Neamul Românesc, februarie 1930 (Anul 25, nr. 24-47)
1930-02-01 / nr. 24
W I DIRECTOR POLITIQ N. IORCA Sâmbătă 1 Februarie 1930 ANUL XXV. NO. 24 Mmole: w ao toe ui - n tuse lobi 390 te Pentru autorități și instituțiuni ÎODU Lei 3 LEI BSfc.fS Redacția și ^aministiația BmUREȘTI I Strada Brezoianu No. 6 (etaj) Telefon 312/60 virector«. N> georges^rî Ne cetesc numai Sașii... Fac și eu cărți, le fac necontenit, cu gândul de a folosi. Și între cei de aceiași origine cu mine ele n’au nici o trecere și nu se bucură de nici o înțelegere. Dar alcătuirea României unite are avantagii la care nu m-am gândit Când lecțiile mele despre ideia de democrație au apărut alte lecții ca acelea din acest an despre regionalism nici nu le mai adună nimeni, oara de stenografie costă 3.000 de lei— un profesor sas din Brașov, d. Heitmann, le-a cetit, a vorbit de ele, voia să le traducă în nemțește (nimeni nu l-a încurajat). Când am dat Istoria învățământului pe care „Revista învățământului“ n’a pus-o nici la bibliografie, tot d. Heitmann a scos la lumină valoarea școlii românești. Acuma tot d-sa se ocupă, |n „Kronstadter Zeitung“ iarăși de „Arta și literatura română“ pe care am scos-o în limba franceză. Ce bine că sânt Sași în România , are cine te ceti! _________________N. Ipsqfl Ne omoară politicianismul Avem o țară mândră și frumoasă, pentru care ne pot invidia toate țările din lume, bogată cum puține țări sunt sub soare. Avem oameni mari, înaintea cărora Apusul cu cultura lui de veacuri se închină, ei sunt chemați peste mări și țări să arate înțelepciunea neamului nostru, cântăreți neîntrecuți, literați de seamă, diplomați, cari pot să învârtească pe deget diplomații celei mai diâtre țări, ostași eroi, cu cari s’ar fi putut mândri chiar vechii Spartani, un popor cu minte, blând, bun și înțelegător, de ce oare, treburile din țara noastră merg atât de rău și suntem în urma neamurilor mai puțin procopsite? De ce trăim oare vremuri de atâta amorțire sufletească, de fărâmițare înceată a sacrului sentiment de mândrie și demnitate națională? De ce atâta nedreptate pentru cel mic și drept? De ce atâta ură și prigoană pentru cel cinstit și muncitor? De ce biet Românul, ce și-a jertfit ce a avut mai scump este cu sufletul îndurarat și se uită cu jale la sărăcia cel înconjoară? A așteptat doar zile de înălțare și sărbătoare sufletească, zile de mândrie românască, zile de belșug și vede astăzi învrăjbire îătre frați, demnitatea neamului călcată în picioare de toți veneticii, munca zădărnicită, sufletul îndoit și inima zdrobită. Ce păcate, doamne, are de ispășit mult încercatul nostru neam? Dârz românul din Bucovina, aprigul Transilvănean, blândul basarabean, muncitorul popor din ținuturile bătrânelor țări, dă nedumerit din umeri și se vede străin în țara lui. Pacostea mare, ce a căzut nu pe capul tuturor, ar fi prea dureros, ci pe capetele celor ce se pretind că conduc țara, boala de care s’au îmbolnăvit este respingătorul politicianism, ce-i practică cei chemați să o cârmuiască. Nu mai sunt la cârma țării, boerii și capetele cele mai luminate ale țării, cu dragostea lor de pământ, de țară și neam liniștiți și cumpătați, ce iubeau întâi binele țării și apoi al lor și atunci când li se cerea să se dea la o parte, fiind părerile lor protivnice și dăunătoare obștescului bun mers și vedeau că așa este se dădeau de bună voe, lăsând cârma în mâna altora mai înțețelepți și mai destoinici. Ei nuși dădeau cu nimeni coatele pentru împilarea țării și înfruntau pentru binele ei chiar moartea. Ce spun astăzi o vorbă, apoi să știi că mâine nu se îndeplinește. r A face politică doar înseamnă a te căpătui pe tine și toate rudele în a șaptea spiță,, iar nu a-ți ridica neamul la locul lnde trebue și unde merită să fie. Parlamentarii de altă dată, te duceau în sfatul țării, nu pentru binele lor și nici al rudelor lor, și nici pentru banii celor, ce caută favoruri, ci pentru cinstea lor, și pentru a face cu înțelepciunea lor dreptate celui mic și obijduit, iar țin strâmbătate.. Doamne și cât de bine n'am sintea trăi cu toții, când munca ar fi criteriul, dreptatea ca Ei, cinstea și omenia calitâe, care ar trebui să împodească pe niștele om, care năimește a fi parte din conducerilea țării. Suntem datori să luptăm — fesa ni se cere doar sânge, ce acela l’am dat mai lesne, noi cei mulți, mai mulți sunt doar cei muncitori și drepți —, să ne strângem în jurul celor luminați, cari stau deoparte scârbiți, să scuturăm jugul cel mai rușinos, ce a căzut vreodată pe gâturile noastre, să înlăturăm politicianismul neomenos și tiran, căci altcum vom trebui să ne dăm seama chiar în mormânt atât față de cei ce au fost, cât și față de cei ce vor veni că nu ne-am făcut pe deplin datoria, înlături politicianismul. El omoară, ce e mai scump pentru noi: iubirea de neam, de țară, limbă, lege, dreptate și cinste strămoșească. SILVIU BARGAUANU profesor, Tulcea și la Graz că miștii se agila Graz, 31 (Danub). Muncitori șomeri, instigați de comuniști, au organizat o mare manifestație la Graz pentru a preîntâmpina tulburări în oraș, poliția a înștiințat pe manifestanți că demonstrația nu va fi tolerată decât în limitele parcului comunal. La sfârșitul întrunirii, șomerii au vrut să organizeze un marș în contra primăriei, dar poliția a intervenit foarte energic, risipind mulțimea și operând 7 arestări. ■ [UNK] ■ — > ^ Un regiment francez contaminat de comunism Paris, 30 (Danub). Se anunța din Hagenau că s-a descoperit în cazarma regimentului 12 artilerie o vastă organizație comunistă. Cinci soldați socotit ca instigatorii mișcărei au fost arestați. Ei scoteau un ziar întitulat „Organ de luptă și de apărare a cazarmei“. Soldații acestui regiment jucau rolul de nucleu comunist și in alte regimente ale garnizoanei. Cutremur de pământ in Grecia Atena, 30 (Danub). — Observatroul din Atena anunță că in localitatea Agoriani s-a produs un cutremur de pământ, care a fost destul de tare simțit de către populație, care a fost prinsă de panică. Cutremurul a durat două secuni Vizita d ini N. lama in America Pregătirile romanilor americani Seria de ziare românești sosite ori din Statele Unite conține numeroase articole privitoare la vizita d-lui prof. Nicolae Iorga, a Clubul tineresc român „Nicolae Iorga“ din Indiana Harbor, Ind., cu adresa la P. O. R. 126, ne roagă, prin președintele său, d. Andrei Russu, și prin d. profesor Nicolae Benchea, delegatul aranjator al serbărilor, să aducem la cunoștința generală următoarele hotărîri și îndrumări referitoare la serbările de aniversare ale acestui club: 1) Societățile din „Uniunea și Liga S. R. A.“, cele din „Uniunea Societăților Române gr.-cat. din America“, parohiile ortodoxe române și grecocatolice române, cari binevoiesc a retine din biletele expediate la adresa lor de clubul „Nicolae Iorga“ pentru serbările de 20 de ani, sunt rugate ca până la 15 ianuarie 1930 să comunice dorința ce o au, iar biletele neîntrebuințate să le înapoieze, pentru ca funcționarii în drept de la club să poată face controlul necesar. 2) Orice donații în formă de răscumpărare a biletelor sau suprasolvire se vor evita pe cale ziaristică începând cu data de 17 ianuarie 1930, pentru care scop lista acestor donații trece în broșura ce clubul „Nicolae Iorga“ va edita din prilejul acestor serbări. Orice sumă incursă după această dată va rămânea nepublicată în broșura istoric. Donațiile societaților ce compun „Uniunea și Liga S. R. A.“ vor fi anunțate de președintele ei sau reprezentantul său. La fel societățile din Uniunea gr.-catolică: președintele sau reprezentantul său. De asemenea donațiile parohiilor ortodoxe și gro-catolice române de șefii sau reprezentanții lor. Donațiile se vor anunța în decursul banchetului. 3) Drept de cuvânt la banchet vor avea numai președinții sau reprezentanții tuturor Instituțiunilor centrale național-cultural-religioase, al căror timp de vorbire va fi limitat la 5 minute. Acest drept îl vor avea și preoții locali. 4) Toți aceia cari doresc a participa în persoană la serbări și îndeosebi la banchetul ce se oferă în onoarea ilustrului oaspeț. profesor N. Iorga, sunt rugați ca până la 15 Ianuarie 1930, să-și anunțe dorința, altfel după această dată riscă a nu mai putea lua parte. După data de 20 Ianuarie 1930, nu se va face nici o rezervație nici la banchet și nici la teatru, pentru oaspeții din afară. 5) Se pune în vedere membrilor clubului, că toți aceia cari nu-și rezervează loc la banchet din biletele primite spre răscumpărare, aceste bilete vor fi colectate la 15 ianuarie 1930, și membrul în chestiune va fi lăsat cu totul afară de la banchet Aceasta se face din cauză că se vor comanda numai atâtea tacâmuri pentru servit câte locuri sunt rezervate. In ziua serbărilor, bilete pe a cărui sosire este așteptată. Sub titlul mai jos confratele „America“ •din • Cleveland •Ohio scrie următoarele: "tru banchet nu se vor putea vinde, sub nici un motiv, altor oaspeți decât cei americani. Copiii mici sunt cu totul excluși de la banchet. Aceasta pe motivul păstrării liniștei. 6) Toate scrisorile din afară să se adreseze pe numele Clubului și orice suma să se trimită prin cecuri sau money order. Numele persoanelor anunțate că vor participa la serbări, se vor publica în ziarul „America“ de îndată ce și-au anunțat dorința. Pentru orice informațiuni doritorii să se adreseze delegatului aranjator, d. Nicolae Benchea, 3315 Block Ave, Indiana Harbor, Ind. („America“, din 6 Ianuarie). UN APEL Sub titlul: „Serbarea clubului „Nicolae Iorga“ acelaș confrate „America“ în Nr. său din 10 Ianuarie scrie: Zilee de 9, 10 și 11 Februarie a. c., clubul „Nicolae Iorga“ le-a destinat importantelor serbări ale aniversării lui de 20 de ani. La toate serbările aniversare s’a dat concurs din partea organizațiunilor noastre și de către particulari De data aceasta avem de serbat mai mult decât o muncă intensivă a celor 20 de ani trecuți. Serbarea fraților de la Indiana Harbor nu va fi numai o serbare a d-ior locală, ci una națională, o mândrie a noastră a tuturor, căci in acelaș timp avem ocazia să sărbătorim venirea în America a marelui dascăl al neamului nostru, și a unui dintre iluștrii bărbați ai Irmei. Pentru a avea pe părintele culturei românești în mijlocul nostru, clubul „Nicolae Iorga“ nu a cruțat nici o jertfă. De aceea este numai o datorență a tuturor organizațiunilor românești de a sprijini această frumoasă serbare, nu numai a clubului din Harbor, ci serbarea și mândria noastră a tuturor. Poate dacă ceream a risca averi întregi pentru o propagandă favorabilă României In America, acum, când are lipsă, in urma marei propagande maghiare ce se duce de trimișii ungurilor nu o puteam contrabalansa mai bine ca acum, când vine d. lorga, care va ține conferințe despre neamul nostru la o mulțime de universități. Să cercăm a fi la înălțimea chemării, arătând nu numai fraților din Indiana Harbor, ci și americanilor, că suntem vrednici de vizita unui mare om al neamului nostru. Cu cât vom fi mai mulți la serbări de acestea, impunătoare, cu atât se va putea câștiga mai mult pentru poporul și țara Românească. Să facem deci o adevărată sărbătoare națională la 9, 10 și 11 Februarie, și să putem zice cu adevărat că atunci „toate drumurile duc la Indiana Harbor“. M. T. ROMAN Dell Clubul „Nicolae Iorga din Indiana Hamar, Indiana ÎNDRUMĂRI ASUPRA SERBĂRILOR PENTRU A 20 A ANIVERSARE DE LA ÎNFIINȚARE, CARI VOR AVEA LOC LA 9, 10 ȘI 11 FEBRUARIE D. PROF. N. IORGA Ou atentat audioscist la uuemftung Paris, 30 (Rador). Din Luxemburg se anunță că o bombă a făcut explozie în fața unui magazin al unui italian, producând mari pagube. Poliția a arestat imediat un italian anume Fragni, cunoscut ca antifascist, care este bănuit ca autor al acestui atentat. D. Manolescu-Strunga, vehementul elector de la Roman, a prezentat ddul S^Irie, secretar de stat la interne, bucăți de craniu și de oase, lăsate pe terenurile de luptă ale votului universal, și pe mesele de operații urgente ale spitalelor, de eroii cari urmează—in județul sus numit, instrucțiunile stilistice ale șefului partidului. După aceea, d. Rtxanolescu-Strunga ținând in mâini sângeroasele trofee, le-a dus cu o solemnitate relativă, și le-a depus cu emfază, pe biroul încărcat cu proecte de buget și cu expuneri de motive, al d-lui Vintilă Brătianu. Șeful, aflând cazul, ar fi răspuns ! — Vezi, domnule Strunga, e ușor de adus oase rupte de la ai noștri. Aș fi dorit să îmi prezinți cranii și femururi de-ale adversarilor ! Nu știm ce-a răspuns d. Manolescu. Dar aceste deziderate, spuse in fața batistei cu oase liberale, vădesc că luptând civilizat, partidele „de ordine“ și „de guvernământ“ vor ajunge departe... Departe la propriu, și la figurat. Cu soluții ca ale d-lui Vintilă Brătianu, s-ar putea ca țara, scăpată de partide mari, să răsufle ușurată... logenda principesei Rlcana Se comunică oficial de L ministru al Casei Regale in Joi 30 Ianuarie a avut loc la palatul Cotroceni, logodna &.3.Regale Principesa Ileana a României] cu contele Alexandru de Hochberg, fiul A.S. Sceremishne, principele de Press. Tasru trimete caldele ei, urări, Principesei Ileana, și urmeză cu dragostea ei pe fiica iubită a Marelui Rege și a imobilei Regine, rlie etad sindlu sffirdls # Cununia A.S. Regale Principesa Ileana cu Prințul de Hochberg, se va celebra pe la mijlocul lumei Aprilie. A. S. R. PRINCIPESA ILEANA Internă Externă Silimilă — Săptămâna incindentelor electorale: la Clejani, la Bistrița, la Buzău s'au deschis focurile de patrule. Preludiul unei drame, al unei tragi-comedii sau al unei simple comedii ? — Atmosferă și climă primăvăratecă, pământul s’a desghețat până în adânc. Să fi venit oare primăvara ? Manifestațiile din însuși sânul naturii, care nu se insulă niciodată, ne-o afirmă. — Ceață pe Dunăre și creșterea apelor. — Funcționarii și atribuțiunile fostelor inspectorate școlare vor trece la directoratele respective. — Criză de numerar la Arad sub o formă care o deosebește de cea din restul țării. — Se adună material pentru reorganizarea învățământului profesoral. — Un apel al „Uniunii primarilor" în apărarea livezilor, de pruni și a cazanelor de făcut țuică. — Se va modifica legea învățământului secundar — E vorba de reorganizarea Casei de Depuneri. — In curând alegeri în Spania. — Manifestații muncitorești la Viena. Elveția se înarmează, — deocamdată cu aeroplane. Credință și obscurantism „Raligia să te desfășoară astfel la taie după natura „sa proprie, ca o activitate cu totul spirituală, urmărind „să transforme oamenii și lucrurile dinăuntru, nu dim afară, „prin convingere, prin exemple, prin dragoste, prim rugă„eiraie, prim împărtășania sufletelor cu o aceiași credință și „un prim constrângere sau prin politică, și e clar că n'are „a se teme de progresul științelor, al moralei sau »a fostă„tuțiilor”. Etniile Bon Croax. Seien«« Religion. După cum nu trebnește făcută Vinovată știința pozitivă de desvoltare a curentului materialist și ateu tot așa nu trebue făcut vinovat curentul materialist de imoralitatea și egoismul ce domnește în societate. Egoistizarea individului, și stricarea societății nu este o consecință logică a teoriei materialiste, ci urmarea unei idei false despre natura legii morale. Legea morală nu trebue considerată ca ceva impus de su&em o lege naturală propriei noastre ffințe. După cum cine calcă legile gravitației universale va suferi pagube materiale, căci se va ruina clădirea construită, tot așa cine calcă legile propriei sale fericiri. Exemplu îl avem în viața marelui scriitor englez Oscar Wilde Nevoind să suporte regulele moralei tradiționale își construește adhoc o teorie, după care scopul adevărat al vieții nu ar fi munca, ci o contemplație artistică și plină de plăceri. Conform acestei teorii și-a permis să ducă o viață îndreptată nu numai după un criteriu artistic, ci și după poftele sensuale ale trupului, o trândăvie stupidă și elegantă. A sfârșit prin a fi dominat de plăceri și a ajuns astfel la o groaznică decădere, după cum însuși mărturisește, în cartea pe care a scris-o în închisoare. Decăderea societății moderne, în ceea ce privește viața ei morală, se datorește mai de grabă faptului, că nu este îndrumată de nici un curent, decât că ar urma cu stăruință vreunul. Avem ceea ce se poate numi anarhia morală contimporană. Dar ni se pare, că L, sa cade într’o eroare fundamentala atunci când propune leacul mântuirii: „După mine științele pozitive n’ar avea decât să renunțe deocamdată la orgoliul lor tradițional și să-și completeze aparatul de investigatiune pe care îl au, cu conștiința, cu inima și cu subconștientul setos de mistere și doveditor de mistere, pe care creatorul le-a pus în firea omenească și împreună să le folosească pentru pătrunderea în toate laturile lui, ale Universului văzut și nevăzut“. Invitațiunea aceasta au științele pozitive să-și completeze aparatul de investigațiune și cu inima, cu sentimentul și cu subconștientul setos de mistere arată o totală necunoaștere a evoluțiunii științelor. Știința a trecut pe acolo, pe unde este invitată astăzi și a lăsat urme în acele cercetări și discipline, pe care noi acum le considerăm drept rezultate ale copilăriei științei. Ce sunt astrologia, alchimia, magia, peneiromancia, augurii și alte științe oculte, decât încercări de a explica fenomenele naturii „cu conștiința, cu inima și cu subconștientul setos de mistere“ ? Vroește a-sa să ne întoarcem iar în cercetările relative la piatra filosofală, elexirul vieții, transmutația metalelor ori la prezicerile scoase din conjuncția astrelor și știința horoscopului ? La început în toate fenomenele naturii, omul nu vedea decât mistere și acte voite, iar înțelegerea lucrurilor ,ry 4etwndual bnesc confundate adevărurile afective, mistice și colective, care sunt personale și nedemonstrabile, de domeniul religiei și al moralei, cu adevărurile raționale, impersonale și demonstrabile. Aceste din urmă cad în lotul științelor pozitive. Adevărurile ce se demonstrează nu le admitem decât în urma unor probe absolut constrângătoare, care ne silesc ori să le recunoaștem ca adevăruri, chiar fără voia noastră, pe când adevărurile afective și mistice, ca să le recunoaștem, trebue să ne facă cineva să le simțim. Și nu reușește la aceasta decât prin împărtășirea simțirii sale, nu cu argumente raționale, ci cu dragoste, cu sinceritate și cu exemplul acțiunii sale desinteresate.Raportul între știință și credință nu poate fi unn raport de subordine, ci un raport de independență ca acela dintre doi tovarăși, porniți pe drumuri diferite, pentru a cuceri fericirea. OCTAV HALUNQA sfârșit mirea FÉiiii corpului didactic din România Noua organizație a corpului didactic federalizat ne trimite următorul comunicat: Comitetul congresului extraordinar al corpului didactic a convocat în ziua de 26 Ianuarie cor. la „Cercul profesorilor secundari“ cele trei comitete centrale ale „asociațiilor“ de învățământ, carism procedat, potrivit dorinții exprimate de Congres, la înfăptuirea „Federației corpului didactic din România"1. In această ședință s’au discutat și votat cu unanimitate, statutele Federației după cari conducerea nouei organizații se încredințează celor trei președinți de asociații. Pentru hotărrile mari—adică acelea care au necesitat federarea —■ se cere acordul unanim al celor trei asociații, iar pentru contactul permanent și eficace între toți membrii corpului didactic, scoaterea „Buletinului Federației“ și fixarea unui congres anual în luna Octombrie. Federația astfel constituită și-a început activitatea sa chiar în această primă ședință . A luat câte acest fel de a concepe știința. Astfel s’au născut superstițiile și toate acele arte speciale și lucrative ale Orientului, de care ne vorbește istoria. Sarcina științei este tocmai să scape conștiința de înrâurirea voinții, a inimii, care introduce elementul personal, subiectiv în cercetarea fenomenelor. Această atitudine a științei este compatibilă cu credința, care în domeniul necunoscutului nu mai ales al idealului poate să-și afirme stăpânirea, bazată nu pe rațiune, ci pe voință și sentiment. Omul nu este numai o ființă intelectuală, ci este și o ființă înzestrată cu voință și simță e. Pe această latură a sufletului omenesc trebue să se altoiască religiunea, morala și credința. Credința poate să afirme pentru motive de ordin afectiv, ceea ce știința nu poate să dovedească. Legea morală de asemenea nu se demonstrează ci se simte. De aceea nu poate exista o morală științifică, după cum nu există nici o știință sau teorie științifică morală. Nutrenoștință de starea de nemulțumire și agitație a Corpului didactic, în urma ciudatelor comunicate ale ministerului de instrucție asupra repartizărilor de sume derizorii, a delegat o comisie pentru, a cerceta și referi asupra așa ziselor „sporuri“ și a hotărît pentru ziua de 23 Martie adunările tuturor secțiilor noastre pe județe în vederea noului congres, necesitat, eventual, de menținerea actualei situații nelegale. Primul număr al „Buletinului Federației“ care va conține și darea de seamă a desbaterilor congresului dela 6, ~ și 8 Decembrie a fost fixat pentru 15 Februarie c Drag. Hurmuzeacu, Gr. Forțu, D. V. Țoni „...noțiunea sănătoasă a partidelor* este omorâta prin această națiune falsă a partidelor de interes personal, a grupărilor