Neamul Românesc, iulie 1929 (Anul 24, nr. 141-167)
1929-07-24 / nr. 160
Director politic......| N. IORGA I Miercuri 24 Iulie 1929 ^ ■ ANUL HXBW. — Mo. Ho AlB Enaeate: Pe ea 600 Lei ■ Pe ne Leal 360 Le Pentru autorități și instituțiuni 1000 Lei 3 LEI Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu So. 6 (etaj! Telefon 312/69 uireciori. j N> gecrgescîj Bani trebuie sa Mc Părerea generală este că bani sunt, și că ei nu se vor putea găsi, nu numai pentru că partizanii nu pot fi scoși din cuiburile budgetare, dar și pentru că populației, mai ales celei din țările alipite, i s-a făcut o întreagă educație contra plătirii impozitelor (așa cum fac azi alte partide de opoziție contra creșterii impozitelor, fie și a celui pe cîrciumite. Dar bani trebuie să fie. Vor fi trăind unii săteni în condiții grele pentru că nu s’a făcut recolta, dar e de ajuns să se arunce o privire împrejur ca să se vadă câți oameni trăiesc azi așa cum neam de neamul lor n’a visat vre-o dată. Uitați-vă la ce case se ridică, la ce automobile defilează, la câtă marfă de lux nu vine, la cât se cheltuiește în localurile de noapte, la câte familii merg în vilegiatură, la câte pașapoarte se dau. Cu toți aceștia la presă . Căci bani trebuie să fie. N. IORGA S-au făcut schimbări? Prea de timpuriu se îngrămădesc greutăți pe capul unui biet guvern, care ca atâtea altele n’are nimic a-și reproșa contra vechilor procedee ale moravurilor noastre politice. Nimic nu s’a schimbat. Sau schimbat doar, oamenii-Nu de mult și nu trebue ușor sa se uite, am trăit cu toții vremea tiraniei autorității de stat, care sub lberali era transformată în numele ordinei publice — nu mai puțin — în scutul tuturor samavolniciilor și al ilegalităților nenumerate. Pe atunci, jandarmeria abătută de la rostul ei, drămăluia oricui libertățile constituționale. Circulația părea liberă, scrisul liber, votul și mai liber, dar cum încercai să le iei în serios, o pătimi ai urât. De te găseai la țară, erai luat de gât și întors apostolește la oraș ca agitator periculos. De încercai a te dezvinovăți sau de protestai mai ajungeai și înaintea Consiliilor de război sau a instanțelor ordinare. Scrisul liber era supus cenzurei preventive — după dispoziția stăpânirei- La vot erai chemat, dar una votai și alta eșra din urmă. Parlamentul furturilor de urne va rămânea de pomină. Puteai oricând fi învinuit de fapte de domeniul imaginației, a căror calificare era cât mai bine trasă de păr și încadrată în legile anume ticluite pentru întărirea atotputerniciei guvernului de pe atunci. S’au perindat guvernele și trebuia iscodit și câte ceva nou, care totuși să nu schimbe nimic Ceva nou, care să păstreze și mai bine continuitatea fericitelor noastre moravuri, ceva nou, care să ne facă cunoscut că s’au schimbat alți oameni cu aceiași mentalitate și nimic altceva. Cu mila lui D-zeu, am trecut cu toții și mai bine și mai rău și prin epoca „barierelor“. De astă dată nu erai indus în eroare. Jandarmul îți spunea hotărât: »,nu-i voe“, și trebuiai să te supui, dacă nu ți se ura cu binele Se întâmpla să afli într’o bună zi că se „contaminase“ de ,,febră aftoasă“, —dintr’odată — o întreagă regiune, iar stăpânirea cu grija ocrotitoare de vietățile necuvântătoare, ordona oprirea circulației, — te supuneai, n’aveai încotro. Era „țcp“ cum ziceau țăranii. De nu era „febra aftoasă“ era vr’o altă opreliște. Funcționau »,barierele“ ca nu cumva orășenii neastâmpărați, ducându-se pe la țară, să se dee în vorbă cu țăranii asupra , chestiei" asupra căreia nu trebuia să se vorbească. Așa a mers ani dearândul-La greu și la necaz, nu tot omului îi arde de politica așa cum se face la noi și poate toate sar fi uitat mai ușor, dacă cel puțin țara ar fi fost mai bine gospodărită. Gospodăria țărei încăpută însă pe mâna partizanilor de toată mâna, a mers din rău în mai rău și cu multă nerăbdare o lume necăjită a așteptat să vie și ziua atât de mult anunțată și făgăduită, a „democrației integrale“, a libertăților publice, a micșorărei impozitelor, a „regalismului“, ziua controlului sever al tuturor gestiunilor bănești. "A așteptat o lume, ostenirea traiului și înviorarea economică. Ziua a venit, dar fără libertăți publice, cu mărirea impozitelor, fără ,,legalism“, fără controlul banului public, fără ostenire și fără înviorarea economică. Astăzi, jandarmul nu se mai amestecă, la țară te poți dues. Orășenii ca și țăranii se pot consfătui, dar cum nu ești pe placul guvernului, te bat ,,voinicii“ de te zvântă. Semnele nu-s tocmai bine. In vremuri atât de grele și apăsătoare, dezordinea începe a porni de sus. Liberalii se ridică contra reformei administrative, amenință cu retragerea din parlament și cu agitații în țară. Liga ,,Vlad Țepeș”, cerând înlăturarea politicianismului, cauza tuturor relelor, tinde spre dictatură Guvernul, pe de alta, anunță sancțiuni și măsurile cele mai severe. Agitația pare să cuprindă și alte cercuri până acum în afară de politică. Dezordinea de sus poate fi rău sfătuitoare și poate fi începutul dezlănțuirei nemulțumirilor de tot felul. Fi-va guvernul în stare. să domine situația ? întrebarea se impune de la sine- Vor putea cămine situația? întrebarea se ceară parlamentului sancțiuni în contra celor ce se retrag astăzi? Vor putea cere țării, noi impozite, tocmai aceia cari au făgăduit să le micșoreze, — (iată că s’a putut) — sau vor putea guvernamentalii impune legalitatea, pe care au călcat-o, sau reprima dezordinele, pe cari altă data le-au provocat ? Aici e greul — și nu-i suficient să fii guvern, ca să te poți impune. Fără prestigiul autorității morale, peste care atârnă povara obligațiilor de partid, în țara, în care ..voinicii“ de toate nuanțele vor fi luat vânt, guvernul Maniuvernamentarii impune legalita. va trece prin grele încercări. GRIGORE LOBAN ! Starea sănătății cancelarului inner Berlin, 22 (Rador). — Din Heidelberg se anunță că azi înainte de amiază, starea sănătăței cancelarului Reichului, era mulțumitoare. Dacă starea actuală se menține, din cercurile bine informate se anunță că orice pericol este înlăturat. Berlin, 22 (Radox) . Pe tot timpul lec&rii sale, cancelarul Mueller va fi reprezentat prin d. Groener, cel mai în vârstă dintre miniștri prezenți la Berlin. CONCEPȚII CE SE CONTRAZIC Eu nu știu, se pare că în legea dv., trecută prin atâtea foruri, trecută prin atâtea zodii pământești și cerești, s’au amestecat două concepții, care se bat cap în cap : o concepție de o lărgime, îndrăzneață fără margini, perzându-se într’o ideologie paradisiacă și, după aceia, aceia a unui fel de contabil, pe care l-ați fi luat nu știu de unde; un om chițcăit, așezat cu ochelarii pe nas, care a stat și a verificat articol după articol, introducând tot felul de clauze de acestea, care în chip natural vor și indispune opinia publică și vor face ca aplicarea legii să nu fie rodnică. Vin acum la consiliul județean, — și la președintele consiliului județean și la prefect. Mai întâiu, dați-mi voie o observațiune, care se aplică la toate consiliile dv. Am luat și eu parte, la consilii — sunt și acum, de două zile, consilier comunal la Vălenii de Munte (aplauze pe băncile majorității) ; atât n-am priceput, atât am ajuns (aplauze, ilaritate pe băncile majorații). După ce am prestat jurământul, am întrebat: mă rog, ce pasc eu aici ? Mi s’a spus : de patru ori pe an ne convoacă. — Cum de patru ori pe an ? Dar dacă se întâmplă ceva ? — Dacă se întâmplă, ai voie să ceri adunarea consiliului comunal. — Dar până atunci ? — Până atunci, după legea de acum— și după legea dv. — până atunci este primarul, care execută — și care are puteri ca și cum p’am fi într’un regim democratic naționalțărănist, are drepturi aproape autocratice, și lângă dânsul se găsește o delegație de doi sau de trei, mi se pare, în alte cazuri. Viața unui sat întreg, unei comune întregi, unui oraș întreg, și mi-o strângi d-ta între un primar, pe care uneori îl impui, și între doi oameni răsăriți cine știe cum ?! Și toate elementele acelea care sunt adaose în consiliul comunal să le chemi, cum o faci la bănci ! Dar bine, eu nu folosesc nimic dela bănci — în deosebire de o parte din colegii miei de aici din Parlament, — însă odată s’a întâmplat de m’au atras și pe mine într’un consiliu de bancă —, tot la Vălenii de Munte. „Domnule, intră, te rog, și d-ta în consiliul de bancă“. Am intrat, am depus o sută de lei, care mi-a fost restituită când am ieșit, (ilaritate pe băncile majorității). Și am zis, ei bine, acum ne punem pe lucru. Răspuns : „de loc, fiindcă acesta este consiliul cel mare ; mai este consiliul cel mic și, pe lângă consiliul cel mic, este directorul. — Bine, dar cum merg împreună ? — Apoi cum să meargă ? Directorul face, consiliul cel mic aprobă, și consiliul cel mare cască gura, când îl chemi ! Exact așa este și consiliul comunal, exact așa consiliul județean și exact așa cu toate consiliile dv. Ori voiți o participare largă a poporului, cum ziceți dv., și atunci nu vă speriați, cum se sperie adversarii dv., de adunarea satului , s’au adunat oamenii cari au familie — parcă s’ar aduna vreodată să dea foc satului, când oamenii cei mai interesați să nu ardă satul sunt tocmai ei, care-și țin consiliul! Dar, va să zică, dv. vă speriați de un consiliul comunal funcționând necontenit." ADUNĂRILE CONSILIILOR COMUNALE In alt domeniu, domnule președinte al consiliului eu văd ce înseamnă un consiliu care se adună des. Eu am fost decan și sunt acumarector. Noi ne adunăm de o mulțime de ori. Nu vă puteți închipui care este folosul cel mare al oamenilor cari se întâlnesc des. La început, cred că nu se înțeleg. Dar se creiază un spirit comun. Veți avea acolo guvernamentali, veți avea reprezentanți ai celor ieșiți în minoritate la alegeri. La început își vor arăta dinții grozav, vor căuta să se distrugă uinii pe alții. Chiamă-i la două săptămâni odată și să vezi cum ajung a se cunoaște. In general, se urăsc oamenii cari nu se cunosc, oamenii cari nu au nimic de făcut cunoscut altora, aceia se urăsc. Dar oamenii cari au ceva în ei, cari pot să arate altora ce au, acei cari pot să primească de la alții ceva, aceia nu ! Se creiază interesul comun, și se creiază un fel de cuviință solidară. Am ajuns decan, îmi închipuiam că nu pot prezida — știam eu ce este acolo, la facultate. Ei bine, de la cea dintâi ședință m’am convins ca se poate lucra perfect cu colegii mei. Și acum, la Universitate, lucrăm în cele mai bune condiții. Dar, mă rog, ori este consiliul comunal și nu este o figurație, ori este o figurație și atunci mai bine părăsiți consiliul comunal și puneți în fiecare loc doi oameni, puneți un președinte numit deja centru, ziceti-i primar, și s’a isprăvit. Este alt sistem. Dar nu puteti fi și în sistemul dv. și contra sistemului dV. Pe de alta parte, consiliul județean are un președinte. Președintele acela are o sumedenie de atribuții. Acum, să-mi dați voie să vă amintesc din legislația Vechiului Regat, — și cei de vârsta mea își aduc aminte — a existat o astfel de instituțiune, comitetul permanent și președintele comitetului permanent, care instituție avea mult mai mare realitate decât delegațiunea dv. îmi aduc aminte de orașul nașterii mele, de Botoșani, unde era acest comitet permanent. Președintele comitetului permanent era un om respectat, care nu se schimba odată cu guvernul. Dar președintele consiliului județean al dv. nu va avea niciodată autoritatea vechiului președinte al comitetului permanent, încă un lucru însă, și mă lăsasem și eu să fiu influențat de acest lucru: când am vorbit de soviete, la aceasta mă gândeam ; nu citisem toată legea și eram influențat de anume campanii în contra ei, precum eram influențat și de un fel de apărare, — foarte slăbuță, în presa dv., — a aceluiași proiect de lege. ROLUL PREFECTULUI Credeam și eu că prefectul este desființat cu totul și ziceam , vai de prefect și de pretor ; oamenii aceștia nu mai au de aci înainte nici un rol. Cum să nu aibă ? Dar au, fiindcă toți aceia cari administrează sunt tot sub controlul prefectului. El este și judecător de instrucție, el este și procuror, și toată poliția o are în mînile lui. Tot ceia ce este autoritate, cu privire la apărarea statului, este reprezentat de prefect. Și atunci, dacă este așa, președintele consiliului județean se poate ocupa cu cultura leguminoaselor, cu deosebite alte operațiuni de grădinărie, poate să facă filantropie, iar, dacă are glas, să cânte, poate să cânte la teatrul din localitate, căci nu-i împedică nimeni (ilaritate). De câte ori este vorba de acțiune, atunci acțiunea va fi numai a prefectului, fără ca prefectul însuși s-o aibă formal. Atunci din două una : eu înțeleg și un sistem, înțeleg și alt sistem, pentru că nici unul nici altul nu este sistemul mieu, sistemul mieu fiind creațiunea Statului organic, care întrebuințează toate organele făcute de istorie și păstrate până în prezent, și cu ele creiază Statul. Dar Statul mecanic poate fi făcut numai pe baza a două concepții : este o concepție, mai întâi, concepția de autoritate. Astfel pornește acțiunea sistemului napoleonian, care este foarte bun, dar (Sfârșitul în pag. tima) Reforia administrativă Discursul fi-lui profesor N. Iorga Concepții ce se contrazic.-- Adunările consiliilor comunale.- Bolii preiecinini v Față de gestul festempestiv, și care n’are nici măcar meritat originalități), al retragerii din parlament ,a opoziției liberale, atât represintanții guvernului cât și presa lui au aruncat în spinarea guvernurilor liberale unn mare număr de fapte, cele mai multe necunoscute până la precizii mile de azi, fapte care constituesc tot atâtea acuzațiuni a căror confirmare comportă sancțiuni nu numai de ordin politic. Se pune însă o întrebare, de cea mai elementară moralitate politică, asupra căreia trebue sa mediteze guvernul sincerităței democratice, știa sau nu partidului «Mai Maniu mai de mult despre aceste grave greșeli și insuficiențe ale guvernărilor liberale? Dacă nu știa, înseamnă că partidul național- țărănist a fost nepregătit pentru guvernare și că a făcut o greșală gravă cerând pentru sine exclusiv întreaga răspundere a unei succesiuni al cărei inventar îi era necunoscut. Pană știa, de ce n’a făcut aceste destăinuiri inedite mai de mult? De ce această adevărată complicitate care a fost denmită abia ieri? De ce a fost amăgit contribuabilul, care nu merita un astfel de tratament drept recunoștință pentru încrederea arătată guvernului d-lui Maniu. Dar, — să trecem. La o nouă întrebare: ce are de gând să facă guvernul, ce consecințe înțelege să tragă propriilor și gravelor sale declarationi? Situația Internă — In urma unui articol de ziar ofensător pentru români corpul ofițeresc din Oradea Mare a rupt relațiile cu minoritarii maghiari. O delegație de ziariști unguri au cerut apoi scuze comandantului garnizoanei. — Siretul și Prutul s’au revărsat în jud. Covurlui. — Prin noua lege a municipiului București se vor înmulți cu unul numărul sectoarelor Capitalei. — Coloniștii unguri din Vestul țării și mai ales din Bihor au fost descoperiți fabricând clandestin pentru uzul populației românești „răchie neagră”, un alcool cu urmări teribile asupra organismului și eredității. Contrabandiști și criminali. — Cu toate reclamele stațiunilor noastre balneare și climaterice, ele sunt prea puțin populate din cauză scumpetei. Cine nu pleacă în strâmtare preferă să rămână în Capitală. Internă — China s’a declarat gata să înceteze ostilitățile cu Rusia, — Cuvernul Poincaré a obținut de la Cameră un vot de încredere la limită. Datoriile Franței Paris, 22 (Rador). In urma expozeului făcut «de raportor, comisiunea financiară a Senatului, a decis cu 25 de voturi contra 1, o rezoluțiune prin care se declară că să se ceară Senatului să voteze fără vreo modificare, proiectele de lege votate de Cameră, prin care se conchide la ratificarea acordurilor asupra datoriilor. Comisiunea, în unanimitate, a adoptat moțiunea ca după votarea de Senat a proiectelor ratificarei acordurilor, să se supună votului Senatului o rezoluțiune prin care să se stipuleze că dacă Germania va suspenda sau ar micșora simțitor vărsâmintele ce ea are să facă Franței, aceasta să poată cere o amânare de trei ani, a totalităței sau numai a unei părți din plățile ce și ea la rândul ei urmează a face Angliei și Americei. 1 Paris 22. (Baxior). — In ședința de azi a Senatului, raportorul Comisiunei financiare, a depus raportul Comisiunei, prin care se conchide ratificarea acordurilor asupra datoriilor. Discuția publică va începe în ședința de Miercuri. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE_ Paris, 22 (Rador). — Comentând votul dat de Cameră asupra ratificărei datoriilor, ziarele aduc omagiu prestigiului personal al maréii și neobositului efort făcut de Poincaré, susținut de talentul și autoritatea d-lui Briand, care, în lipsa d-l ui Poincaré, a știut să câștige lupta grea, din cauza puternicei opoziții ce s’a făcut rafifie trei fără rezerve. Șovăiala deputaților s’a manifestat cu ocaziunea votului care a dovedit că toate grupările sunt împărțite. Deși majoritatea a fost redusă numai la 8 voturi, criza politică este complect înlăturată. Părintele. ...milos al celor fără paternitate a pășit la Cameră cu un proiect de lege ca să dea fiecăruia dintre aceștia câte un tată veritabil. Din toată lumea PRIMUL TEATRU CHINEZ IN RUSIA In „casa popoarelor orientale“ din Leningrad s’a deschis în 7 iulie primul teatru chinez din Rusia sovietică. Ansamblul este format din studenți chinezi, care trăesc la Leningrad, între care și foști artiști. La prima reprezentație au fost jucate fragmente din trei piese chineze: „Tigrul alb", „Războiul” domniței și „Soarele adevărului". După obiceiul chinez toatele , rolurile femenine sunt jucate de bărbați. INVAZIA VAGABONZILOR IN SUDUL RUSIEI După cum se anunță din Caucazia, are loc în ultimul timp o puternică invazie de copii vagabonzi în orașe de acolo. Copii inundă piețele și străzile, unde se pretează la furturi și atacă chiar pe trecători. Două treimi din acești copii sunt în vârstă de 11—16 ani. Sovietele locale din Caucazia cer luarea de măsuri spre a se împiedica vagabondajul acestor „bezprizoriî“ care formează o plagă a Sudului Rusiei. După cum anunță ziarele, au fost date instrucțiuni căilor ferate, ca să împedice călătoria bandelor de copii; Comuniști arestați la Paris Paris, 22 (Ka&or). — Continuuând operațiile preventive, în contra demonstrațiilor comuniste, anunțate pentru 1 August, poliția a arestat cin 95 de comuniști. Nu există colțișor al Parisului de unde să nu cuprinzi cu ochii gigantica construcție de un alb imaculat al Sacré-Coeur-ului. Și nu există priveliște mai minunată decât aceia văzută de la înălțimea turnului din Sacré-Coeur, la picioarele căruia, Parisul noaptea, mai cu seamă cu milioanele de lumini multicolore, se vede ca o insulă fermecată. Cine n’a asistat la o slujbă a Sacré-Coeur-ului nu știe ce înseamnă un spectacol extraordinar și unic. In, după amiezile frumoase, de Duminică slujbe speciale se fac pentru străini. Biserica e neîncăpătoare pentru miile de vizitatori în trecere prin Montmartre. Doi preoți de la înălțimea unor tribune din stânga și dreapta bisericei, înalță o rugăciune fierbinte către cer. Citind apoi cu glasul tărăgănat și obosit percepti din biblie. Apoi începe procesiunea.. Doi câte doi întâi clerul, apoi corul bisericii cu lumânări aprinse, cu veștminte strălucitoare defilează prin fața noastră făcând de două ori ocolul bisericei. Numărul lor variază între 360— 380 iar procesiunea durează mai mult de o oră. NOTRE-DAME... Ca să cunoști minunățiile de artă a Notre-Dam-ului, trebue să vii el puțin două săptămâni consecutive. Numai fațada și bassoreliefurile porției de la intrare îți răpesc mai mult de cinci ședințe. Interiorul bisericei cuprinde atâtea comori de artă, încât cel care vrea s-o viziteze o singură dată pe fugă săvârșește o crimă. Ce sunt pereții și colonadele sculptate în marmoră, altarele și icoanele, spuma dantelată și fină a turnurilor, ■decât realizarea cea mai pură a frumosului și perfectului . Cele 350 de scări ce duc la turnul, de sus, sunt bătătorite zilnic de sute de mii de inși, iar pereții de piatră cenușie sunt acoperite de autografe, poezii și maxime. Nici acest joc n'a sefeat de vulgara și neînțeleasa dorință de exibiție omenească. Din turnul de sus cu terasa lui îngustă, cuprinzi o bună parte din Paris, iar la picioarele Sacré- Coeurului, Sena, liniștită își rumegă visurile de decenii. Oamenii sunt ca niște musculițe, mișcarea și zgomotul străzilor, al tramvailor și mașînelor ajunge sus ca un ecou depărtat. Turnul Eifel își profilează cochet bustul lui de o înălțime exasperantă și îndrăzneață. MADELEINE... E biserica cea mai populată și cea mai atrăgătoare prin simplicitatea ei. Așezată între patru străzi din centrul orașului, lumea vine zilnic, nu să admire arhitectura sau comorile de preț, ci să îngenuchieze să se roage și să aprindă o lumânare. Simplicitatea acestei biserici atrage mai mult spre rugăciune decât celelalte, unde ochiul e prins pe ciocuri și gândul împrăștiat. Acest centru însă ,e. 014, mait fregventat de străini, pentru că în jurul bisericei sunt cel mai multe bănci și agenții de excursie, cum e bunăoară vis-ă-vis, Cook-ul, agreat de englezi și americani. Fiind acolo, vizitatorii nu se pot opri să nu intre în biserica Madeleine, care îi prinde pe dată țicându-i ceasuri întregi îngenuchiați. Saint-Suplice, Trinité și atâtea zeci de biserici minunate, sunt deschise în permanență publicului flotant de pe urma cărora ele se întrețin, nefiind susținute de stat. După fiecare slujbă, un preot, strânge prin mulțime banii pentru diversele necesități ale bisericei. Pe rue Jean de Beauvois, între Saint Germain și Saint-Michel în plin cartier Latin, se află și biserica ortodoxă. E locul de întâlnire al românilor. Un cor minunat compus în majoritate de fete și bieți elevi ai conservatorului din Paris, însoțește orga din Duminică în Duminică. Românii sosiți la Paris, în con jtare de cunoștințe sau la retwu' sa , înființează Duminică in biserica din Jean de Beaumois. Hélène Văcărescu, această animatoare de energie, nu lipsește niciodată de la slujbă pe care o cinstește cum foarte puțini din acei ce vin acolo știu s-o facă... Ascultă slujba, îngenunchiază, se roagă ,aprinde lumânări și părăsește biserica fără zgomot, fără alai. AIDA VER. Rusia na spera sar’o înțelegere ■ pacifică cu China Paris 23 (Rador). Din Moscova se anunță că Sovietele au declinat propunerea de mediațiune făcută de Franța, in conflictul dintre lina și Soviete. Motivul acestui refuz se datorește faptului că autoritățile chineze nu vor să restabilească situația existentă anterior pe calea ferata din Estul Chinei.