Neamul Românesc, iunie 1929 (Anul 24, nr. 116-140)
1929-06-11 / nr. 124
DIRECTOR POLITIC g N. IOROA 13 LEI Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu Ho. 6 (etaj) Telelő» 312/60 încă unul S’a dus dintre noi, după aită suferință îngerește îndurată, profesorul G. G. Mateescu, de la Universitatea din Cluj, directorul Școlii Românești din Roma. Cel care a fost smuls de la iubitele lui ocupații științifice la vîrsta cînd de obiceiu abia se începe o carieră universitară a fost unul dintre cei mai aleși elevi ai lui Pîrvan și desigur acela care era mai potrivit ca să-i continue opera, ceia ce ne-a făcut sa ducem o adevărată luptă pentru a-1 așeza in locul lăsat de învățătorul și maestrul lui. Cercetător neobosit, cunoscător adînc al Tracilor — pentru care stătea alături cu un Genie—, dar, mai pe urmă și al enigmaticilor Etrusci—, spirit precis, legînd într’o sintesă simplă și tare resultatul studiilor sale, stăpîn sigur al scrisului și graiului său, el era și de o încîntătoare modestie, care făcea să se aprecieze și mai mult aceste înalte însușiri. Străin de orice patimă urîtă, frate bun pentru oricine susera pe același ogor, el dădea zilnic exemplul celor mai înalte virtuți, între care nu a fost cea din urmă eroismul cu care și-a biruit, ca și nobilul Bogrea, atîția ani de zile osînda bolnavului său trup. Școala poate da învățați; numai o strictă observare de fiecare clipă poate da astfel de oameni. H. lOBCfl _________ Agricultra rațională Printre cauzele principale ale micșorării producțiunii agricole de după război, se numără de obicei și lipsa de cunoștințe din partea țăranilor pentru o cultură raționlă a pământului care a trecut în mâna lor prin reforma agrară. Nu discutăm acum, dacă au sau nu drptate, cei ce văd o așa de mare deosebire între felul cum cultivau pământul foștii latifundiari și cum îl cultivă țăranii împroprietăriți, deosebire pe care mărturisim că noi nu o prea vedem, după cum am mai arătat și altă dată. Ne referim bun înțeles, la felul îngrijit cum cultivă țăranul când seamănă pe cont propriu, iar nu la sistemul nenorocit al dijmei care a luat atâta desvoltare după război, din cauza relii și abuzivei aplicări a exproprierii și împroprietăririi, și care, după noi, a provocat micșorarea producțiunii. Oricare ar fi cauza acestei micșorări și înrăutățiri a producțiunii postbelice, adevărul este însă că în țara noastră nici înainte, nici după expropriere, pământul nu s’a lucrat destul de bine. Ca dovadă, este suficient să remarcăm faptul îndeobște cunoscut, că în țările din apus, unde pământul este calitativ cu mult inferior țarinei noastre, producțiunea a fost totdeauna cu mult mai mare și mai bună decât la noi. Nu numai că în țara noastră nu se practică de nimeni cultura intensă, dar chiar în sistemul rudimentar al culturii extensive, sunt multe de învățat și aplicat, pentru ca recolta noastră să se mărească și îmbunătățească. Dar cine să învețe, la noi, pe țăran, agricultura rațională? Agronomii noștri titrați, cari ar fi în măsură să pună în practică metodele preconizate de știința agricolă, sunt mai toți birocrați. Statul, în loc să-i lase sau să-i angajeze pentru a pune în practică și mai ales pentru a învăța pe țarani știința agricolă printr-o cultură rațională a pământului, i-a întrebuințat în multiplele birouri și lucrări interminabile ale exproprierii și împroprietăririi, unde noi nu-i vedem atât de necesari, deoarece acele lucrări se pot face și fără a poseda titlul de agronom. Școlile inferioare practice de agricultură sunt prea puține pentru trebuințele unei țări agricole ca a noastră, iar absolvenții acestor școli de până acum, au fost absorbiți tot de birourile Ministerului agriculturii, în loc să meargă la țară să facă agricultura pe care au învațat-o. Loturile demonstrative cu care au fost împroprietăriți agronomii, nu și-au atins scopul pentru care au fost create, deoarce aproape nicăieri nu s-a făcut o cultură rațională „demonstrativă“, proprietarii lor mărginindu-se la o cultură obișnuită, unde nu s’a recurs chiar la nenorocita dijmă țărănească. Fermele model ale statului, create în mod special pentru aplicarea metodelor științifice agricole, de cari să se folosească și țăranii, ca să muncească și ei pământul la fel, nu numai că nu-și îndeplinesc această menire, dar au ajuns să constitue un capitol de împovărare a bugetului statului, în loc să producă venituri și să contribue la prosperarea economică a țării. D. ministru al agriculturii, care a venit la acest departament cu bune intențiuni, ar trebui să cerceteze toate cele menționate de noi mai sus, și să facă din agronomi, din școlile inferioare de agricultură, din loturile demonstrative și din fermele și domeniile statului, factorii principali reali cari să îndrumeze pe țăran, prin exemple practice, la cultura rațională a pământului, înfăptuirea acestui desiderat, socotim că ar aduce țării foloase reale, de natură să contribue într’o bună măsură la însănătoșirea economică a țării noastre atât de greu încercată astăzi, în bună parte și din cauza anomaliilor arătate de noi mai sus. GH. V. RADULESCU Cu aparatul Hugues Ziarele guvernului repetă cu stăruință detaliul că între d-nii Lugoșanu, dus la Paris să trateze o operație financiara și d. Iuliu Maniu urmează convorbiri „la aparatul Hugues“. Ca și cum aceste convorbiri „la aparatul Hugues“ ar avea o misterioasă influență asupra rezultatului negocierilor. Sau ca să impresioneze lumea care știe, vai mai bine ce este o convorbire „la aparatul Hugues“ decât cei cari stârnesc a o prezenta ca pe o operație cabalistică. D. IULIU MANIU Negocierile grecoturce Angora, 10 (Rádor). — D. Rivas, membru neutru în comisiunea mixtă, înapoindu-se azi la Stambul, a declarat că negocierile dintre Grecia și Turcia se desfășoară favorabil. Cele două guverne sunt de acord asupra punctelor principale. Chestiunile rămase pendinte sunt de ordin secundar. Cu toții cunoaștem starea precară în care se găsesc azi finanțele Statului — un discut din a cui vină, îmi permit următoarea propunere, care ar aduce în vistieria Statului circa 1.000.000 — (patru miliarde) lei anual dintr’un singur articol. Și cred că în acest caz nu ar mai fi nevoe nici de reducerea actualilor funcționari ai Statului, județului și comunei și nici de înlăturarea din funcțiunile publice a actualilor studenți (cari nu au în majoritate alt ajutor material decât micul salariu pe care-l câștigă în urma unei munci istovitoare numai pentru a putea să învețe) și a viitorilor studuți cari s’ar găsi în situația celor de azi. UN PRIVILEGIU Iată, propunerea mea: Avem o serie de comercianți cari se bucură de privilegiul unei legi care de drept nu mai există, ci există numai de formă. Este legea taxei pe decalitru (legea brevetelor). Această lege prevede că nimeni nu poate vinde băuturi spirtoase, fie în amănunt, fie en gros, dacă nu posedă brevet de licență pentru vânzarea băuturilor spirtoase în genere cu amănuntul, rul brevetelor și liberează numai anumite brevete, d. ex.: brevet de en gros pentru vânzarea de vin, rachiu din fructe etc., brevet de en gros pentru vânzarea de vin ; de asemenea se mai liberează brevete pentru restaurante, cafenele și brevete de sezon, cu anumite restricțiuni. Actualmente se încasează de Stat, aproximativ 100.000.000 lei fie chiar 150.000.000. TAXE MAJORATE PE [BREVETE Propun să se facă patru categorii de comercianți pentru vânzarea băuturilor spirtoase în genere detail și en gros, cu următoarea selecțiune : 1) Localurile de lux, cari azi plătesc taxa de brevet pentru vânzarea băuturilor spirtoase cu amănuntul, anual lei 500 să plătească anual lei 20.000. 2) Localurile de clasa I-a, cari plătesc taxa de brevet pentru vânzarea băuturilor spirtoase în gneze cu amănuntul, anual lei 500, să plătească anual lei 15.000. 3) Localurile de clasa II-a, cari plătesc taxa de brevet pentru vânzarea băuturilor spirtuoase în genere cu amănuntul, anual lei 500 să plătească anual lei 12.000. 4) Localurile de clasa III-a cari plătesc taxe de brevet pentru vânzarea băuturilor spirtoase în genere cu amănuntul anual lei 500, să plătească lei 10.000 anual. Aceasta pentru localurile din Capitală și provincie, cari vând tot felul de băuturi spirtoase în genere cu amănuntul. BREVETELE BEERGROS Apoi vin brevetele de engros pentru vin, bere și rachiuri din fructe. Pentru aceste brevete posesorii lor, adică engrosiștii cari angajează pentru instalarea unui deposit de băuturi spirtoase en gros milioane, ar putea să plătească următoarele taxe : 1) Pentru un brevet de en gros, în baza căruia vinde : vin, bere și rachiuri din fructe etc., să plătească — în loc de lei 2000 anual, suma de lei 20.000. 2) Pentru un brevet de un gros, în baza căruia vinde numai vin cu ridicata, să plătească — în loc de lei 400 anual — suma de lei 4.000. 3) Pentru un brevet de spirt și derivatele lui, să plătească — în loc de lei 2.000 anual — lei 25.000. Mai vin apoi o serie de brevete de țară, cari se liberează pe timp limitat, adică pe durata concesiunii ce o obțin de la comună prin licitație publică. Aceste brevete sunt de două feluri : 1) brevet de băuturi spirtoase în genere cu amănuntul și 2) brevet de vin în amănunt. Pentru ambele categorii câte lei 100 anual. Or, taxele pentru aceste brevete s’ar putea majora în felul următor: 1) Pentru prima categorie, în loc de lei 100 anual, să se plătească lei 4.000. 2) Pentru a două categorie, în loc de lei 100 anual, să se plătească lei 2.000. Mai sunt o serie de brevete pentru cafenele, restaurante și de sezon. 1) Pentru brevet de restaurant să se încaseze, în loc de lei 500 anual, lei 4.000. 2) Pentru brevet de cafenea lăptărie etc., să se încaseze, în loc de lei 500 anual, lei 3.000. 3) Pentru brevet de sezon, să se încaseze, în loc de 500 anual 2.500 Mai propun să se elibereze o categorie de brevete „pentru vin și bere“ cari se eliberau prin legea din 1911 și apoi s’au abrogat în urma unei modificări a legei. Pentru aceste brevete să se încaseze taxă anuală de lei 5.000Í. Prin această măsură s’ar îndrepta și răul că, negustorii din marginea Bucureștiului plătesc taxe egale cu cele mai elegante localuri din centru și mai ales cu tripourile. EVITAREA UNOR NOUI IMPOZITE Apoi, aplicându-se această măsură nu s’ar năpăstui întreaga societate cu noui impozite. Din contră, s’ar îndrepta și un rău și s’ar veni cu o justă majorare pentru o singură clasă socială, care știm cu toții, câștigă binișor. Realizându-se această propunere nu s’ar lovi cu noui impozite întreaga societate, ci numai singura clasă a comercianților de băuturi spirtoase cari la rândul lor, ar scoate paguba de la consumatorii de băuturi cari nu sunt absolut necesare existenții. Apoi s’ar înfrâna unul din marile pericole sociale : alcoolismul. Cu modul acesta, tezaurul public ar realiza un spor de încasări de circa patru miliarde Criza financiară (am ) ar putea acoperi deficitele --------------— ♦ ----- Piața financiară și comercială înregistrează de câtva timp surprinzătoare prăbușiri. Instituțiuni vechi și de încredere, firme comerciale de asemenea, ajunse la limita sforțărilor lor de a se menține cu cinste la locul pe care l-au ocupat atâția ani își încredințează aprecierii tribunalelor registrele lor cerând moratorii în neputință de a face față plăților. Intr-o singură zi au încetat plățile vechea și cu plățile vechea și cunoscuta bancă Lazaris și firma de fierărie Gologan care datează de 80 ani în Capitală. Aceste prăbușiri au ridicat la punctul culminant grava situația financiară în care ne aflăm. Indiferent de origina acestei situații se pune întrebarea a putea guvernul d-lui Maniu, în timp de opt luni decând se află la conducerea țării, nu să amelioreze dar să evite agravarea situației ? Răspunsul e categoric afirmativ. Ce însușiri de guvernământ are acest guvern care, luîndu-și răspunderea situației, n’a putut până azi măcar să împiedice agravarea ei? E evident că de urgență trebue să se tragă concluzia spre a se evita falimentul rușinos și iremediabil al țării. -------- -a e- —i - I Internă Situația — Se va proceda la o revizuire generală a ordonanțelor și statelor de plăți de la căile ferate. — Desvelirea statuei regelui Ferdinand la Orăștie s’a amânat pentru luna Octombrie. — D. general Moșoia a făcut interesante destăinuiri la Senat asupra sovietelor in țara noastră. — La 15 iunie se va deschide la Tighina sesiunea comisiunii mixte ruso-române. — Pe dealul Copoului de lângă Iași s-au făcut interesante descoperiri: sau găsit vase de lut preistorice și scheletul unui animal necunoscut. — Pe lângă propaganda antinațională a lui Stere in Basarabia mai bântuie și tifosul exantematic. — La Brăila au apărut două interesante publicații culturale : „"Arte și Meserii" și „Analele Brăilei", — Ieri s’au desvelit la Ara ibusturile lui Xenopol și Coșbuc. — Relativ la problema ucenicilor ministerul Muncii pregătește o monografie. — Curtea de Casație a declarat neconstituțional un articol din legea contenciosului ■ Externă — Ședințele Ligii Națiunilor sunt foarte însuflețite și dsebit de importante. — In China s’a descoperit numeroase comploturi comuniste. Regental lom ® elogiaza armata maghiară Budapesta, 9 (Rador). — Sâmbătă s’au împlinit 10 ani de când Regentul Horthy, pe atunci ministru de războiu al guvernului antirevoluționar, a dat ordonanța pentru reorganizarea armatei maghiare, pe vremea regimului bolșevic. Profitând de această aniversare, Regentul Horthy dă un ordin de zi pe armată, amintind acest fapt. El spune, că în timpul acestor ani, planta semănată a crescut cât un arbore puternic și că soldatul maghiar asigură azi desvoltarea constituțională liniștită a țării, iar pe de altă parte este sentinela înarmată la granițele Ungariei. In tot acest timp, soldatul ungur nu a cucerit numai dragostea și încrederea cetățenilor țării, dar și aprecierile prietenilor streini ai Ungariei, din ce în ce mai numeroși. Toți cetățenii trebue să fie de acord că, fără o armată disciplinată, poftele distrugătoare se pot deslănțui și apărătorii ordinei pot fi răsturnați. Fără armată orice inamic de neînsemnată valoare, poate primejdui națiunea jucându-se. Regentul exprimă gratitudinea sa și sincera recunoștință pe care o poartă tuturor membrilor armatei maghiare. Al 7-lea centenar al noifersitatii tim îo Monse Paris, 9 (Rador). — Președintele Republici însoțit de președintele senatului, președintele Camerei și miniștrii de instrucție publică și lucrări publice, au plecat azi la Toulouse, spre a asista la serbările celui de al 7-lea centenar al universității din acest oraș. D. Diamandy, în calitate de ,,doctor honoris causa“ al acestei universități, fiind de asemenea invitat, a plecat la 1oulouse. Congresul International agricol ședința de eri dupa amiază D. Al. Nasta despre reforma agrară D. Alex. Nasta, directorul Școalei Sup. de agricole la Herestrău, a făcut o interesantă comunicare asupra consecințelor reformei agrare în Români și din punct de vedere tehnic și economic. , Răsboiul și reforma agrară trebuiau spune d-sa în concluzie să aibă fatal repercusiuni tulburătoare în economia națională. Un scurt spațiu de timp și lucrurile vor ajunge la normal . LUCRĂRILE DIN SECȚII In Secția 2, d-1 prof. Ernest Laur, elvețian, a vorbit despre organizarea științifică a muncii în agricultură. In Secția 3-a, d. George Tașcă, și expus note și observațiuni asupra relațiunilor dintre producător și consumator în cooperație cari au dat naștere la interesante discusiuni. .La Secția 4, d. Ex. Henri Hiller, Franța, a făcut o comunicare cu privire la „Influența condițiunilor naturale asupra metoadelor de cultura, la care au luat cuvântul d. Ioan Cămărășescu și mulți agronomi români. La secția viticulturii, a vorbit d-l Juan Marcuk Arazola despre desvoltarea escesivă a culturii viilor în Europa. , La Secția 5-a, d-1 Alfred Mossé, a făcut o comunicare asupra „influenței condițiunilor naturale asupra metodelor de creștere, cărți genealogice și controlul producțiunei laptelui, păstrând o strânsă legătură intre cărțile genealogice și controlul laptelui. .La Secția 6, d-1 Vladimir Brdlik, vorbește despre industria zahărului. LUCRĂRILE SECȚIEI FEMENINE D-na Alex. Cantacuzino, salută pe congresiste în numele femeilor române D-na Contesă de Keramske Kermezne, citește raportul despre rolul femeii k țară. D-na Mark Pop, despre contribuții sociale și economice a sătencii în România. D-na Contesă Kaiserling- Germanis, vorbește despre aportul femei germane în agricultură. D-na Auerbach-Anglia, arată că în Anglia 180.000 femei sunt întrebuințate în agricultură, mânește începând pentru regele Minai, pentru cele două dinastii înrudite și pentru țăranul român. * După terminarea banchetului de la „Cercul Militar“, a avut loc în gradina restaurantului „Cina“ din strada C. A. Rosetti, o serată, organizată de către „Clubul Agricol“, în onoarea congresiștilor. Au luat parte la această serată, toți congresiștii, foștii și actualii miniștri, marii agricultori ai țării UN BANCHET D, ministru de agricultură a oferit aseară șefilor delegațiunilor oficiale un banchet în sala cea mare a Cercului Militar. In afară de șefii delegațiunilor străine au luat parte la banchet toți membri guvernului, cu excepția d-lui Iuliu Maniu, șefii tuturor legațiunilor străine din Capitală și numeroși invitați dintre conducătorii mișcării agricole dela noi și foști miniștri. La șampanie a luat cuvântul d. I. Mihakede, ministrul agriculturii, care a salutat în limba franceză pe cei prezenți, închinând pentru șefii statelor reprezentate la congres, pentru oaspeții industriei cari erau de față și pentru victoria agricutorilor. Au mai vorbit reprezentantul institutului internațional de agricultură din Roma, d. Heinich, fost președinte al republicei austriace, și d. Frangeș, ministru de agricultură din Iugoslavia, care și-a terminat toastul în ro(Urmare în pagina II-a) , stările flcio Batanți Pentru d. ministru al sănătății Primim următoarele: Ceresc în No. 114 din 30 Mai a. c. al prețuitului d-voastre ziar, cum că d-l P. Dorin se scandalizează, că în orașul Odobești se înmormântează morții în curtea bisericei din centrul orașului. La noi în Bucovina se petrec lucruri și mai cu coarne. In orașul Rădăuți, fosta episcopie a Rădăuților, se află în centrul orașului în nemijlocita apropiere a fostei biserici episcopale, unde sunt îngropați cei dintâi voevozi ai zi a careului de lângă stațiunea C. F. R. și poate la câteva sute de pași de prefectura județului, de primăria orașului după ce are atâtea graj„Eudoxie Hurmuzachi“, de Internatul d băieți și de partea aceea, unde se ridică vilele cele mai frumoase ale orașului pe loturile de împroprietărire, precum și ale bisericei Unirei ce se zidește acuma, — grajdurile hergheliei statului. Oare morții din centrul orașului Odobești sunt mai periculoși pentru starea sanitară a odobestanilor decât necurățeniile, băligăriile, gunoaiele, etc. ale cailor hergheliei statului pentru starea sanitară a rădăuțenilor, după ce Rădăuții sunt situați pe un loc plan ca pe palmă, nu posede nici canalizare și nici apele nu se pot scurge repede, ci mocnesc după, ploi cu săptămânile prin gropi și șanțuri. Că statul austriac a zidit grajdurile hergheliei lângă biserica și curtea episcopală, nu-i nici o mirare, deoarece el prin aceasta vrea să șteargă trecutul glorios al Rădăuților, dară că statul român menține aceste grajduri din centrul orașului după ce are atâtea grajduri la dispoziție în împrejurimea Rădăuților, aceasta nu o putem pricepe. Deci nu morții, cari din mormânt nu fac nimănui nici un trăut, ci hergheliile de cai, caii cu murdăriile și băligăriile lor infectează aerul și apele, să se scoată de prin orașe. Grajdurile acestea s’ar putea ușor transforma în școli internate, ba chiar și în cazărmi pentru militari, de care statul trebuie să se îngrijească mai mult decât de cai, cari în zilele noastre — pentru apărarea țării — nu mai au acea importanță, pe care o aveau înainte de inventarea automobilelor și aeroplanelor, chiar și a motocicletelor. Deci rugam și noi pe d-1 ministru al sănătății sa ordone o anchetă pentru constatarea faptului și să oblige statul a-și reface grajdurile hergheliei din împrejurimea Rădăuților, unde să-și fie caii și nu la centrul orașului Rădăuți. GEORGE MORGȘAN agricultor Berlin, 10 (Rador). Cu prilejul discuției bugetului ministerului de interne la Reichstag, d. Severing, ministrul internelor, a răspuns diferitelor afirmațiuni despre criza parlamentarismului. Oratorul și-a exprimat părerea că diferite crize de guvern din ultimii ani au fost pricinuite în realitate de povara apăsătoare a reparațiunilor. Diferitele partide nu aveau curajul sa-și ia răspunderea în această privință. Dacă însă problema reparațiunii top va fi rezolvată în așa fel încât poporul german să poată suporta sacrificiile impuse, stabilizarea activității guvernelor va face progrese, repezi și nu va mai fi vorba despre o criză a parlamentarismului. lin fost minisfni greefrest of Atena, 9 (Rador). — Consiliul de miniștri, și autoritățile competente examinează situația actuală a chestiunilor litigioase greco-turce. Nici o hotârîre nu s-a luat până acum; deliberările vor continua Luni, în vederea fixărei atitudine! Greciei Comisiunea parlamentară de anchete, a lansat mandat de arestare contra fostului ministru pangalist Tantalides. Conducătorii partidului popular au convocat pentru Luni congresul partidului, care va hotărî asupra atitudinai grupul ei popular*