reușit să atragă un inspector veritabil pe copertă. Aceștia se retrag discret la o parte și regretă în tăcere. Ceia ce nu-i împiedică să îmbrace iar platoșa, când nu mai sunt insectori, sau când inspectorul providential se retrage de pe firmă. Și încăerarea continuă an uu an, alimentată de noui luptători, autori proaspeți de manualele geniale, lucrate după metodele cele mai miraculoase. O luptă urâtă, precum vede, pentru interese de tabără în numele culturii poporului. Că luptătorii au o parte din presă de partea lor, nu ne miră. Chestiunea — așa cum se pune — poate alimenta scrisul pamfletar și se pretează la lovituri, cari țintesc foarte sus. Că, în cutare congres învățătoresc, s’a votat cutare moțiune, iarăși nu e de mirare. Antipatia contra inspectorilor din învățământ se poate specula în cele mai neașteptate domenii. A solidariza însă corpul învățătorresc cu această încăerare de tarabă e o nesocotință, sau o gregată. Campaniile prin presă, protestele și intervențiile se poartă direct, sau indirect, de cei puțini, interesați în cauză. Masa învățătorească. cu bunul ei simt, nu se pasionează de aceasta,notă, la care privește cu zâmbetul pe buze. Ea știe unde sfârșește adevărul și unde începe meschinul interes și patima. Ea știe că titlul de inspector, sau lipsa acestui titlu, nie nu scade nici nu sporește valoarea unei cărți și că, dintre autorii neinspectori, tocmai cei mai gălăgioși au cărți proaste, pe când unii inspectori sunt și autori de merit, învățătorimea ar dori, desigur, ca manualele didactice să fie perfecte din toate punctele de vedere. Dacă aceasta nu se poate — din incapacitatea autorilor și din sgârceni a1 editorilor — nu ea va cere să se lovească în libertatea soi sului și să se pună la index, în anumite regiuni, anumite cărți de școală, care nu conțin nici îndemnuri subversive, nici atentate la morala publică. Să se știe, că învățătorimea conștientă nu pune atâta preț pe manualul tipărit, care, în învățământul primar, e numai un accesoriu secundar, cât pe cartea vie, care e însuși învățătorul . Cine are sufletul clocotitor de buna voință și entuziasm, are cartea vie si se poate chiar dispensa de manualele autorilor certăreți. Vai, însă, când această carte vie lipsește. Nici un manual fie cât de metodic și cât de minunat tipărit de cea mai fină hârtie nu folosește la nimic! CONSTANTIN IORDACHESCU Președintele asoc. corpului didactic primar botoșănean------------oooooooo °~—— Teatral rus in Europa - Centrala Moscova (Cens). Societatea panrusă pentru legături culturale cu străinătatea a propus Teatrului dramatic de Stat, ca să întrepindă un turneu artistic în Europa centrală în primăvară 1929. Teatrul și-a exprimat asentimentul său princpal la acest aTpect. Demisia ministrului de război bulgar Sofia, 12 (Rador). Printr’un decret regal publicat aseară, Regele acceptă demisia ministrului de războiu generalul Vâkoff și numește în locul său pe generalul Bakargeff, fost până acum șeful Marelui Stat Major. Festival muzical international la Moscova Moscova (Ceos). — In anul 1930 se va organiza la Moscova un mare festival muzical international-Cu acest r>m ei se va organiza si o ..săptămănă a operii ruse’’la Teatrul Mare. un ciclu de concerte simfonice de cameră „s expoziție muzicală, conferințe de teme muzicale, etc. Pentru particparea la festivalul din Moscova vor fi invitate 25 de țări. ABONAMENTE „Neamul Românesc“ tip an . ... Niel 600 6 laci...............Vei 300 autoritățile și instituțiie particulatfe 1000 lei. In străinătate preia dribla „Restitutio in integrum“ Citatul latin favorit al lui Dimitrie Sturdza se ridică azi, din rândurile adversarilor partidului liberal, ca o formidabila amenințare la adresa acestui partid. Drept sancțiuni ale răspunderilor guvernărilor liberale din ultimii ani, guvernul va face astfel ca sa repună țara in posesiunea tuturor bunurilor ei răpite cu Japca de către patrioții liberali sau de către Institutiunile economice și financiare ale acestui partid : restitutio In Integrum. Dacă promisiunea se va împlini, vom vedea partidul liberal sărac ca Iov plângând pe ruinele bogățiilor pierdute. Sau nu vom mai vedea nimic, pe urma unei dizolvări automate a partidului pe care-l leagă numai Interesele și complicitălțile... __ — ■ [UNK] [UNK] HII............................. N ■ ......— n Un pictor minoritar Pictorul minoritar maghiar, Emő țibor expune în sala Mozart o serie de pânze remarcabile, prin accentul viguros al personalităței artistului, ca și prin relieful execuției. Fie bine-venit la noi, atât pentru însușirile sale individuale de artist, pentru ofranda de frumos care ne-o face, cât și ca misionar al rassei lui în sfera artei și spiritualităței țării noastre, — subtilă, dar eficace trăsătură de unire între minoritatea ce o înfățișează în regiunea superioară care este arta cu colectivitatea noastră națională. Necesitatea de a stabili armonia socială și politică cu grupările etnice de altă rasă cuprinse în teritoriile Statului nostru, nu poate fi împlinită prin manifestările superficiale și efemere ale fluctuațiilor electorale și prin aranjarea micilor interese locale. Problema rezidă într'un fond mai profund și mai delicat: acolo e închisă enigma , acolo trebue căutată deslegarea. E necesar un contact al sensibilităților etnice, o comprehensiune a psihologiilor reciproce. Antene vibratoare, bogate în rezonanțe ale artei, stabilesc în chip miraculos acest contact. In deosebi artele plastice, prin universalitatea graiului lor, prin sugestiunea expresiei, — în condlțiile în care se înfățișează expoziția lui Erno Tibor, — pot desvălui sufletul unei rase din cuprinsul Statului nostru, punându-1 în imediata legătură cu sensibilitatea noastră națională. Ernő Tibor nu este un pictor maghiar numai prin nume și actul stării civile, ci prin temperamentul lui torid și rugos, nu numai prin subiect, ci mai vârtos prin viața lui interioasă, prin ritmul în care este tratat, prin tonalitatea și pulsația coborei care se revarsă ca o aprigă și intensă melodie din pastă. Ernő Tibor e un pictor de vigoare, cu sensibilitatea robustă, dar vibratoare, —— cum e coarda unui țimbal, — cu viziunea largă, cuprinzătoare, fermecată de magia și pitorescul realităților. Ca un maghiar veridic, el se îmbată de violența și impestrițarea culorilor, de relieful liniilor, de muzicalitatea tumultoasă în concentrarea ei a vieței. Expresiunea sensibilității și viziuunii lui în formele plastice, de sensația când a spontaneității, când a aprofundărei sensației în interiorul lui și în densitatea luminoasă a coloritului, mai dese ori a vijelioasei expansiuni, caracteristice rassei lui. E un artist de talent, exprimând în opera lui sufletul unei minorități din ținutul Statului nostru, pe care trebue să-l cunoaștem și să-l apreciem, atât sub raportul pur estetic, cât și sub aspectul mai general, de exponent în forme superioare și permanente al sensibilității unei grupări etnice în mijlocul și în căutarea unei armonii cu colectivitatea noastrăjrțațională. Interni gospodărească. Situația ------ Agitația împotriva calendarului se adâncește. Insus mitropolitul Qurie , Basarabie a trecut de partea potrivirelor calendarului, cerând schimbarea datei sărbătorilor pascale și adoptând pentru Basarabia vechul stil. Avem așadar disens uni in sânul bsericii, — deocamdată. A fost convocat Sf. Sinod. Cine cunoaște motivele pentru care s’e adoptat noul calendar și modul civim s’a impus această schimbare, îi dă seama că dacă Sinodul trece de partea vechiului calendar vom avea un conflict între Biserică și Stat. In cazul contrariu, vom avea o serioasă disensiune în sânul Bsericii înseși. r ------ Numărul sectelor religioase cu tendințe sociale au crescut in mod îngrijitor in timpul din urmă. La Curtea de Argeș a fost chiar o încăierare sângeroasă între site Faptul e simptomatc. Ceea ce e dureros e că față de problemele tot mai complexe ce se pun guvernări actuele. Inexperiența guvernului lasă loc la îndoieli asupra posibităților de a domina situația. ------ O nouă luptă între comitagi și jandarmi la granița Cadrilaterului. ------ Un confrate, înregstrând numeroasele cazuri de atacuri ale lup Ior la sate se întreabă ironic dacă n’ar fi locul să aducem vânători din străinătate. Eroare. Avem și noi vânători destul de dibaci. Dar portul armelor e interzis, pânăăi la cioban. ------ Prefectul de Durostor airmă că arbitrariul fostului regm liberal a învrăjbit populatia din Cadrilater. Liberali au adus coloniștii macedoneni fără să se pregătească dinainte plasarea lor Macedoneni mor de foame bătând toată ziua din poartă în poartă. ------ Falsificatorii criminali de băuturi făi continuă opera sinistră, făcând non- vitime. Revolta publcului este perfect indreptățtă. El cere anchete minuțioase și pedepsrea pentru asasinat a otrăvitorilor. E locul s’o spunem , mai criminali decât falsifcatorii de băuturi sunt crgandi autorităților administrat va sau judecătorești cari nu-și fac datoria deplină în această afacere. fterii -----Cehoslovacia trece printr’o serie de accidente de cale ferată..- ------ Deocamdată, partidele politice de la Belgrad, înainte de a se hotărâ definitiv despre soarta lor, au fost puse sub o severă pază poliienească. E justția evenimentelor care impune ispășirea poziticianismului interesat, ambțios și fără grije de iteresele mari ale țării ----- Intr’un mare discurs ținut la Cameră, d. Poincaré a sfidat pe adversari, somând Camera să răstoarne imediat guvernul, iar nu cum se va începe discuția reparațiilor și când s’ar face un rău serviciu intereselor franceze. Camera a votat Încrederea în guvern. ------ Senatul american va vota pactul Kellog. ------ „Războiul“ dintre Bolivia și Paraguai s’a terminat. Ambele armate au fost demobiizate. Stuatia : statu quo ante. I Honiara framma Iciavnnima în orpri PFP Quailioiu IUHUUC.U SyS uAffiiiiiu inwiwUulwiS în d. Poincaré Paris 12 (Rador). — In ședința de noapte a Camerei, răspunzând discursului d-lui Poincare a vorbit d.Dalader, șeful partidului radical-socialist. Oratorul a repetat inundările cunoscute făcute guvernului de concentrare în congresele partidului și a atacat pe unii din colaboratorii d-la Poincare acuzându-i că deși cer sprijinul partidelor de stânga, urmează totuși o politică de dreapta. D. Daladier a cerut prioritate pentru punerea la vot a motinei radical-socialiste. Consultată asupra acestei cereri, Camera a respins cu 317 contra 253 voturi prioritatea moțiunei radical-socialiste, care condamna implicit alcătuirea actuală a guvernului. Camera a votat apoi cu 325 contra 251 ordinea de zi cu următorul auprins: ’’Camera aprobă declarațiunile guvernului și îi exprimă încredere” „Avem intenția sa existam și să persistăm“ Declarația d-lui Poincaré Paris, 12 (Rador). — In cursul desbaterei din Cameră, asupra politicei generale a guvernului, d. Poincaré de la începutul interpelărilor a declarat formal: — Avem intenția să existăm și să persistăm. Această declarație a avut darul să stingherească întrucâtva pe interpelatori, care se așteptau să găsească guvernul șovăitor. Deputatul Frossard, în numele partidului socialist, a încercat să demonstreze că există o criză în sânul majorității și în conducerea politicei generale. Deputatul Leon Mayer, radical-socialist, a criticat alcătuirea guvernului a stăruit asupra necesității de apărare a legilor laice. Această Interpelare a adus o ripostă energică din partea d-lui Poincaré, care a amintit tot trecutul său republican, fiind viu aplaudat și aclamat de deputații de pe băncile Centrului și chiar din stânga. D. Marcel Cachin, șeful comuniștilor a ținut un discurs cu caracter mai mult doctrinar, imputând fostului cartel al stângei că a dat înapoi în fața „zidului finanțe!“. Experții pentru revizuirea planului Dawes Paris, 12 (Rador). — Comisiunea Reparațiilor a numit pe următorii experți la conferința de revizuire a planului Dawes, în urma recomandării guvernelor respective: D-nii Francqui și Gut, pentru Belgia, Moreau și Parmentier pentru Franța, Stamp și Lordul Revelstocke pentru Anglia, Pirelli și Suvici pentru Italia, Kongomori și Takashinoki pentru Japonia. LUCRĂRILE COMISIEI REPARAȚIUNILOR Paris, 12 (Rador). — Cercuri autorizate declară că după toate probablitățle, deabia peste o săptămână Comisiunea Reparațiunilor va fi sesizată de numele cetățenlor americani ce vor fi numii spre a participa la conferința experților. Numirea lor se va face de către Comisia Reparaților uniare cu guvernul german. Această întârziere se datorește numai formalilorlor de procedură. T Activitatea noului guvern iugoslav Belgrad. 12 (Rador). — Comisiunea de experți instituită la Mnisterul de Justiție și lucrând sub conducerea d-lui Srko, elaborează în prezent proectele de legi destinate să unifice legslația în toată țara în domeniile în care această uni care nu a fost până acum realizată. „Monitorul Oficial“ publică azi decretul de amnistie pe care Regele, după propunerea «nistrului de războiu, a acordat-o unor anumite categorii de militari condamnați de consiliile de război. Telegrame de fel citare continuă să sosească în număr considerabil la Palatul Regal și Prezidenția Consiiului. ooooooooo—-----