Neamul Românesc, ianuarie 1930 (Anul 25, nr. 1-23)

1930-01-15 / nr. 10

DIRECTOR POLITIC­­ N. IORGA _____Mercuri, 15 Ianuarie 1330 ItHUI XXV.­­ NO. 10 UHMtt: «ia mi ai - Pe «ose un 388 Ui Pentru autorități și instituțiuni 1880 Lei 3 LEI Radacția și Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezsianu Me. 6 (etaj) A WRW Wlw BU Directori: / DAIfl PUSTII Când la Brăila treceam în fața inimoaselor vase mititere ale flotilei noastre și înaintea curaților noștri marinari, aveam în fața unui teren pustiu. Am întrebat dacă se lucrează vreodată această temnă bi­necuvântată. — Nu, e teren inundabil. Teren, deci, inundat atâtea veacuri, milenii întregi, fie­­care revărsare de ape aducând cu dânsa mâlul cel mai prețios. Dunărea face aici funcțiune de Nil* Dar unde sunt Egiptenii ? In loc câteva vite slabe rătăcesc în pustiul care în adân­cimile lui ascunde aur. De ce oare n’am pune zăgazuri aici și, fiindcă e vorba de inundații, să înecăm afurisita insulă a politicianilor? N. mmm wmmms Unui prieten Urâbit Către un prieten, care, neîn­­scris în nici un partid politic, își exprima acum câteva zile amă­răciunea pentru progresele încete pe care le face în simpatia mul­țimilor, partidul național, se în­dreaptă aceste rânduri-Cred că desamăgirea și îndo­iala lui pleca d­intr’o mare con­­fusie, o confusie pe care am mai întâlnit-o și la alții mai bătrâni decât el. In primul rând, dragă prietene noi au vânăm dragostea mulți­milor în orice chip. O mare po­pularitate de felul celei pe care a aut-o acum d­ouă ani parti­dul d-lui general Aver­escu și pâ­nă acum un an partidul național țărănesc, noi nu o râvnim. O popularitate de la cari cei ce o pretind tot ce au merită, iar cei ce o dau, pretind tot ce nu se poate este o popularitate de care ne este milă și silă în acelaș timp. Silă fiindcă o astfel de popu­laritate este stârnită și alimen­tată numai de oameni fără răs­pundere, cari au totul de câștigat dar n’au nimic de pierdut. Silă fiindcă acest fel de popu­­lariate poate fi opera unor stră­lucite talente, nu a unor adevă­rate caractere și țara de caracte­re are nevoe mai mult. Silă fiindcă mijloacele de care se folosesc sunt ipocrizia, calom­nia, minciuna și ura puse în sluj­ba oportunismului individual fără nici un respect al marilor interese generale. Silă fiindcă parasiti populari­tate întemeiată pe demagogie în­­seamnă o mare ruină materială a Statului și o mare ruină morală a națiunii înșelată în așteptările «. Silă fiindcă dacă demagogii a­­jung la situații înalte în stat și la situații materiale nevisate, si­tuațiile lor sociale sunt o min­ciună, iar situațiile lor materiale un furt Lilă fiindilă imoralitatea lor face școală de degradare și diso­­luție socială îndreptând spiritele câtre anarhie. Silă fiindcă porci­știi populari­tății demagogice sunt cei mai în­verșunați vrăjmași ai adevăra­telor valori intelectuale și morale pe care le neagă și le persecută până la distrugere. Națiunea în sânul căreia valorile su­at perse­cutate și distruse sub conducerea non-va­lori­lor ajunge în stare ®, în care to ® găsim noi astăzi după zece ani de guvernare, prin par­tide, aduse la cârmă de populari­tăți repezi, dar putrede sau de partide tiranice și silnice din cauza acelorași non-valori-Silă fiindcă parazitismul lor gălăgios și facil se întinde ca o molimă; îmbolnăvind conștiin­țele de dorința câștigului ușor, se îndepărtează de munca onestă și de cultura sănătoasă, care sin­gure fac trâineia unei națiuni. Si­mi-e milă de o astfel de popu­laritate fiindcă întemeiată pe mari Husii va duce la mai mari de silusii și va fi în cele dinr urmă un bluff. Mi-e mi­lă de clasa imedeen­i­­tate, satisfăcută de atât de efe­mere succese, a acelorași dema­gogi. Milă de sufletul lor sărac, milă pe orizontul lor îngust, milă de bucuriile lor de animale inferioa­re, milă de ilusiile lor ridicole, care cu cât se surâd mai mult, cu atât se pregătesc mai repede că­derea, demascarea, înmormânta­rea definitivă în disprețul celor pe cari i-au înșelat Milă, nesfârșită milă, fiindcă sunt atât de săraci cu duhul­­ CALISTRAT VULCAN --------- |«i » — Incendiu la legația romana la Varșo­via Varșovia 13 (Rador). — la noap­tea da Sâmbătă spre Duminică s-a declarat un incendiu la o ca­meră de serviciu a legației româ­ne. Pompierii sosind imediat au stins focul. familia regala bel­giana s au Întors «in Maisa Bruxelles 12 (Rador). — Regele ș'i Regina Belgiei au sosit a.zi la orele 9 la Bruxelles, venind din Roma. Liberalii sunt hotărâți să extermineze toate ce­lelalte partide de opoziție. Ei nu înțeleg decât vo­tațiunea electorală, după guvernul Maniu, guvernu­l Brătianu. Soarta celor­­lalte partide și grupări, e deci, condamnată. Se poate mai simplu, mai genial și mai conve­nabil ? Dar partidul liberal uită, după modesta noas­tră părere, că s’a schimbat ceva în România. Că vremurile, mai tari decât interesele de club, pot răsturna socoteli meșteșugite, care nu se mai po­trivesc, adeseori. Și că răul imens pe care politicianismul îl agra­vează mereu, va sfârși sau printr'o teribilă zgudui­­re, sau, ceea ce ar fi mult mai bine, printr-o adâncă înțelegere a datoriilor fiecăruia. E fapt cert că plasarea măr­furilor produselor în străină­tate se face cu greutăți tot mai mari. Ne vin precizări din Germa­nia, Cehoslovacia și Austria că importul grâului românesc e împovărat tot mai mult de taxe, aj­ungând la adevărate taxe prohibitive. Acelaș regim îi su­feră orzurile, secara, porumbul-E lesne de înțeles că din a­­ceastă cauză comerțul româ­nesc e amenințat cu ruina și cu falimentul care ar însemna și falimentul general al țării. Dacă această situație va con­tinua balanța exportului româ­nesc pe anul acesta se va redu­ce la un minimum pe care nu l-a cunoscut niciodată. RUINAREA AGRICUL­TORILOR Tot din această cauză s’a ob­­ținut în anul trecut prețuri așa ie mici pentru grânele noastre. Dacă taxele se vor mai urca, ș­ețul cerealelor fatal va trebui­­ă scadă. Agricultorii, caii mai toți au nevoie de bani lichizi, vor fi nevoiți să-și vândă pro­dusele lor aproape pe nimic. ORIGINA RÂULUI Una din cauzele acestei stări de lucruri trebue căutată în taxele noastre vamale, pe cari străinătatea le socotește ca exor­bitante și păgubitoare pentru comerțul statelor ce nu debu­­șeuri în țara noastră. in special Germania, Cehoslo­vacia și Austria nu se mulțu­mesc cu taxele din tariful mini­mal vamal român și cer redu­ceri mai mari. Mai este și cea­laltă cauza, hotărâtoare . Fie­care stat înțelege să încurajeze producția internă, ca să evite im­mense plăți peste hotare. DILEMA E drept că taxele vamale de import constituesc un capitol important al veniturilor statu­lui. Reducerea lor înseamnă micșorarea veniturilor stattului, iar menținerea lor ruinarea a­­griculturei și comerțului româ­nesc. D. Madgearu va avea să alea­gă între statul bogat și particu­larii săraci sau între cetățenii bogați și statul cu venituri mai mici. Evident că prima soluție tre­­bue exclusă, de vreme ce sără­cia cetățenilor nu poate men­ține­ bogăția unui stat. Dar stă­rile de azi, dau serioase motive de îngrijorare. -------■ HK-—" ■ —-------­Politica zilei D. Mache­aru în difemi­ nire protejarea comertu­lu­i $1 politica fiscala Econom­ie Piața viticola internațională Criza generală economică s-a repercutat și asupra viticulturii prin o accentuare continuă a scă­­derei consumați­unei precum și a marei productiuni din 1928, ră­masă în mare parte încă­ în mâi­nile producătorilor. Vinurile de bună calitate însă și-au menținut prețurile, pe când acelea de calitate ușoară au în­registrat scăderi vertiginoase. In această categorie intră și vi­nurile de producători direcți, vi­nuri de calitate inferioară însă­­ le mare producție, și cari au o ten­dință de extensiune cu toate mă­surile riguroase, luate de unele guverne pentru restrângerea a­­cestor plantatiuni. Chestiunea restrângerii acestor plantatiuni­ este cu atât mai grea, cu cât populația unor anumite provincii, are drept singur mij­loc de existență, tocmai acești producători direcți. Exemplu Basarabia (România), unde populația este extrem de săracă și are un pământ absolut propriu altor culturi. Două mari congrese interna­tionale s-au ocupat de aceste chestiuni: Congresul internatio­nal de agricultură din București și acel al vinului si viei de la Bar­celona. In ambele congrese au fost totl «le acord că se impune O RAȚIONALIZARE IN VITI­CULTURA, prin introducerea metodelor moderne în cultura viilor și a tratamentului vinurilor în privințe. S’a propus ca prim mijloc crearea Cooperativelor. Alături de marile tari furni­­soare de vinuri pe piața interna­țională : Franța, Italia, Spania, și Grecia, se pare că Ungaria face sforțări pentru a-și relua lo­cul de aprovizionare de vinuri a Europei Centrale, dacă va ști sa se adapteze prețurilor moderate cu cari oferă celelalte state. Vinurile grecești continuă a in­teresa piața internațională , de data aceasta însă complect orga­nizate în „Sindicat de vânzare" sub auspiciile Oficiului Autonom al Corinthului. UN AN DE SUPRAPRODUCȚIE Anul 1929 a înregistrat în eco­nomia generală a statelor feno­menul de supraproducție a vinu­lui în raport­­ cu posibilitățile de consum. Acest fenomen a avut drept consecință o grea valorificare a produselor viticole, așa încât o scurtă dare de seamă a acestui aspect economic, e necesară atât pentru reliefarea dezideratelor podgorenești cât și pentru a su­gera noi elemente legislatorilor noștri. Vinul deși în 1929, calitativ bun și cantitativ mai redus, a fost în mai toate statele greu absor­bit de consumatori. State numai consumatoare, au devenit încetul cu încetul produ­cătoare, astfel în America de Sud, Africa de Sud și Australia, cultura vitei un timp nepractica­tă, a început să ia proporții din ce în ce mai mari. Producția viticolă, mereu cres­cândă, se valorifică din ce în ce mai greu. CRIZA VINULUI Se poate deci spune că anul 1929 a înregistrat din punct de vedere internațional o foarte a­­cută criză a vinului. Reacțiunea a început. Chili, pentru încurajarea ex­portului de vin a instituit premii de export în așa fel, încât produ­sele sale concurează în țările con­sumatoare de vin, produsele ce­lorlalte tari. Franța și Algeria caută să combată criza, prin raționaliza­rea culturii vitei, prohibind cul­tura producătorilor direcți, cău­tând să-și diminueze producția prin reglementarea plantațiilor numai în anumite regiuni, și prin taxe prohibitive la importul ce­lorlalte produse în aceste țări. Grecia, Iugoslavia, Bulgaria și acum în urmă Italia, au căutat să dea exportului un ritm mai vioi. Pe lângă export de vin, aceste state, și-au organizat, exportul de struguri. NOUI DEBUSEURI E de remarcat că aceste mă­suri, au adus în țările menționa­te o remarcabilă îndulcire a­ cri­zei, prin nouile debuseuri ce și-au er­icit Pentru celelalte țări e remar­cabil faptul că în Statele Unite, prohibițiunea consumației vinului este moralmente perimată, iar state ale Europei, Norvegia și Suedia, consumatoare de vinuri tari de 14—25 la sută, cum ar fi vinul de Malaga, au început să fie consumatoare și de vinuri mai slabe obișnuite. Un aspect cu totul nou, a fost scăderea consumației alcoolului în mai toate țările. Statistici in­teresante au stabilit, că această scădere e datorită pe lângă o­­bicinuința consumării vinului, și nouilor condiții de viață. Radio­fonia, sporturile și reprezentații­le artistice au sustras localurilor unde se consuma alcool, pe consumatori. CONCLUZIUNI Rezumând aceste constatări, putem conchide că : 1. Raționalizarea culturei viței de vie prin: a) Prohibirea producătorilor direcți; b) Reglementarea plantațiilor de vii în anumite regiuni. 2. Taxe prohibitive la impor­tul produselor similare. 3. Crearea de no­i debușeuri prin tratate de comerț iii exten­siunea exportului, au fost prin­cipiile imperios cerute de criza viticolă a anului 1929. E. V. S. „DUPĂ CE AI STAT IN SPINAREA UNUI OM, TE AȘEZI IN SPINAREA U­­NEI CLASE ÎNTREGI î­n­ceasta înseamnă politica de clasă în țara românea­scă (N. IORGA) I Ifterna Externă SITUAȚIA — Stagnarea care se accentuiază tot mai mult pe piață dă măsura crizei grave prin care trecem. — închiderea unor cluburi cari funcționează de zeci de ani de zile a dat loc la comentariile cele mai variate in public. In tot­azul e un contrast între politica cazinourilor legi­ferate și aceia a austerității care închide cluburile —­ O întrecere între partide ca să pună din sânul lor liste cât mai multe la alegerile comunale. Chestiune de tactică electorală, ca să aibă un număr cât mai mare de delegați la bi­rouri. — Ziarele continuă a ataca pe ministrul justiției pentru proectul de lege al presei. — Mari contrabande de spirt în Ardeal: urmare fatală a taxelor excesive. — In Moldova se manifestă nemulțumiri împotriva apli­cării legii administrative. — Acte de banditism în Basarabia și nordul Moldovei. — Manifestație comunistă în Capitală. — Italia e nemulțumită de răspunsul Franței în ce pri­vește conferința navală. — La Haga s-a produs un proiect de acord asupra repa­rațiilor ungare. Ad<esiunul la acțiunea noastră EMIL SOCEC Splaiul Gogălniceanu, 35 București Meseriașii și profesiunile li­bere din Ialomița constituindu­­se în organizația județeană „Solidaritatea Națională a Mun­cii“ pornită și condusă de ma­rele român Nicolae Iorga, aș­teaptă directivele centralei. Președinte (ss) N. loan ‘ Av., fost prefect deputat, etc. * Călărași. — Profesiunile și meseriile libere din la* Icmita, constituindu-se in organizație județeană cu numele „Solidaritatea Națională a Muncii“ ade­ră la acțiunea corporati­vă „Solidaritatea Națio­nală“ pornită de marele român Nicolae Iorga. Președinte NICOLAE IOAN avocat fost deputat Prefect * Domnule Președinte. Am onoare­a vă comunica că Societatea „Artiștilor Sculptori Români”, constituită în anul 1923, aderă la acțiunea de fe­­deratizare a breslelor. Artiștii, conștienți de datoria lor cetățenească și de dragos­­tea lor de țară, se simt mândri a pune toată puterea lor de muncă în slujba ideei de fede­rali­zare a breslelor, sub condu­cerea dv. pentru binele Patriei și al Artei Române. Cu deosebită stimă, Preș. Sculpt. Iordănesc. . .Secr. Sculp. G. Dimitriu In Austria... ..■s’a întocmit un proect de­ lege aidoma cu al d-lui Grigo­­rița Ionian, cu mica deosebir­e că acolo legea e pentru apăra­rea onoarei ziarelor pe când la noi e pentru apărarea onoarei politicianilor veroși. Intre 20 și 25 de ani organismul ome­nesc e desvoltat complet. Până atunci o mare abundență de materii alimentare e necesară pentru a asigura întocmirea mașinei care de-acum încolo nu mai are nevoie decât să fie întreținută, reparată și înzestrată cu elemente folositoare pentru producerea energiei. Intre 25 și 30 de ani ne va mai fi în­găduit să satisfacem sentimentul foamei pentru a înmagazina în țesuturile noa­stre rezervele grase de care vom avea nevoe în cazuri de lucru excesiv și de abstinență impusă de boală, de necazuri sau de condițiuni speciale : călătorii, șe­dere în ținuturi lipsite de resurse nece­sare, etc. Dar de la vârsta de db ani încolo e i­­nutil și chiar nesănătos să absorb în a­­ceeaș cantitate de alimente , căci, dacă nu avem energia de a rezista solicitări­lor unui apetit lacom, acumulăm provi­­m cari depășesc nevoi» »«le, devin stingheritoare , împiedică funcționarea regulată a organelor noastre și deschi­dem drum crizelor de gută, de reuma­tism, exemei sau chiar febrelor , infec­­țioase, ți altor multe boli ce rezultă nu numai dintr'o intoxicare specială dar și dintr'o îndestulare protrvnică sănătății. Adulți cari se bucură o bună sănătate vor putea să aleagă dintre alimente pe acelea cari vor conveni mai bine stoma­cului lor , dar să nu se depărteze o ero­nată de regula aceasta : că e dăunător să mănânce până la completa săturare, că trebue să uzeze cu moderație și foar­te rar de alimente indigeste, lucruri a­­cre și iritante, băuturi alcoolice, ceai și cafea tare și prăjituri grele. Aproape toți dispepticii au avut un stomac robust până la vârsta de 25—30 de ani, și nu au devenit bolnavi decât după cinci sau zece ani de la abaterile de regim, abateri voluntare sau inconștiente. O alimentare rațională asigură integritatea aparatului digestiv, iar rareura neâafiră a sus penei e, așa de importantă încât le domină pe fără distincție, suferă din cauza celei celelalte , căci toate organele noastre, funcționării a stomacului. Adulți sănătoși, dar ieșiți din părinți gotici, vor fi datori să țină seama de predispozițiile lor morbide și să nu abu­zeze niciodată de alimente interzise în cazurile amintite mai sus. Toate aceste considerații se aplică în special omului matur care e dator să restrângă cantitatea alimentelor, pentru două motive : întâi pentru că el nu mai are nevoe să furnizeze materii desvoltă­­rii sale încheiată de multă vreme ; al doilea pentru că activitatea sa­ scade cu anii iar combustiunile organice, înceti­­nindu-se, rațiunea de întreținere și e­­nergie trebue să sufere o reducere para­lelă. Câtă vreme echilibrul dintre funcțiu­nile noastre organice este perfect, rezul­tatul se traduce printr'o sănătate desă­vârșită. Un apetit regulat, satisfăcut în mă­sură rezonabilă, fixarea aproximativă a cifrelor caii reprezintă greutatea corpu­lui nostru, sentimentul de bună dispozi­ție generală, aceștia sunt factorii al că­ror ansamblu constitue, dacă ne putem exprima astfel, un fel de regulator sau de cântar fiziologic ce indică limita pre­­cisă unde încep excesele alimentare și unde se opresc dozele necesare. Acul fictiv al balanței deviază într'un sens sau în altul, depărtându-se de zona i­­deală sub acțiunea insuficienței dozelor sau a dozelor prea mari, iar deplasarea sa se manifestă fie prin anemie, slăbire, debilitate , epuizare , fie prin îngră­­șare, buhărie, obezitate, apatie, toropea­lă și neputință. Trebue, în faza de creștere și de apro­vizionare, calitate și cantitate în alimen­te. In faza de activitate : rație pentru întreținere, energie și reparație. In faza de regresiune : mk*ome* «wititSjt». Intre 60 și 65 de ani : repetarea regi­mului din perioadă de la 25 la 15 ani în ce privește calitatea, cu reducerea canti­tății. Intre 65 si 85 de ani : regimul co­pilului de la 15 la 5 ani, iar în ultima etapă regimul de la 5 la un an și întoar­cerea treptată spre supe și lichiduri, cu deosebirea că vinul e laptele bătrânilor și că aceste două băuturi sunt în mod special recomandate la această vârstă, precum și băuturile slabe cu bază de al­cool de vin, apă îndulcită, cafea, ceai. Bătrânul va lua o mică gustare dimi­neața la orele 8 , un dejun foarte ușor la amiază , iar seara se va mulțumi cu o supă sau cu o ceașcă de ceai. Datorită acestui regim, progresiv, fix și degresiv, omul înțelept izbutește să ajungă la limita extremă a vieței ; și, fără sguduiri, fără violențe, fără dureri sfâșietoare, el reintră în sânul misterios al mamei noastre natura unde totul se regenerează și tinde spre alte manifes­tări ale vieței fără sârșit. Meaning populară Cum să ne hrănim Situația politică internă din Polonia Varșovia, (Ceps).­­ Presupunerile ca numirea prof. Beste­ în fruntea cabi­netului polon va aduce o destindere în viața politică internă din Polonia, s-a a­­rătat într'adevăr întemeiată. O parte a opoziției continuă a ataca guvernul, însă cea mai mare parte din opoziție, în spe­cial acele partide care au luptat înainte în modul cel mai înverșunat pentru „li­chidarea sistemului actual“ a luat o a­­titudine cu totul favorabilă actualului guvern. . Cea mai bună dovadă a schimbării ce a intervenit în atitudinea parlamentului față de tabăra guvernamentală, o for­mează ultima ședință a comisiunii buge­tare, care a desbătut bugetul consiliului de miniștri. Reprezentanții diferitelor partide s'a folosit de aceste desbateri pentru o criticare și un control funda­mental al activității guvernului. In tim­pul discuțiilor partidul național demo­crat a prezentat o moțiune pentru a se elimina din bugetul consiliului de mi­­niștri, suma de 50.000 zi, destinat fon­dului special al președinției consiliului. Premierul Bartel a declarat imediat că va considera rezultatul votaței ace­stei noțiuni ca exprimarea încrederii sau neîncrederii parlamentului față de persoana sa ca șef al guvernului. In su­mele opoziției așa zise „Centrul și stân­ga“ a luat atunci cuvântul deputatul Ra­tai, care a declarat că partidele centru­lui și stângii se vor abține de la votarea proectului național-democraților spre a manifesta astfel atitudinea lor obiectivă față de actualul guvern și noul prim­­ministru. In urma acestei atitudini a par­tidelor de centru și stânga proectul, care a fost sprijinit numai de național-demo­­crați și ucrainienii opoziționistă, a căzut și în acest mod comisiunea bugetară a exprimat în mod indirect încrederea în actualul guvern. PARLAMENTUL POLONEZ IN CIFRE Varșovia, (Ceps). — In legătură cu întoarcerea guvernului polonez la prin­cipiul colaborării active cu parlamentul, întoacere care a fost semnalată prin ve­nirea în fruntea guvernului a lui Kazi­mir Bartel, unul din adepții metodelor parlamentare în tabăra mareșalului Pil­­sudski, este interesant a se cunoaște mai de aproape compoziția personală și na­țională a corpurilor legiuitoare poloneze. Actualul Seim polonez are 444 depu­tați, dintre care 350 polonezi, 44 ucrai­­nieni, 21 germani, 15 evrei, 12 belaruși, 1 ceh și 1 rus. O parte din ucrainienă, belo­rușii, evreii, deputatul ceh sprijină guvernul, restul deputaților minoritari au o atitudine opoziționistă față de gu­vern.

Next