Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)

1929-01-15 / nr. 10

Impositele Se pun imposite. Nu se poate să nu se puie. Sistemul lor e apăsător, fiind luat din țeri cu altă rasă im­­posabilă și altă putere de resistență. Metodele, cu perceptorul care cerșește la bogați și tiranizează pe săraci, e o moștenire a zap­­alâcului lingușitor și brutal din vremea fanarioților. Dar trebuie să plătim. A plăti azi ce trebuie pentru echilibrarea budgetului, pentru stabilisarea monedei înseamnă a nu plăti mîne, cu întreaga ruină a economiei naționale, în clipa somațiilor ultime. Oricine trece dincolo de marginele stupidului egoism de partid nu poate da oricui o altă recomandație decât: deschideți-vă pun­gile pentru țară, fără a ținea samă de ce partid este la cârma ei. Dacă ar fi să nu luăm de pe deget verigile de aur, să plătim! Au făcut-o și alte țeri în zilele lor cele grele, și prosperitatea lor întreagă pleacă din acest sacrificiu făcut cu o așa de nobilă bucurie. N. IORGA Iconoclaștii... S’au scurs peste trei săptă­mâni de când d. Profesor N. Ior­ga a pronunțat în Cameră marele său discurs, cu ocazia discuțiu­­nii răspunsului la Mesaj. Cu toate acestea, „Viitorul“, nu poate nici azi înghiți efectul a­­dânc pe care­ logica strânsă, — care e caracteristica tuturor ex­punerilor d-lui Iorga, — bogăția argumentațiunii, și mai ales im­­parțialitatea acelui discurs, a produs-o asupra opiniunii noas­tre publice. Cu mentalitatea lor stâmtă, cu sectarismul ce-i stăpânește, și cu patima politică ce-i orbește, stăpânii „Viitorului“ nu pot găsi altă explicație acestei atitudini cu adevărat parlamentare, a d-lui profesor Iorga, decât aceea că... d-sa s’a vândut guvernului! Să ne ierte ! Dar, suntem ne­voiți să se răspundem încă odată, că sunt stupizi! Căci numai niște oameni lip­siți de toate atributele inteligen­ței, pot persista în afirmațiuni pe care ei înșiși le știu mincinoase, și cari îi fac ridicoli în ochii lu­mii. Nu mai departe decât în aju­­nul acelui discurs, ziarul „Viito­rul“, — colecția lui e martoră, — se găsea la orice ocazie, fie cât de neînsemnată, să reproducă cu satisfacție și cu cele mai com­pacte litere din atelierele sale, însoțindu-le de laude cari, desi­gur, adesea jenau, spusele scri­se sau vorbite, ale d-lui profesor Iorga, în legătură cu chestiunile politice la ordinea zilei. E drept, că atunci când „Vii­torul“ jubila în cuvinte pline de admirație pentru părerile d-lui profesor, oficiosul celuilalt „ma­re“ partid politic, azi guverna­mental,­­spumega la rândul său ! Pentru politicianii noștri, de ri­­dicuiă meschinărie, asemenea alternative sunt fatale! Pentru opiniunea publică însă, care de­sigur, nici oarbă nici Proastă nu e, — precum se vede o socot exponenții ideei rotati­vei guvernamentale, — simplul acest fapt de barometrie politică­­ românească, este cea mai bună dovadă a greutății și imparțiali­­tații cuvântului șefului nostru. Ea știe că d. profesor Iorga, obișnuit de o viață întreagă de a profesa „ex catedra“, nu se poa­­­te coborî din această înălțime, nici chiar atunci când e nevoit să participe la discuțiunile din „a­­gorația“ noastră politică. Singurii cari nu pot sau nu vor să înțeleagă acest lucru, sunt po­­liticianii noștri în frunte cu libe­ralii. Aceștia, după cum le e menta­litatea , se așteptau desigur să vadă în d. Iorga, pe semenul lor de duzină, care, orbit de patimă își varsă necazul neputinței sale, fulgerând toate trăsnetele, pe capul adversarului. Și fiindcă d. Iorga nu a putut fi, decât ceea ce este, profesorul, care a socotit că dacă faptele comportă o critică severă, mo­mentele de azi impun înțelepciu­nea sfaturilor, ei turbează! Turbarea însă este o boală rea, care întunecă mintea celui atins de ea și îi răstoarnă veninul. De aceea și d. Duca, asemenea strămoșilor săi eretici din Bizanț, Leon al III-lea Isauceanul și Con­stantin Copronimul, își varsă ve­ninul prin canalul „Viitorului“, crezând că va putea stropi ima­ginea admirată eri. Imaginea însă e prea sus pen­tru ca stropii pigmei­lor s-o poa­tă ajunge. Ei recad și se lipesc pe obrajii acelora cari au scuipat I --------ooooXnovo Desportarea Ud­vetfsitatii cehoslovace din pono Pragra (Ceps). — Universitatea „ Masaryk” din Brno, înființată în ca­­s­tuk Moraviei în anul 1918, este do­tată în mod treptat cu noul clădiri $î institute. In anul acesta se va începe construirea clfidirilor pentru faculta­­tea de Drept si noii­ laboratoare de Chimie. — — — ■ OOOO^OOOO------ .. O nouă mare Banca străină in Bulgaria Sofia.­­ In ziua de 5 Ianuarie s’a deschis la Sofia o nouă mare bancă, care va fi în acelaș­i an cea mai mare Bancă din Balcani. Această bancă s’a format din unirea băncii Franco-bel­­eriene și a bănce balcanice, cari au fost complect în mâinile captar­ului străin. Dintre marile bănci externe sunt interesate în nouile băncii: Ban­­aue die iTinion Parisienne. Credit fur Handel und Gewerbe din Viena. Wie­ner Bank­verein Ungarische Au­r. Kredit Bank g­ Bank nour l’E­tranter. Acționarii nouei bănci vor primi o singrură acțiune în locul a două vechi. Noua Bancă va face comerț extern cu produse bulgare și se va ocupa cu operațiuni financiare pentru cercurile economice bulg­are. In Bulgaria se consideră înființarea nouei băncii, ca o tendință a capitalului străin de a pă­trunde în tară și deaceia această înfiin­­tare a fost privită în mod favorabil în toate cercurile bulgare, cari își pro­mit o îmbunătățire a crizei, prin care trece Bulgaria după război (Ceps). ­Manualele tipărite și cartea vie De un șir d­e ani publiul asistă la o luptă homerică, pe care autorii de cărți didactice neinspectori­ o duc împotriva inspectorilor autori. Arena clasică a luptei este învăță­mântul primar. Se pare că celelalte grade ale învățământului sunt mai puțin bătăioase, ori că — mai respec­tuoase de spiritul Constituției — în­țeleg­ altfel libertatea presei culturale, cu substrat comercial. Curioasă luptă: deși canibalica, nu se văd la urmă nici morți, nici răniți. Se văd totul luptători scoși din luptă. Distruși? Nui jenați! Sunt autorii ne­inspectori, deveniți între timp in­spectori. Și mai sunt acei­ cari n’au obținut un inspectorat, dar au reușit să atragă un inspector veritabil pe copertă. Aceștia se retrag discret la o parte și regretă în tăcere. Ceia ce nu-i îm­piedică să îmbrace iar platoșa, când nu mai sunt insectori, sau când in­­spectorul providential se retrage de pe firmă. Și încăerarea continuă an uu an, alimentată de noui luptători, autori proaspeți de manualele geniale, lu­­crate după metodele cele mai miracu­loase. O luptă urâtă, precum vede, pentru interese de tabără în numele culturii poporului. Că luptătorii au o parte din presă de partea lor, nu ne miră. Chestiunea — așa cum se pune — poate alimenta scrisul pamfletar și se pretează la lo­vituri, cari țintesc foarte sus. Că, în cutare congres învățătoresc, s’a votat cutare moțiune, iarăși nu e de mirare. Antipatia contra inspecto­rilor din învățământ se poate specula în cele mai neașteptate domenii. A solidariza însă corpul învățător­resc cu această încăerare de­ tarabă e o nesocotință, sau o gregată. Cam­paniile prin presă, protestele și inter­vențiile se poartă direct, sau indirect, de cei puțini, interesați în cauză. Masa învățătorească. cu bunul ei simt, nu se pasionează de aceasta,­­notă, la ca­re privește cu zâmbetul pe buze. Ea știe unde sfârșește adevărul și unde începe meschinul interes și patima. Ea știe­ că titlul de inspector, sau lipsa acestui titlu, nie nu scade nici nu sporește valoarea unei cărți și că, dintre autorii neinspectori, tocmai cei mai gălăgioși au cărți proaste, pe când unii inspectori sunt și autori de merit, învățători­mea ar dori, desigur, ca manualele didactice să fie perfecte din toate punctele de vedere. Dacă aceasta nu se poate — din in­capacitatea autorilor și din sgârceni a1 editorilor — nu ea va cere să se lo­vească în libertatea soi sului și să se pună la index, în anumite regiuni, a­­numite cărți de școală, care nu con­țin nici îndemnuri subversive, nici a­­tentate la morala publică. Să se știe, că învățătorimea con­știentă nu pune atâta preț pe manua­lul tipărit, care, în învățământul pri­mar, e numai un accesoriu secundar, cât pe cartea vie, care e însuși învă­țătorul­ . Cine are sufletul clocotitor de buna voință și entuziasm, are cartea vie si se poate chiar dispensa de manualele autorilor certăreți. Vai, însă, când această carte vie lip­sește. Nici un manual fie cât de me­todic și cât de minunat tipărit de cea mai fină hârtie nu folosește la nimic! CONSTANTIN IORDACH­ESCU Președintele asoc. corpului didactic primar botoșănean­­------------oooooooo °~——­ Teatral rus in Europa - Centrala Moscova (Cens).­­ Societatea pan­rusă pentru legături culturale cu străinătatea a propus Teatrului dra­matic de Stat, ca să întrepi­ndă un turneu artistic în Europa centrală în­­ primăvară 1929. Teatrul și-a expri­­mat asentimentul său princ­pal la a­­cest aTpect. Demisia ministrului de război bulgar Sofia, 12 (Rador).­­ Printr’un decret regal publicat aseară, Regele acceptă de­mi­sia ministrului de războiu generalul Vâk­­­off și numește în locul său pe generalul Bakargeff, fost până acum șeful Marelui Stat Major. Festival muzical international la Moscova Moscova (Ceos). — In anul 1930 se­ va organiza la Moscova un mare fes­tival muzical international-Cu acest r>m­­ ei se va organiza si o ..săptămănă a operii ruse’’la Teatrul Mare. un ciclu de concerte simfonice de came­ră „s expoziție muzicală, conferințe de teme muzicale, etc. Pentru particparea la festivalul din Moscova vor fi invitate 25 de țări. ABONAMENTE „Neamul Românesc“ tip an . ... Niel 600 6 laci...............Vei 300 autoritățile și instituțiie particulatfe 1000 lei. In străinătate preia­ dribla „Restitutio in integrum“ Citatul latin favorit al lui Dimitrie Sturdza se ridică azi, din rândurile adversarilor partidului liberal, ca o formidabila amenin­țare la adresa acestui partid. Drept sancțiuni ale răspunderilor guvernărilor liberale din ultimii ani, guvernul va face ast­fel ca sa repună țara in posesiu­nea tuturor bunurilor ei răpite cu Japca de către patrioții liberali sau de către Institutiunile econo­mice și financiare ale acestui par­tid : restitutio In Integrum. Dacă promisiunea se va împlini, vom vedea partidul liberal sărac ca Iov plângând pe ruinele bogățiilor pierdute. Sau nu vom mai vedea nimic, pe urma unei dizolvări auto­mate a partidului pe care-l leagă numai Interesele și complicităl­țile... __ — ■ [UNK] [UNK] HI­I­­............................. N­ ■ ......— n Un pictor minoritar Pictorul minoritar maghiar, Emő ț­ibor expune în sala Mozart o serie de pânze remarcabile, prin accentul viguros al personalităței artistului, ca și prin relieful execuției. Fie bine-venit la noi, atât pentru în­­sușirile sale individuale de artist, pen­tru ofranda de frumos care ne-o face, cât și ca misionar al rassei lui în sfera artei și spiritualităței țării noastre, — subtilă, dar eficace trăsătură de unire între minoritatea ce o înfățișează în regiunea superioară care este arta cu colectivitatea noastră națională. Necesitatea de a stabili armonia so­cială și politică cu grupările etnice de altă ra­să cuprinse în teritoriile Sta­tului nostru, nu poate fi împlinită prin manifestările superficiale și efemere ale fluctuațiilor electorale și prin a­­ranjarea micilor interese locale. Pro­blema rezidă într'un fond mai profund și mai delicat: acolo e închisă enigma , acolo trebue căutată deslegarea. E necesar un contact al sensibilită­ților etnice, o comprehensiune a psi­­hologiilor reciproce. Antene vibra­toare, bogate în rezonanțe ale artei, stabilesc în chip miraculos acest con­tact. In deosebi artele plastice, prin u­­niversalitatea graiului lor, prin suges­­tiunea expresiei, — în con­dl­țiile în care se înfățișează expoziția lui Erno Tibor, — pot desvălui sufletul unei ra­se din cuprinsul Statului nostru, punându-1 în imediata legătură cu sen­sibilitatea noastră națională. Ernő Tibor nu este un pictor ma­ghiar numai prin nume și actul stării civile, ci prin temperamentul lui torid și rugos, nu numai prin subiect, ci mai vârtos prin viața lui interioasă, prin ritmul în care este tratat, prin to­nalitatea și pulsația coborei care se re­varsă ca o aprigă și intensă melodie din pastă. Ernő Tibor e un pictor de vigoare, cu sensibilitatea robustă, dar vibra­toare, —— cum e coarda unui țimbal, — cu viziunea largă, cuprinzătoare, fer­mecată de magia și pitorescul realită­ților. Ca un maghiar veridic, el se îm­bată de violența și impestrițarea culo­rilor, de relie­ful liniilor, de muzicali­tatea tumultoasă în concentrarea ei a vieței. Expresiunea sensibilității și viziu­­unii lui în formele plastice, de sensa­­ția când a spontaneității, când a apro­­fundărei sensației în interiorul lui și în densitatea luminoasă a coloritului, mai dese ori a vijelioasei expansiuni, caracteristice rassei lui. E un artist de talent, exprimând în opera lui sufletul unei minorități din ținutul Statului nostru, pe care trebue să-l cunoaștem și să-l apreciem, atât sub raportul pur estetic, cât și sub as­pectul mai general, de exponent în forme superioare și permanente al sen­­sibilității unei grupări etnice în mij­locul și în căutarea unei armonii cu colectivitatea noastrăjrțațională. Interni gospodărească. Situația ------ Agitația împotriva calendarului se adâncește. Insus mitropolitul Qurie , Basarabie a trecut de partea potrivire­lor calendarului, cerând schimbarea datei săr­­bătorilor pascale și adoptând pentru Basarabia vech­ul stil. Avem așa­dar disens uni in sânul b­sericii, — deocamdată. A fost convocat Sf. Sinod.­­ Cine cunoaște motivele pentru care s’e adoptat noul calendar și modul civim s’a impus această schimbare, î­i dă seama că dacă Sinodul trece de partea vechiului­ c­a­­lendar vom avea un conflict între Biserică și Stat. In cazul contrariu, vom avea o serioasă disensiune în sânul B­sericii înseși. r ------ Numărul sectelor religioase cu tendințe sociale au crescut in mod îngrijitor in timpul din urmă. La Curtea de Argeș a fost chiar o încăierare sângeroasă între s­ite Faptul e simptomatc.­­ Ceea ce e dureros e că față de problemele tot mai complexe ce se pun guvernări­ actuele. Inexperiența guvernului lasă loc la îndoieli asupra posibi­tăților de a do­mina situația. ------ O nouă luptă între comitagi și jandarmi la granița Cadrilaterului. ------ Un confrate, înreg­strând numeroasele cazuri de atacuri ale lup­ Ior la sate se întreabă ironic dacă n’ar fi locul să aducem vânători din străinătate. Eroare. Avem și noi vânători destul de dibaci. Dar portul armelor e interzis, până­ăi la cioban. ------ Prefectul de Durostor ai­rmă că arbitrariul fostului reg­m­ liberal a învrăjbit populatia din Cadrilater. Liberali au adus coloniștii macedoneni fără să se pregătească dinainte plasarea lor Macedoneni mor de foame bătând toată ziua din poartă în poartă. ------ Falsificatorii criminali de băuturi făi continuă opera sinistră, făcând non- v­itime. Revolta publcului este perfect indreptățtă. El cere anchete minuțioase și pedep­s­rea pentru asasinat a otrăvitorilor. E locul s’o spunem , mai criminali decât falsif­catorii de băuturi sunt crgandi autorităților administrat va sau judecătorești cari nu-și fac datoria deplină în această afacere. fte­rii -----Cehoslovacia trece printr’o serie de accidente de cale ferată..- ------ Deocamdată, partidele politice de la Belgrad, înainte de a se hotărâ definitiv despre soarta lor, au fost puse sub o severă pază pol­iienească. E just­ția evenimentelor care impune ispășirea poziticianismului interesat, amb­­­­țios și fără grije de iteresele mari ale țării ----- Intr’un mare di­scurs ținut la Cameră, d. Poincaré a sfida­t pe adversari, so­­­mând Camera să răstoarne imedi­at guvernul, iar nu cum­ se va începe discuția repa­rațiilor și când s’ar face un rău serviciu intereselor franceze. Camera a votat Încre­derea în guvern. ------ Senatul american va vota pactul Kellog. ------ „Războiul“ di­ntre Bolivia și Paraguai s’a terminat. Ambele armate au fost demobiizate. S­tuatia : statu quo ante. I Honiara fram­ma Ici­avnnima în orpri PFP Q­uailioiu I­UHUUC.U SyS uAffiiiiiu in­wiwUulwiS în d. Poincaré Paris 12 (Rador). — In ședința de noapte a Camerei, răspunzând dis­cursului d-lui Poincare a vorbit d.Dala­der, șeful partidului radical-socialist. Oratorul a repetat inundările cunoscu­te făcute guvernului de concentrare în congresele partidului și a atacat pe unii din colaboratorii d-la Poinca­re acuzându-i că deși cer sprijinul par­tidelor de stânga, urmează totuși o politică de dreapta. D. Daladier a ce­rut prioritate pentru punerea la vot a mot­inei radical-socialiste. Consultată asupra acestei cereri, Camera a respins cu 317 contra 253 voturi prioritatea moțiunei radical-so­cialiste, care condamna implicit alcă­tuirea actuală a guvernului. Camera a votat apoi cu 325 contra 251 ordinea de zi cu următorul au­prins: ’’Camera aprobă declarațiuni­­le guvernului și îi exprimă încredere” „Avem intenția sa existam și să persistăm“ Declarația d-lui Poincaré Paris, 12 (Rador). — In cursul desbaterei din Cameră, asupra politicei generale a guvernului, d. Poincaré de la începutul inter­pelărilor a declarat formal: — Avem intenția să existăm și să persistăm. Această declarație a avut da­rul să stingherească întru­câtva pe interpelatori, care se așteptau să găsească guvernul șovăitor. Deputatul Frossard, în numele partidului socialist, a încercat să demonstreze că există o criză în sânul majorității și în conducerea politicei generale. Deputatul Leon Mayer, radi­cal-socialist, a criticat alcătuirea guvernului a stăruit asupra ne­cesității de apărare a legilor laice. Această Interpelare a adus o ri­postă energică din partea d-lui Poincaré, care a amintit tot tre­cutul său republican, fiind viu a­­plaudat și aclamat de deputații de pe băncile Centrului și chiar din stânga. D. Marcel Cachin, șeful comu­niștilor a ținut un discurs cu ca­racter mai mult doctrinar, impu­tând fostului cartel al stângei că a dat înapoi în fața „zidului fi­nanțe!“. Experții pentru revizuirea planului Dawes Paris, 12 (Rador). — Comi­­siunea Reparațiilor a numit pe ur­mătorii experți la conferința de revizuire a planului Dawes, în urma recomandării guvernelor respective: D-nii Francqui și Gut, pentru Belgia, Moreau și Parmentier pentru Franța, Stamp și Lordul Revelstocke pentru Anglia, Pi­relli și Suvici pentru Italia, Kon­­gomori și Takashinoki pentru Japonia. LUCRĂRILE COMISIEI REPARA­­ȚIUNILOR Paris, 12 (Rador). — Cercuri­ autorizate declară că după toate probab­litățle, de­­abia peste o săptămână Comisiunea Repa­­rațiunilor va fi sesizată de numele cetățe­­nlor americani ce vor fi num­ii spre a participa la conferința experților. Numirea lor se va face de către Comisia Reparați­lor un­ia­re cu guvernul german. Această­ întârziere se datorește numai formalilor­­lor de procedură. T Activitatea noului guvern iugoslav Belgrad. 12 (Rador). — Comis­iunea de experți instituită la M­nisterul de Justiție și lucrând sub conducerea d-lui Srko, ela­borează în prezent proectele de legi desti­nate să unifice legslația în toată țara în domeniile în care această un­i care nu a fost până acum realizată. „Monitorul Oficial“ publică azi decretul de amnistie pe care Regele, după propune­rea «nistrului de războiu, a acordat-o unor anumite categorii de militari condamnați de consiliile de războ­i. Telegrame de fel citare continuă să so­sească în număr considerabil la Palatul Regal și­­ Prezidenția Cons­ii­ului. ooooooooo—-----

Next