Neamul Românesc, octombrie 1930 (Anul 25, nr. 217-242)

1930-10-01 / nr. 217

DIRECTOR POLITIC N. lORCAI l MicrcHfî. I Odomfarie 19 mNUL XXII. — «40. 217 IB?. Abonamente: Pe un an 600 Lei­­ Pe șease Luni 300 Lei Pentru autorități si institutiuni 1QQQ Lei 3 LEI I . Redacția și Administrația BUCUREȘTI I Straua Brezaianu No. 6 (cluj) Telefon 312/68 ’"’3ÎS0SSHSH I­I DIRECTOR N. GEORGESCU Programe Două programe nouă, ambele liberale, se adaugă la acelea cu care, de atîta vreme, bunele noastre partide, fericesc o fără nefericită. In ele este tot, precum în ele nu este nimica, mai bun decît toate fiind vechiul program glumeț de la „Convorbirile litera­re” : „n’ar fi rău să fie bine”. Dar, chiar dacă ne-am­ găsi înaintea unei capod­opere de tehnică a programelor, și încă n’am cîștigat nimica. Fiindcă un program bun cu un om slab e mult mai puțin decît un program detestabil cu un om de ispravă. Doar esențialul e verificarea pe teren. Ea îți susține programul ori ți-l înlătură. Hotărîrea ei e suverană. Și, atunci, omul de ispravă poate schimba programul, că­­ruia-i rămîne superior, pe cind omul slab, inferior programului său, rămîne cu dînsul de gît, ca înecatul cu piatra de moară. N. IORGA ul In­­ UMiIul Pilii... Mai zilele trecute Ministerul de sub conducerea d-lui Costăchescu, chema prin ziare la cele patru U­­niversități ale tării pe revizorii și inspectorii școlari ai regimului. Ii chema pentru o serie de con­ferințe prezidate firește de uni­versitari guvernamentali. După această laborioasă și în­delungată activitate toți acești demni adepți­ țărăniști și naționa­liști — chemarea e făcută pe cen­tre regionale și regionaliste­­ — toți acești zeloși ucenici ai harni­cului Gom­enius și ai neobositului Pestalozzi, urmează să se întoar­că la casele lor inspectori, reviso­ri și subrevizori inamovibili în în­vățământul secundar și primar. Vom avea astfel înțepeniți pe cale legală în cadrele serviciului de control ale învățământului de cele două grade pe lângă seria zoologică a rinocerilor liberali, seria proaspătă a hipopotamilor didactici de nuanță național-ță­­rănistă. O nouă plagă pe lângă celelalte care macină temeliile școalei și ale viitorului sufletului românesc. Căci nu-i greu pentru nimeni să știe cum au fost recrutate a­­ceste elemente. Cu foarte rare excepții, mai mult de trei sferturi și-au căști­­gat locurile numai mulțumită ta­lentului lor de periuțe pe lângă șefii organizațiilor județene, tre­­pădatului și schelălăitului electo­ral prin sate și periferiile urba­ne, în dauna școalei și cu nedrep­­tățirea unor vrednice elemente din chiar propriul lor partid. In loc să'i cheme la examen cum prevede aceeaș lege, d. minis­tru al instrucțiunii preferă să-i cultive cu ajutorul unor conferin­țe­ de două săptămâni și să-i bote­ze repede cu aghizma inamovibi­lității pentru fericirea învățămân­tului românesc e improvizat în clu­bul național-țărănist. StrațittoriLriritrțrRa—examenul­­d­e definitivat, veșnici candidați fără noroc la secția pedagogică universitară ajung dintr’o lovitu­ră inspectori și revizori — licen­țiați în două săptămâni — cu drept de control perpetuu asupra unor colegi superiori în muncă, drepturi vârstă și cultură ! Oricât s‘au întrecut cu măsura la vremea lor liberalii, nu i-au a­­juns în îndrăzneală pe apostolii d-lui Maniu... Căci ei aveau măcar într’o mă­sură oarecare decența formei, pretindeau unui revizor ani în în­vățământ, unui inspector un sta­giu îndelungat ca revizor și oare­care activitate didactică. Național-țărăniștii, mai dina­mici și mai expeditivi înlătură orice condiții de ordin școlar ; cartea de legitimație a clubului din fața Ateneului este îndestulă­toare... Ministrul instrucțiunii și culte­lor se poate felicita. Pe urmele li­beralismului putred școala pășe­ște sub înțeleaptă d-sale condu­cere cu pași vertiginoși spre cea mai desăvârșită anarhie. Celi «strat Vulcan salattal ...de trăgător de sfori al d-lui Duca se fărîmițează în înde­letniciri ingrate și meschine... Aghiotantul d-lui Vintilă Brătianu se silește acum să convingă pe d. Argetoianu să... lipsească de la ședința co­mitetului central al partidu­lui ! Privi­ți-1, cât e de comunica­tiv și de elocvent ca expresie. Bulgaria va participa la conferința balcanică SOFIA 29 (Rador). _ Dele­gația bulgară la Conferința de la Atena a hotărât să revină a­­supra deciziei sale de a nu par­ticipa la această conferință.___ In consecință delegații bul­gari vor aștepta sosirea la Sofia a delegaților români spre a con­tinua împreună drumul spre A­ Se obiectează celor cari cer legi împotriva ca­ri­stei că astfel de măsuri legiferate ar lovi în prin­cipiul de drept al inviolabilității contractelor în­tre părți și ar provoca fuga capitalurilor străine și chiar­ și a celor naționale. Ceva, totuși, trebue de făcut. Fiindcă nu este nicicum câștig pentru economia națională,—dimpo­trivă­­ — dăinuirea capitalului parazitar care ni­micește pe cel productiv. Avem o lege a specialei care dă justiției drep­tul de a pedepsi atunci când judecătorul apreciază că cineva a speculat mărfurile de primă necesi­tate. B?sresil este și el o marfă și nimeni nu-i poate contesta caracterul de marfă de primă necesitate. Cămătăria este specula care se face cu această marfă. Acest delict poate fi deci perfect încadrat în legea speculei și pedepsit corîfor­m­ei. Fără o legiferare specială și fără a alarma ca­pitalul mare, deoarece camăta este operația mi­cilor capitaluri BBI* Cs ar* avea de obiectat cei în drept împotriva a­­cestei propuneri, care nu este altceva decât aplica­rea strictă și severă a legii speculei. D. profesor N. Iorga despre situația politică­ ­ 16 Declarația­deile darului „Coreilor D. profesor N. Iorga, șeful partidului național, primind la Vălenii de Munte pe un redac­tor al ziarului „Curentul“ a binevoit să-i răspundă la câteva întrebări, privitoare la politica noastră internă. D. profesor Iorga a spus : — „Din nenorocire, nam im­presia că se pregătește schim­barea pe care o doresc. „Cunosc patriotismul d-lui Maniu și nu-mi pot explica de ce încă de-acum 4 luni n’a luat hotărârea pe care o dorește țara întreagă. 5IA abuza de greutățile iutei dotr mii noui, pentru a se «menține in situația de faliment politic, nu este un act de gentle­man“. „In general m­i-aș permite să recomand presei să nu dea noț­iu­­nei sper­mțe pe care a doua zi le dovedește zadarnice­ La întoarcerea mea de la Atena (29 octombrie a. c.) sunt sigur că voiu găsi pe d. Maniu tot la guvern“. O FORMAȚIE TITULESCU — In calitatea dv. de șeful partidului național veți sprijini o formațiune Titulescu ? — „Eu am spus Regelui totdea­una că f­oi gata să acord spriji­nul meu oricărui guvern, cu care Maiestatea Sa ar dori să facă o experiență. Dar am mai spus Regelui, cum am spus de altfel cândva și Re­genții: „ Iachturile de regulă nu se scot la vreme de fur­tună"’. — „Pentru un guvern de de­tentă se cer oameni de antantă și eu nu-i văd nicăeri. „Dar orice mașină de cântă­rit politician« o doresc astfel ca sa poată vedea lumea ce zace până în fundul lor“. AUDIENȚA — Cu ce impresii ați venit după audiența de la Sinaia ? — „Când mă duc la Ma­iestatea Sa, care îmi este o veche cunoștință, mai vorbim și de altceva de­cât de dorința altora și de dreptul meu de a gu­verna. „Un lucru pot să asigur pe cei cari pregătesc nu știu ce republică a lor,­ că am găsit la Sinaia mîn Rege“. SCIZIUNEA GEORGE BRATIANU — Dar despre acțiunea d-lui Gh­. Brătianu ce credeți ? — „Orice ar face în politică, d. Gh. Brătianu, în știința mea el rămâne tot ceea ce a fost. „In politică însă, cineva este sau o copleșitoare autoritate, care se poate înconjura de ori­cine, sau un tânăr om onest care depinde de cine îl în­conjoară. „In jurul d-sale sunt oameni pe cari îi cunosc prea bine și alții pe cari nu-i cunoaște ni­meni. „Iar cu idei liberale nu merge cineva decât la baricadele din 1830 sau la averile improvizate dela 1930“. * D. PROFESORI ORGA Lordul Rothermere atacat de presa germană Berlin 29 (Rador) — Lordul Rothermere a publicat în­­tr’unul dintre numeroasele sale ziare,,,Daily Main­”, un ar­ticol în care privește victoria național-socialiștilor germani ca un început de renaștere a Germaniei. „Frankfurt Zeitung’’ scrie următoarele, la adresa acestui articol: „Lordul Rothermere, care, cum se știe, este unul dintre cei mai mari proprietari de ziare și unul dintre cei mai mici ziariști din lume, pare să aibe ambiția de a muta scena năzbâtiilor sale din Ungaria în Germania. „Cum îi cunoaștem, va fi în stare să-și învingă sentimen­tele reacționare și să ceară re­vizuirea tratatelor de pace. Ori­ce om, care ține în asanarea politicei de după război și, tre­buie să refuze categoric o ase­menea alianță. „Propaganda lui n’a servit nici Ungariei. Ar fi adus chiar pagube acestei țări mult încer­­cate, dacă englezii ar cunoaște Ungaria adevărată. „Ei cunosc situația noastră politică. Fiecare vorbă pe care Hothermere o va pronunța îm­potriva situației ce ni s’a im­pus în tratatul de pace, nu va putea decât să ne fie dăunătoa­re și nu pentru că ar fi în fa­voarea național-socialiștilor, ci fiindcă o pronunță Rother­mere.. Faptul că d. Lloyd Geor­­ge și-a tins acum de curând vestita lui coamă căruntă, este de mai mare importanță pen­tru politică, decât un articol al d-lui Rothermere. PENTRU UN ADEPT AL POLITICIANISMULUI Corespondentul din Paris al „Adevărului“, trimite confratelui nostru un lung și violent articol împotriva „Neamului Românesc“. Lăsăm la o parte aprecierile a­­cestui apologist al „parlamenta­rismului creator și independent“. Nu ne oprim nici la pretenția d-sale de a-i da sursa informații­lor noastre. Ne surprinde totuși u­nul nepermis care îl păstrează dealungul celor trei coloane de co­nc­ilarii tendențioase, ca să ajun­gă la o încheiere absurdă. Și mai ales, credem că e o ușurință să se spună că articolul nostru: „Un guvern de autoritate“ ar fi scris de un redactor filo-mussolinian al „Neamului Românesc“. Nu suntem nici filo-mussoli­­nieni, dar nici nu urîm din in­stinct, și poate din cine știe ce in­teres n­eosovietic, regimul sub ca­re Italia prospereasă de doispre­zece ani de zile. Căci Italia e în progresă mă­căt farțele­ întunecate ale internaționalismului care pes­­cuește cu undițele egalitaro-um­a­­nitare, ar contesta-o... Deci, fără supărare, nu suntem nici admiratorii, dar nici reduc­tibilii adversari ai regimului fas­cist. Vedem faptele lui bune. Ad­mirăm energia creatoare pe care el o picură zi de zi, în sângele a­­cestui popor cu calități excepțio­nale, care se ruina, care ajunsese la anarhie, de dragul formulelor egalitaro-democratice. Și consta­tăm și lipsurile, firești ori­cărei concepții de guvernământ-Dar să revenim la teribilul cen­sor, anonim, de la Paris... De ce supărarea di-saie? Fiindcă noi am cerut și pretin­dem un guvern de autoritate. Un guvern care să refuze dictatura sub orice formă ar îndrăzni să se mai prezinte. Și, se înțelege, luptăm mai cu seamă împotriva dictaturilor de partid, a asociațiilor de electorali, care amăgesc mulțimile și pun di­namită or­dinei și moralei. Căci Ne sunt în ființă, ele își exercită și acum, — nn Romania, — ne­fasta lor putere. Dar admitem noi cealaltă Dic­tatură, care se ridică, prin Re­voluție, și se menține prin Tira­nie? NU! Căci nu o socotim capa­bilă să îndrepte, și să normali­zeze. Ne e teamă ca Dictatorul să nu fie un orgolios, demagog in­ferior, ajuns tot acolo unde ajung șefii de partide, dar prin alte mij­loace. Mijloace totdeauna, eroice, care poartă în ele, cel puțin, riscurile mari, și uneori vitale­.. Șefului ce­telor demagogiei naționale, albe ori roșii, ajuns prin violentarea dulce a celor de jos și prin aro­ganță scrobită față de cei de sus,a șefului cohortelor flămânde și ră­gușite, îi lipsește, ca o supremă injurie a Soartei, și această urmă de frumos, și de cavaleresc... Dacă nu sufere de o involunta­ră deformație a judecatei, dacă nu vede roșu decât când e vorba de apărarea unei țări, de păzirea fundamentelor ei de existență, și dacă va admite că România este înainte de orice, Patria Români­lor,­­ iar un câmp de experien­țe libertare și sat expus tuturor infiltrațiilor sedițioase, — eminen­tul corespondent al „Adevărului­­ ne va înțelege, și ne va aproba fă­ră ezitări. * Nu suntem adepții Dictaturei trufașe, arbitrare și nelegale, care vine prin lovituri de stat și sgu­­due amenințând chiar ființa unei țări. Suntem dușmanii dictaturei de club, perverse, interesate, evoluând între înșelăciune și imoralitate. Nu putem admite mai departe ri­sipa electorală și jaful partidis­­mului. E simplu, și exclude echivocul. Nu e așa? Odată de acord asupra Dictatu­rilor de orice fel, vom repeta, pen­tru babele surde ale politicei și pentru urechile îndopate de oca­zie cu­rată. CA VOIM TOTUȘI O DICTATURA. Nu o voim ,mai noi. O cere întreaga țară. D'l !. de la Paris, ar avea un admirabil prilej să o constate singur... Să vie la Bucu­rești și să laude la Dacia, clubu­rile și pe șefii lor... Să aducă elo­gii partidelor, și electoralilor. Să ridice statui oratorice, independen­ței, caracterului și dezinteresării politicianilor. Să facă un expozeu asupra nesfârșitei și ignobilei min­ciuni din politica „democratică“­­Și să pretindă ca încheiere, că ceea ce ne trebue, sunt voturi cu urne furate, sau cu urne umplute de toți, naivii și analfabeții „de­mocrației“. Că e mare nevoe ca Parlamentul să lucreze mereu, și că d-nii Brătianu și Mariu să fie­­mereu la guvern, cu aleșii lor... E absolut sigur că d. 1 n’ar pu­tea să-și termine, în ordine, di­­nacea sa expunere, nici să expli­ce generalele d-sale deziderate. Și — tot vorba „Adevărului“ — e infinit probabil că ar avea de sus finit o cursă interesantă de vite­ză, spre a-și putea lua în grabă, v... toc în cel dintâi tren spre Pa­ris. Țării, domnule !.. îi e greață de politicianism. Vrea altceva. Un guvern de ordine, de capacități, un guvern fără obligații electo­rale, scutit de valul partizanilor și de vinovata desiimțuire a pofte­lor. Dar avem de vorbit și despre Dictatura din Iugoslavia,, ca și de patrioticele îngrijorări pentru R­o­mânia, ale... finanței „engleze“. -------------«a» » rn*» , \ D. Titulescu nu tratează împrumutul la Geneva Geneva 29 (Rador).­­ A­genția „Rador“ este auto­rizată a da cea mai cate­gorică desm­iitu­ire știrilor relative la faptul că d. mi­­nistru Titulescu, ar face la Geneva sondări în ve­derea unui împrumut. Internă SI­­IA1IA — D. Maniu nu vrea să convoace comitetul de direcție, vrea însă să provoace dizolvarea parlamentului. — Vizitând Clujul cu ocazia curselor de pe dealul Fele­acu­lui, Suveranul s’a bucurat de o rară și entuziastă primire. <— Mâine se ține întrunirea comitetului central liberal. — Intre 15—20 Septembrie s’au exportat 18.093 t. grâu; 30 t. făină­; 52.822 t. orz; 2.566 t. ovăz; 9.436 t. porumb; 2.071 t. fasole. — S’a ieflenit cu 1.50 lei prețul petrolului întrebuințat la tractoare. z — Zilele acestea s’a inaugurat podul de cale ferată ce lea­gă Vijnița (Bucovina) cu orașul Kuty (Polonia). — Duminică s’a descoperit la Drăgănești (Vlașca) un mo­nument al eroilor căzuți în război pe acele plaiuri. — Focul de la Moreni al cărui diametru a gurii arzătoare a atins în ultimul timp 70 de metri deocamdată se crede că nu va mai putea fi stins. Exte­rn­ă­ ­ .wr — Ședințele plenare ale Societății Națiunilor se vor în­cheia Joi 2 Octombrie. — D. Titulescu desminte că tratează un împrumut la Geneva. — La Madrid Duminică a avut loc o mare manifestație republicană. Ili Ifi ziariștilor iugoslavi pe valea Prahovei SINAIA, 29 (Rador).­­ Ziariștii iugoslavi, plecați din București, au fost primiți la Câm­pina de șefii autorităților și reprezentanții so­cietății „Steaua Română“. In Câm­­pina, oaspeții au vizitat amănun­țit instalațiile societății „Steaua Română“ și rafinăria­ D-l inginer Liviu Codarcea le-au dat toate ex­plicațiile necesare.La masa intimă, dată în onoarea ziariștilor iugoslavi, s’au rostit toa­sturi în limba latină, de către d-nii Codarcea și Savinski dela ziarul ,,Obzor“ din Zagreb. Vizita la Breaza De la Câmpina, grupul ziariștilor iugoslavi a plecat la Breaza, unde au fost așteptați de elevii școalelor locale, în costume naționale, de re­prezentanții autorităților, etc. Pretutindeni au fost salutaț cu aclamații entuziaste-Vizita atelierelor ,,Caselor Națio­nale", unde fetele lucrau la răz­boaie, a impresionat profund pe oaspeți. D-na general Negreanu și corpul profesoral, au făcut onoru­rile. S’au vizitat apoi cooperativele și primăria, und­e primarul a urat bun venit ziariștilor iugoslavi. A răspuns d-l Simici, de la ziarul „Utro“ di­n Ljubljana, care a spus că sufletul curat al copiilor cari au eșit în întâmpinare la Breaza, sim­bolizează frățietatea cu care zia­riștii iugoslavi au fost primiți în România-A urmat o șezătoare la ,,Casele Naționale“, în cursul căreia s’au executat de către orfane și eleve, minunate coruri și dansuri. Și-au dat concursul d­-Ta Alexandra Elef­terescu și d-l Teodorian, de la Ope­ra Română-Elevele au oferit ziariștilor iugo­slavi, obiecte lucrate de mâna lor. La Sinaia Ziariștii au plecat apoi cu automo­bilele la Sinaia, unde au depus o jerbă de flori pe mormântul lui Take Io­­nescu .După aceea, au vizitat mână­­stirea Sinaia. Grupul ziariștilor iugoslavi va pleca la Slănicul Prahova și de aci la Chi­șinău. Nu am dorit niciodată să adun oameni menerafi» cari,_nu m’am gândit niciodată să făgăduiesc oa* mere­­l­or lucruri cari nu trebuiesc date și pe cari nu le pot da, nu am exploatat niciodată sfânta prostie și dureroasa zăpăceală a claselor inculte ale acestei societăți, ci m’am îndreptat către dân­sel, pentru a le­ ridica la o conștiință, nu pentru a profita de inconștiența lor. N. IORGA 0 demisie senzațională în America WASHINGTON, 29. (Rador). — In scrisoarea prin care demisio­nează, d. Ralph Kelley șeful ser­viciului general minier, acuză de­partamentul minelor de a fi per­mis societăților petrolifere mari, să se conformeze exigențelor le­gilor miniere ale Statelor Unite ,,prin fraudă și abateri, pentru a dobândi drepturi asupra unor terenuri petrolifere din domeniul public, în valoare de 49 milioane dolari - Dizolvarea comitetului de administrație al C. F. R.. Din cercurile ministerului de comunicații ni se afirmă ca d. M. Manoilescu, va proceda, în curând, la dizolvarea actua­lului consiliu de administrație al căilor ferate, în fruntea că­ruia se află d. ing. St. Preto­rian. Din aceleași cercuri deți­nem informația că d. M. Ma­­noilescu, ministrul­ comunica­țiilor, nu este mulțumit de re­zultatele date, până acum, de către actuala lege de organiza­re a căilor ferate. Ar urma astfel ca odată c­u codificarea acestei legi să se dizolve și consiliul căilor fera­te. Dorința de pace a franței Precizările Ml îciie» Paris 29 (Rador) — In dis­cursul ținut la Alencon, d. Tar­dieu, președintele Consiliului, a precizat că Franța întreagă dorește pacea, însă după for­­mula securitate, arbitraj, dezar toate comentariile oarbe sau a­­larmiste. Guvernul este conștient de a fi apărat tratatele fundamen­tale ale păcii, în serviciul că­rora a manifestat în nume­roase rânduri unitatea sa de acțiune și credit. Terminând, d. Tar­dieu a a­­ratat că numai prin unire se pot rezolva marile probleme, după care d-sa a reamintit cu­vintele adresate foștilor com­batanți de către d. Boumergue, președintele Republicei, mare și că refuză inversarea a­cestor trei termeni. In limita consacrată de această formulă, Franța a redus în mod scrupu­los toate armamentele sale, af­firmând prin acte de voință spi­ritul de conciliați ® și dacă ea nu a avut impresia că celelalte puteri nu procedează la fel, și-a păstrat sângele rece, cu Înfiorătoare crimă pentru a moștenire Brăila. 28. — In noaptea de 27 cueni sătenii Tudorache Ion Lovin și vărul său Ion Covle­­ciu ambii din comuna Baldovi­­nești județul Covurlui, au aten­tat în viața părinților lui Tu­dorache — bătrânii Ion și Zin­ca Lovin. Mobilul crimei a fost faptul că victimi se amnulaseră testa­mentul prin care lăsau toată a­­verea fiului lor. Zinca a murit imediat iar Ion în stare gravă a fost dus la spital. Criminalii au fost arestați și depuși.

Next