Neamul Românesc, octombrie 1930 (Anul 25, nr. 217-242)
1930-10-01 / nr. 217
DIRECTOR POLITIC N. lORCAI l MicrcHfî. I Odomfarie 19 mNUL XXII. — «40. 217 IB?. Abonamente: Pe un an 600 Lei Pe șease Luni 300 Lei Pentru autorități si institutiuni 1QQQ Lei 3 LEI I . Redacția și Administrația BUCUREȘTI I Straua Brezaianu No. 6 (cluj) Telefon 312/68 ’"’3ÎS0SSHSH II DIRECTOR N. GEORGESCU Programe Două programe nouă, ambele liberale, se adaugă la acelea cu care, de atîta vreme, bunele noastre partide, fericesc o fără nefericită. In ele este tot, precum în ele nu este nimica, mai bun decît toate fiind vechiul program glumeț de la „Convorbirile literare” : „n’ar fi rău să fie bine”. Dar, chiar dacă ne-am găsi înaintea unei capodopere de tehnică a programelor, și încă n’am cîștigat nimica. Fiindcă un program bun cu un om slab e mult mai puțin decît un program detestabil cu un om de ispravă. Doar esențialul e verificarea pe teren. Ea îți susține programul ori ți-l înlătură. Hotărîrea ei e suverană. Și, atunci, omul de ispravă poate schimba programul, căruia-i rămîne superior, pe cind omul slab, inferior programului său, rămîne cu dînsul de gît, ca înecatul cu piatra de moară. N. IORGA ul In UMiIul Pilii... Mai zilele trecute Ministerul de sub conducerea d-lui Costăchescu, chema prin ziare la cele patru Universități ale tării pe revizorii și inspectorii școlari ai regimului. Ii chema pentru o serie de conferințe prezidate firește de universitari guvernamentali. După această laborioasă și îndelungată activitate toți acești demni adepți țărăniști și naționaliști — chemarea e făcută pe centre regionale și regionaliste — toți acești zeloși ucenici ai harnicului Gomenius și ai neobositului Pestalozzi, urmează să se întoarcă la casele lor inspectori, revisori și subrevizori inamovibili în învățământul secundar și primar. Vom avea astfel înțepeniți pe cale legală în cadrele serviciului de control ale învățământului de cele două grade pe lângă seria zoologică a rinocerilor liberali, seria proaspătă a hipopotamilor didactici de nuanță național-țărănistă. O nouă plagă pe lângă celelalte care macină temeliile școalei și ale viitorului sufletului românesc. Căci nu-i greu pentru nimeni să știe cum au fost recrutate aceste elemente. Cu foarte rare excepții, mai mult de trei sferturi și-au căștigat locurile numai mulțumită talentului lor de periuțe pe lângă șefii organizațiilor județene, trepădatului și schelălăitului electoral prin sate și periferiile urbane, în dauna școalei și cu nedreptățirea unor vrednice elemente din chiar propriul lor partid. In loc să'i cheme la examen cum prevede aceeaș lege, d. ministru al instrucțiunii preferă să-i cultive cu ajutorul unor conferințe de două săptămâni și să-i boteze repede cu aghizma inamovibilității pentru fericirea învățământului românesc e improvizat în clubul național-țărănist. StrațittoriLriritrțrRa—examenulde definitivat, veșnici candidați fără noroc la secția pedagogică universitară ajung dintr’o lovitură inspectori și revizori — licențiați în două săptămâni — cu drept de control perpetuu asupra unor colegi superiori în muncă, drepturi vârstă și cultură ! Oricât s‘au întrecut cu măsura la vremea lor liberalii, nu i-au ajuns în îndrăzneală pe apostolii d-lui Maniu... Căci ei aveau măcar într’o măsură oarecare decența formei, pretindeau unui revizor ani în învățământ, unui inspector un stagiu îndelungat ca revizor și oarecare activitate didactică. Național-țărăniștii, mai dinamici și mai expeditivi înlătură orice condiții de ordin școlar ; cartea de legitimație a clubului din fața Ateneului este îndestulătoare... Ministrul instrucțiunii și cultelor se poate felicita. Pe urmele liberalismului putred școala pășește sub înțeleaptă d-sale conducere cu pași vertiginoși spre cea mai desăvârșită anarhie. Celi «strat Vulcan salattal ...de trăgător de sfori al d-lui Duca se fărîmițează în îndeletniciri ingrate și meschine... Aghiotantul d-lui Vintilă Brătianu se silește acum să convingă pe d. Argetoianu să... lipsească de la ședința comitetului central al partidului ! Priviți-1, cât e de comunicativ și de elocvent ca expresie. Bulgaria va participa la conferința balcanică SOFIA 29 (Rador). _ Delegația bulgară la Conferința de la Atena a hotărât să revină asupra deciziei sale de a nu participa la această conferință.___ In consecință delegații bulgari vor aștepta sosirea la Sofia a delegaților români spre a continua împreună drumul spre A Se obiectează celor cari cer legi împotriva caristei că astfel de măsuri legiferate ar lovi în principiul de drept al inviolabilității contractelor între părți și ar provoca fuga capitalurilor străine și chiar și a celor naționale. Ceva, totuși, trebue de făcut. Fiindcă nu este nicicum câștig pentru economia națională,—dimpotrivă — dăinuirea capitalului parazitar care nimicește pe cel productiv. Avem o lege a specialei care dă justiției dreptul de a pedepsi atunci când judecătorul apreciază că cineva a speculat mărfurile de primă necesitate. B?sresil este și el o marfă și nimeni nu-i poate contesta caracterul de marfă de primă necesitate. Cămătăria este specula care se face cu această marfă. Acest delict poate fi deci perfect încadrat în legea speculei și pedepsit corîformei. Fără o legiferare specială și fără a alarma capitalul mare, deoarece camăta este operația micilor capitaluri BBI* Cs ar* avea de obiectat cei în drept împotriva acestei propuneri, care nu este altceva decât aplicarea strictă și severă a legii speculei. D. profesor N. Iorga despre situația politică 16 Declarațiadeile darului „Coreilor D. profesor N. Iorga, șeful partidului național, primind la Vălenii de Munte pe un redactor al ziarului „Curentul“ a binevoit să-i răspundă la câteva întrebări, privitoare la politica noastră internă. D. profesor Iorga a spus : — „Din nenorocire, nam impresia că se pregătește schimbarea pe care o doresc. „Cunosc patriotismul d-lui Maniu și nu-mi pot explica de ce încă de-acum 4 luni n’a luat hotărârea pe care o dorește țara întreagă. 5IA abuza de greutățile iutei dotr mii noui, pentru a se «menține in situația de faliment politic, nu este un act de gentleman“. „In general mi-aș permite să recomand presei să nu dea noțiunei spermțe pe care a doua zi le dovedește zadarnice La întoarcerea mea de la Atena (29 octombrie a. c.) sunt sigur că voiu găsi pe d. Maniu tot la guvern“. O FORMAȚIE TITULESCU — In calitatea dv. de șeful partidului național veți sprijini o formațiune Titulescu ? — „Eu am spus Regelui totdeauna că foi gata să acord sprijinul meu oricărui guvern, cu care Maiestatea Sa ar dori să facă o experiență. Dar am mai spus Regelui, cum am spus de altfel cândva și Regenții: „ Iachturile de regulă nu se scot la vreme de furtună"’. — „Pentru un guvern de detentă se cer oameni de antantă și eu nu-i văd nicăeri. „Dar orice mașină de cântărit politician« o doresc astfel ca sa poată vedea lumea ce zace până în fundul lor“. AUDIENȚA — Cu ce impresii ați venit după audiența de la Sinaia ? — „Când mă duc la Maiestatea Sa, care îmi este o veche cunoștință, mai vorbim și de altceva decât de dorința altora și de dreptul meu de a guverna. „Un lucru pot să asigur pe cei cari pregătesc nu știu ce republică a lor, că am găsit la Sinaia mîn Rege“. SCIZIUNEA GEORGE BRATIANU — Dar despre acțiunea d-lui Gh. Brătianu ce credeți ? — „Orice ar face în politică, d. Gh. Brătianu, în știința mea el rămâne tot ceea ce a fost. „In politică însă, cineva este sau o copleșitoare autoritate, care se poate înconjura de oricine, sau un tânăr om onest care depinde de cine îl înconjoară. „In jurul d-sale sunt oameni pe cari îi cunosc prea bine și alții pe cari nu-i cunoaște nimeni. „Iar cu idei liberale nu merge cineva decât la baricadele din 1830 sau la averile improvizate dela 1930“. * D. PROFESORI ORGA Lordul Rothermere atacat de presa germană Berlin 29 (Rador) — Lordul Rothermere a publicat într’unul dintre numeroasele sale ziare,,,Daily Main”, un articol în care privește victoria național-socialiștilor germani ca un început de renaștere a Germaniei. „Frankfurt Zeitung’’ scrie următoarele, la adresa acestui articol: „Lordul Rothermere, care, cum se știe, este unul dintre cei mai mari proprietari de ziare și unul dintre cei mai mici ziariști din lume, pare să aibe ambiția de a muta scena năzbâtiilor sale din Ungaria în Germania. „Cum îi cunoaștem, va fi în stare să-și învingă sentimentele reacționare și să ceară revizuirea tratatelor de pace. Orice om, care ține în asanarea politicei de după război și, trebuie să refuze categoric o asemenea alianță. „Propaganda lui n’a servit nici Ungariei. Ar fi adus chiar pagube acestei țări mult încercate, dacă englezii ar cunoaște Ungaria adevărată. „Ei cunosc situația noastră politică. Fiecare vorbă pe care Hothermere o va pronunța împotriva situației ce ni s’a impus în tratatul de pace, nu va putea decât să ne fie dăunătoare și nu pentru că ar fi în favoarea național-socialiștilor, ci fiindcă o pronunță Rothermere.. Faptul că d. Lloyd George și-a tins acum de curând vestita lui coamă căruntă, este de mai mare importanță pentru politică, decât un articol al d-lui Rothermere. PENTRU UN ADEPT AL POLITICIANISMULUI Corespondentul din Paris al „Adevărului“, trimite confratelui nostru un lung și violent articol împotriva „Neamului Românesc“. Lăsăm la o parte aprecierile acestui apologist al „parlamentarismului creator și independent“. Nu ne oprim nici la pretenția d-sale de a-i da sursa informațiilor noastre. Ne surprinde totuși unul nepermis care îl păstrează dealungul celor trei coloane de concilarii tendențioase, ca să ajungă la o încheiere absurdă. Și mai ales, credem că e o ușurință să se spună că articolul nostru: „Un guvern de autoritate“ ar fi scris de un redactor filo-mussolinian al „Neamului Românesc“. Nu suntem nici filo-mussolinieni, dar nici nu urîm din instinct, și poate din cine știe ce interes neosovietic, regimul sub care Italia prospereasă de doisprezece ani de zile. Căci Italia e în progresă măcăt farțele întunecate ale internaționalismului care pescuește cu undițele egalitaro-umanitare, ar contesta-o... Deci, fără supărare, nu suntem nici admiratorii, dar nici reductibilii adversari ai regimului fascist. Vedem faptele lui bune. Admirăm energia creatoare pe care el o picură zi de zi, în sângele acestui popor cu calități excepționale, care se ruina, care ajunsese la anarhie, de dragul formulelor egalitaro-democratice. Și constatăm și lipsurile, firești oricărei concepții de guvernământ-Dar să revenim la teribilul censor, anonim, de la Paris... De ce supărarea di-saie? Fiindcă noi am cerut și pretindem un guvern de autoritate. Un guvern care să refuze dictatura sub orice formă ar îndrăzni să se mai prezinte. Și, se înțelege, luptăm mai cu seamă împotriva dictaturilor de partid, a asociațiilor de electorali, care amăgesc mulțimile și pun dinamită ordinei și moralei. Căci Ne sunt în ființă, ele își exercită și acum, — nn Romania, — nefasta lor putere. Dar admitem noi cealaltă Dictatură, care se ridică, prin Revoluție, și se menține prin Tiranie? NU! Căci nu o socotim capabilă să îndrepte, și să normalizeze. Ne e teamă ca Dictatorul să nu fie un orgolios, demagog inferior, ajuns tot acolo unde ajung șefii de partide, dar prin alte mijloace. Mijloace totdeauna, eroice, care poartă în ele, cel puțin, riscurile mari, și uneori vitale.. Șefului cetelor demagogiei naționale, albe ori roșii, ajuns prin violentarea dulce a celor de jos și prin aroganță scrobită față de cei de sus,a șefului cohortelor flămânde și răgușite, îi lipsește, ca o supremă injurie a Soartei, și această urmă de frumos, și de cavaleresc... Dacă nu sufere de o involuntară deformație a judecatei, dacă nu vede roșu decât când e vorba de apărarea unei țări, de păzirea fundamentelor ei de existență, și dacă va admite că România este înainte de orice, Patria Românilor, iar un câmp de experiențe libertare și sat expus tuturor infiltrațiilor sedițioase, — eminentul corespondent al „Adevărului ne va înțelege, și ne va aproba fără ezitări. * Nu suntem adepții Dictaturei trufașe, arbitrare și nelegale, care vine prin lovituri de stat și sgudue amenințând chiar ființa unei țări. Suntem dușmanii dictaturei de club, perverse, interesate, evoluând între înșelăciune și imoralitate. Nu putem admite mai departe risipa electorală și jaful partidismului. E simplu, și exclude echivocul. Nu e așa? Odată de acord asupra Dictaturilor de orice fel, vom repeta, pentru babele surde ale politicei și pentru urechile îndopate de ocazie curată. CA VOIM TOTUȘI O DICTATURA. Nu o voim ,mai noi. O cere întreaga țară. D'l !. de la Paris, ar avea un admirabil prilej să o constate singur... Să vie la București și să laude la Dacia, cluburile și pe șefii lor... Să aducă elogii partidelor, și electoralilor. Să ridice statui oratorice, independenței, caracterului și dezinteresării politicianilor. Să facă un expozeu asupra nesfârșitei și ignobilei minciuni din politica „democratică“Și să pretindă ca încheiere, că ceea ce ne trebue, sunt voturi cu urne furate, sau cu urne umplute de toți, naivii și analfabeții „democrației“. Că e mare nevoe ca Parlamentul să lucreze mereu, și că d-nii Brătianu și Mariu să fiemereu la guvern, cu aleșii lor... E absolut sigur că d. 1 n’ar putea să-și termine, în ordine, dinacea sa expunere, nici să explice generalele d-sale deziderate. Și — tot vorba „Adevărului“ — e infinit probabil că ar avea de sus finit o cursă interesantă de viteză, spre a-și putea lua în grabă, v... toc în cel dintâi tren spre Paris. Țării, domnule !.. îi e greață de politicianism. Vrea altceva. Un guvern de ordine, de capacități, un guvern fără obligații electorale, scutit de valul partizanilor și de vinovata desiimțuire a poftelor. Dar avem de vorbit și despre Dictatura din Iugoslavia,, ca și de patrioticele îngrijorări pentru România, ale... finanței „engleze“. -------------«a» » rn*» , \ D. Titulescu nu tratează împrumutul la Geneva Geneva 29 (Rador). Agenția „Rador“ este autorizată a da cea mai categorică desmiituire știrilor relative la faptul că d. ministru Titulescu, ar face la Geneva sondări în vederea unui împrumut. Internă SIIA1IA — D. Maniu nu vrea să convoace comitetul de direcție, vrea însă să provoace dizolvarea parlamentului. — Vizitând Clujul cu ocazia curselor de pe dealul Feleacului, Suveranul s’a bucurat de o rară și entuziastă primire. <— Mâine se ține întrunirea comitetului central liberal. — Intre 15—20 Septembrie s’au exportat 18.093 t. grâu; 30 t. făină; 52.822 t. orz; 2.566 t. ovăz; 9.436 t. porumb; 2.071 t. fasole. — S’a ieflenit cu 1.50 lei prețul petrolului întrebuințat la tractoare. z — Zilele acestea s’a inaugurat podul de cale ferată ce leagă Vijnița (Bucovina) cu orașul Kuty (Polonia). — Duminică s’a descoperit la Drăgănești (Vlașca) un monument al eroilor căzuți în război pe acele plaiuri. — Focul de la Moreni al cărui diametru a gurii arzătoare a atins în ultimul timp 70 de metri deocamdată se crede că nu va mai putea fi stins. Externă .wr — Ședințele plenare ale Societății Națiunilor se vor încheia Joi 2 Octombrie. — D. Titulescu desminte că tratează un împrumut la Geneva. — La Madrid Duminică a avut loc o mare manifestație republicană. Ili Ifi ziariștilor iugoslavi pe valea Prahovei SINAIA, 29 (Rador). Ziariștii iugoslavi, plecați din București, au fost primiți la Câmpina de șefii autorităților și reprezentanții societății „Steaua Română“. In Câmpina, oaspeții au vizitat amănunțit instalațiile societății „Steaua Română“ și rafinăria D-l inginer Liviu Codarcea le-au dat toate explicațiile necesare.La masa intimă, dată în onoarea ziariștilor iugoslavi, s’au rostit toasturi în limba latină, de către d-nii Codarcea și Savinski dela ziarul ,,Obzor“ din Zagreb. Vizita la Breaza De la Câmpina, grupul ziariștilor iugoslavi a plecat la Breaza, unde au fost așteptați de elevii școalelor locale, în costume naționale, de reprezentanții autorităților, etc. Pretutindeni au fost salutaț cu aclamații entuziaste-Vizita atelierelor ,,Caselor Naționale", unde fetele lucrau la războaie, a impresionat profund pe oaspeți. D-na general Negreanu și corpul profesoral, au făcut onorurile. S’au vizitat apoi cooperativele și primăria, unde primarul a urat bun venit ziariștilor iugoslavi. A răspuns d-l Simici, de la ziarul „Utro“ din Ljubljana, care a spus că sufletul curat al copiilor cari au eșit în întâmpinare la Breaza, simbolizează frățietatea cu care ziariștii iugoslavi au fost primiți în România-A urmat o șezătoare la ,,Casele Naționale“, în cursul căreia s’au executat de către orfane și eleve, minunate coruri și dansuri. Și-au dat concursul d-Ta Alexandra Elefterescu și d-l Teodorian, de la Opera Română-Elevele au oferit ziariștilor iugoslavi, obiecte lucrate de mâna lor. La Sinaia Ziariștii au plecat apoi cu automobilele la Sinaia, unde au depus o jerbă de flori pe mormântul lui Take Ionescu .După aceea, au vizitat mânăstirea Sinaia. Grupul ziariștilor iugoslavi va pleca la Slănicul Prahova și de aci la Chișinău. Nu am dorit niciodată să adun oameni menerafi» cari,_nu m’am gândit niciodată să făgăduiesc oa* merelor lucruri cari nu trebuiesc date și pe cari nu le pot da, nu am exploatat niciodată sfânta prostie și dureroasa zăpăceală a claselor inculte ale acestei societăți, ci m’am îndreptat către dânsel, pentru a le ridica la o conștiință, nu pentru a profita de inconștiența lor. N. IORGA 0 demisie senzațională în America WASHINGTON, 29. (Rador). — In scrisoarea prin care demisionează, d. Ralph Kelley șeful serviciului general minier, acuză departamentul minelor de a fi permis societăților petrolifere mari, să se conformeze exigențelor legilor miniere ale Statelor Unite ,,prin fraudă și abateri, pentru a dobândi drepturi asupra unor terenuri petrolifere din domeniul public, în valoare de 49 milioane dolari - Dizolvarea comitetului de administrație al C. F. R.. Din cercurile ministerului de comunicații ni se afirmă ca d. M. Manoilescu, va proceda, în curând, la dizolvarea actualului consiliu de administrație al căilor ferate, în fruntea căruia se află d. ing. St. Pretorian. Din aceleași cercuri deținem informația că d. M. Manoilescu, ministrul comunicațiilor, nu este mulțumit de rezultatele date, până acum, de către actuala lege de organizare a căilor ferate. Ar urma astfel ca odată cu codificarea acestei legi să se dizolve și consiliul căilor ferate. Dorința de pace a franței Precizările Ml îciie» Paris 29 (Rador) — In discursul ținut la Alencon, d. Tardieu, președintele Consiliului, a precizat că Franța întreagă dorește pacea, însă după formula securitate, arbitraj, dezar toate comentariile oarbe sau alarmiste. Guvernul este conștient de a fi apărat tratatele fundamentale ale păcii, în serviciul cărora a manifestat în numeroase rânduri unitatea sa de acțiune și credit. Terminând, d. Tardieu a aratat că numai prin unire se pot rezolva marile probleme, după care d-sa a reamintit cuvintele adresate foștilor combatanți de către d. Boumergue, președintele Republicei, mare și că refuză inversarea acestor trei termeni. In limita consacrată de această formulă, Franța a redus în mod scrupulos toate armamentele sale, affirmând prin acte de voință spiritul de conciliați ® și dacă ea nu a avut impresia că celelalte puteri nu procedează la fel, și-a păstrat sângele rece, cu Înfiorătoare crimă pentru a moștenire Brăila. 28. — In noaptea de 27 cueni sătenii Tudorache Ion Lovin și vărul său Ion Covleciu ambii din comuna Baldovinești județul Covurlui, au atentat în viața părinților lui Tudorache — bătrânii Ion și Zinca Lovin. Mobilul crimei a fost faptul că victimi se amnulaseră testamentul prin care lăsau toată averea fiului lor. Zinca a murit imediat iar Ion în stare gravă a fost dus la spital. Criminalii au fost arestați și depuși.