Neamul Românesc, octombrie 1930 (Anul 25, nr. 217-242)

1930-10-14 / nr. 228

f 11 mm ■ [UNK] [UNK]mb. * 1­2­3,4" " "l",’r,l­a ————«a"» ..........."■«■«■im­im IcDiMim NUTi.1 I -----------------k­HÎh"­­ ,to. 22g-------------- I 1 »mmm N. IORGA I Kimente: Pe an an 600 Lei­ Pe »8 Ani 300 Lei I 3 111 £ Strafia Drezoianu No. § (dai) § N. GEORGESCU _________________________________ I j Pssiga a­lterități și ti­stit«ttma! țoa« Laj­­ fjj _______ Tete­ ®a 312/Ü Oase la o conferință U .e­x .­­ty III * L *. _ O altă observație a d-lui Lucien Romier, în conferința ți­nută la București, „ca să se auză“,­ e aceia cu privire la cultura țărănească. Fără a sta pe gânduri, omul care și în aspectul său fizic și în puternica sa sănătate morală întrupează soliditatea ad­mirabilă, sprijinită pe o bună chibzuială, — pe cari tinerii noș­tri o caută adesea pe bulevardele Parisului, — a rasei sale, a rostit o sentință dreaptă, mai folositoare decât toate „episto­liile“ născute moarte ale excelentului nostru fost ministru de Agricultură. Țăranul român lucrează pe pământul care i s’a dat — pu­tem zice, în dar, fără nici-o considerație la capacitatea lui agri­colă — două feluri de produse, cele mai lesnicioase, pe cari se pot da mai ieftine țările de robi, și se expune deci la toate capri­ciile de prețuri care rezultă din supraproducția sclavă. Perfect adevărat. Negrii știu mai bine să varieze culturile și nu trec prin crize ca aceia de la noi, astăzi. Dar pentru variarea culturilor trebuie trei lucruri : ini­­țiare, supraveghere, organizare. Se pot introduce aceste condiții, cu binele ori și cu de-a sila ? Cum nu ! Dar cu anume condiții. Prima ar fi consiliile economice sătești, cu participare obligatorie, și înlocuirea prefectului „nepolitic“, leneș, prin harnicul prefect al gospodăriei județene. N. LOPS6Ä ­liciee și Pepin­el . S’a dat poporului votul obștesc secret, obligator și egal ca să aibă cuvânt în conducerea țării, prin oamenii ce-i va alege. S’a crezut că binele țării va spori. Amară înșelare însă ! Poporul n’a știut să se folosească ele dânsul, deoare­ce cu o mână i s’a dat și cu două a­ fost împiedecat să-l întrebuin­țeze cum trebuie... De aceia votul a ajuns o jucărie în mâinile po­porului, nu arma cu care să-și cucerească o soartă mai bună lui și țării. In loc să i se facă educațiunea ,politica-,' sa - i ,-se- -apun-i» -ce însem­­­nează votul și cum să se folosea­scă de dânsul, l-au învățat numai cum se aplică ștampile pe semne și liste , iar când­­ au văzut că o pune greșit, l-a pus să voteze cu sila, pe față și cu mâna altora. Votul n’a putut fi secret, pen­­tru că s’a votat pe față cu agenții partidelor la spate; n’a fost obli­gator, pen­tru că nimeni n’a fost amendat dacă n’a votat; egal n’a fost, pentru că voturile de umplu­tură au fost ale acelora cari au votat de mai multe ori, cu cărțile celor morți sau împiedicați de la vot. Votul, astfel falsificat, nu pu­tea da decât conducători ca acei pe cari îi vedem de 12 ani în­coace. Și țara nu putea ajune mai rău ca acum ! " Politicianii spun că lor li se cuvine pe veci dreptul de a con­duce țara aceasta, întocmai ca și stăpânitorul mai mult d­e 30 de ani al unui loc. Biata țară trebuie să sufere tirania și dragostea cu sila a unor conducători, lacomi și peste măsură de îndrăzneți. Se simte din nou nevoia unui apel la redeșteptarea poporului din somnul în care-1 adânciră de astă dată stăpânitorii politiciani. Dar Țara are acum un Rege tânăr și iubit. L-a dorit și-L are. Poporul privește spre El, încre­­­zător ! Și cu răbdare cum numai ■ poporul nostru a«Fl ® driîcu ȚaF"~ dar ea a trecut marea“, așteaptă cuvântul Său din urmă. Un vânt de primenire bate apoi tot mai tare din rândurile oame­nilor cu iubire de țara, a cărtura­rilor înălbiți între slovele cărții, și a tinerilor cari n’au învățat carte ca să alerge lângă burțile ce m­ută să se sature din budgetul unei țări sărăcite ! Pe sus, prin aer, vin la ure­chile poporului ce se trezește, cu­vinte ce exprimă ideia unui gu­vern, de oameni în afara de par­tide, a unui guvern de oameni ca­pabili și liberi pe mișcările lor. Numai partidele se fac că nu aud. Cred că vor reuși să facă cerc strâns în jurul Regelui, din care el să nu poată ieși și nici să audă glasul vremei! Socoteală greșită! Chiar daca ar fi să se întâm­ple așa, prin imposibil,­ poporul tot nu-și va pierde nădejdea. Va ajuta el pe Rege. Scăparea este în cele din urmă în mâinile lui !... Poporul, strâns în ju­rul Rege­lui, întrebuințând bine votul, a­­dică știind să voteze când are pe cine alege sau să nu voteze de loc când va fi pus să voteze numai partidele, va fi sprijinitorul Re­gelui cu care una trebuie să fie ! Iar dacă, pe lângă aceasta, po­porul se va îndrepta cu încredere către cărturarii țării, de la cari va primi lumina, nu vom mai vorbi mâine de­­ partidele burții, de politiciani­ flămânzi de azi, și nu ne vom mai sbate în nevoile de acum care ne-au trecut pe cap și peste cap ! I. C. ANTONOVICI *----­­ "■» g ----— ȘTIRI _ Dumpingul sovietic e pe sfâr­șite de­oarece Rusia a epuizat stocurile de cereale rechizițio­nate. Ca atare se așteaptă o în­viorare generală a pieții. Greviștii din Spania reiau lucrul. Sportul nostru a suferit o grea și apăsătoare pecetie. Din cauza insuficienții liniei de halfi trimeși la Sofia Româ­nia a fost învinsă. Pe șoseaua Făgăraș-Brașov au fost date opt lovituri ban­ditești în două ore. Regele Boris vizitează ac­tualmente pe suveranii Italiei. Căsătoria a fost fixată pentru ziua de 20 Octombrie și sa va oficia la Assisi. Eli a ancorat la Falere o es­cadră Sovietică. Primul act de inițiativă a Suveranului în ce privește c­­­erc­el­a­rea ferer­ogativelo­r constiu­ționa­­le a fost numirea guvernului Miretuescu, în cadrul extrem de red­us din cauza împreju­­rărilor excepționale prin care, trecem —­ai posibi­­lităților, soluția găsită nu depășește margisten­e ce­­lut mai strict constituționalism. Regele avea două socusiuni — cea de-a treia, di­zolvarea parlamentului fiind cu drept cuvânt so­cotită incjMtriuntă — în fața retragerii guvernului Meniu, un­ guvern care să fie o emanație a parla­mentului sau un guvern care să pfoii­că sprijinul a­­cestui parlament. Soluția din urmă, a unui guvern de colaborare, cerând tim­­p pent­ru realizarea ei„ a rămas singura soluție posibilă constituționalicește, soluție care a dus, — precum a constatat însuși Suveranul în vi­guroasa cuvântare ținută la jurământul noului mi­nister — la „cel dintâi guvern ieșit din rândurile parlamentului ca exponent al acestuiaTM. , la** constatarea fermă a gravității situației și în­demnul bărbătesc al Suveranului la musica grea de conturare a prăbușirii economice, inaugurează o domn­ie pe care o prevedem bogată î­n read © re«»e Casa Romana „N. Iorga” din Veneția Veneția, orașul marii ce bate la fiecare portal de casă, al e­­vului mediu găsit în orice colț, regina apelor de odinioară, mai târziu a plăcerilor, iar astăzi a turiștilor ce nu-l cunosc decât prin porumbeii din piața San Marco, pentru noi. Românii, are o mare importanță. Ne interesează pentru boga­tele arhive, pentru arta de care suntem legați, pentru raportu­rile politice și economice pe care le-am avut. CELE DINTÂI LEGATURI CU VENEZIENII Poate cele dintâi legături ve­­nețiene cu românii, sunt ace­lea cu cărăușii veniți din Alba­nia, din jurul Ragusei, Morlacii sau Aromânii. In luptele contra Turcilor, Venețienii utilizau de multe ori soldați morlaci. Mai târziu, din lipsa cereale­lor, Venețienii au ajuns în cău­tarea lor până la gurile Du­nării, intrând astfel în conflict cu Genovezii. Un Mircea sau un Ștefan-cel- Mare aveau relații politice cu dogii venețieni. Cel din urma trimetea oamenii săi la curtea acestora, sau avea doctori ca Matei din Murano care a lăsat frumoase pagini despre Țările Românești. Veneția a mai fost și locul de restriște al multora. Așa, Petru­ Cercel pe la 1580, poet, om de gust, bogat, cu a­­lese purtări, „cu niște ochi de o frumusețe deosebită, bun ora­tor“, a petrecut mai mult timp aici, ducându-se vestea de el prin luxul și dărnicia sa. Una din frumoasele figuri femeiești este și Adorno Val­larga, sau cum se chema în casa Mărioara, al cărui mor­mânt se află la Murano. Din banii ei și ai familiei s-au ridi­cat multe opere de artă mai a­­les în jurul bisericii grecești. RELAȚIUNILE CULTURALE In afară de relațiile politice și comerciale, Veneția a avut cu noi și raporturi culturale și artistice. De aici ne vine, în 1308, tipografia prin Macarie, iar mai înainte vom găsi fru­moase miniaturi, frontispiciuri și litere inițiale pe cărțile lu­crate în mănăstirile noastre. Tot de aici ne vine și litera­tură populară scrisă, ca roma­nul : „Fiore di Virtut“, străbă­tând acelaș drum ca și tiparul. Chiar un Ștefan cel Mare, și alții mai târziu, vor trimete u­­cenici la învățatul zugrăvelii de biserică și numai așa se poa­te explica influența lui Giotto în pictura religioasă românea­scă. înfloritura pietrelor de mor­minte, sculptura în piatră își găsește origina tot aici. Un Stolnicul Cantacuzino va locui și el câtva timp în orașul lagunelor, iar Constantin Brân­coveanu va avea ca secretar pe celebrul Del Chiaro. De la ace­sta știm că’n epoca fanariotă se trimeteau mulți tineri la învă­țatul artei venețiene. ARHIVARII, „IORGA DOCUMENT“ Mai târziu, în secolul al XIX-lea, după studiile Ardele­nilor, vom găsi, din nou la Ve­neția, Români ca Iosif Hodoș, Papiu Ilarian, C. Esarcu, veniți pentru a studia arhivele, și’n ultimul deceniu al acestui veac, pe la 1890, se stabilește în Galle del Vin, în dosul hotelului Da­nieli, având abia 20 de ani, a­­cela care după 40 de ani se va pândi la întemeierea unui in­stitut românesc, având în ve­dere importanța întregului a­­cest trecut și mediul de arta, urmând pilda înaintașilor săi și gestul său fiind o întregire a ctitoriilor sale­­ din Văleni, de aiurea, de la Roma și Paris, și, poate, la Viena în viitor. Ideea înființării unui institut românesc la Veneția durează de mult, poate chiar din aceste timpuri, când licențiatul ieșan N. Iorga, „un adevărat feno­men“ , cum îl numeau profe­sorii săi, adânc cunoscător al culturii clasice, studia arhivele Frazilor, unde, după cum spu­ne : „am petrecut atâtea­ cea­suri, plăcute din viața mea, în chiliile Franciscanilor, cu fe­restrele deschise asupra unui petec verde de grădină în care înfloresc alb cei dintâia cai și, pe când ciorchine de flori roșii atârnă din balcoanele caselor din față“. Pe atunci poate că se gândea mai mult la documen­tele sale care îi vor da pentru un moment numirea de „Iorga document“. Mai târziu, liniștea orașului, farmecul său unic, viața rămasă ca odinioară, bo­găția de artă și trecut, iubirea orașului tinde fiecare c­olț de „cale“, canal ori de palat, păs­trează în el și pe el vechi amin­tiri, l-au atras din ce în ce mai mult, iar în 1914 se exprimă clar­­ de B. TEODORESCU din „Boabe de grâu“ (Va urma) Hotăririle conferinței internaționale a cooperativelor de consum și agricole Tarifele vamale, relațiunile producătorilor agricoli cu con­sumatorii, prin intermediul coo­perativelor de resort, tratatele comerciale, etc. cari probleme le-au formulat sub două punc­te : a) Menținerea Comitetului E­­conomic al Soc. Națiunilor, a­­cordându-i-se atribuțiuni mai întinse. b) Constituirea unui Comitet aproximativ de 55 membri, pentru urmărirea și aducerea la îndeplinire a tuturor deciziu­nilor luate de către „Confe­rința economică mondiala“. In concluzia memoriului a­­dresat Ligii Națiunilor, se men­ționează că: „Avându-se în ve­dere ca „Alianța Internaționa­lă cooperativă" reprezintă cinci­zeci de milioane de con­sumatori organizați în 100.000 de „Asociații cooperatiste din „lumea întreagă, cari la­ rân­­­dul lor au aderat la 104 U­­­niuni cooperatiste naționale, „reprezintă cea mai puternica „organizație economică din ță­rile cooperatiste afiliate Alian­ței. „Această organizație are o „influență preponderentă în re­­gaturile economiei mondiale „astfel ea poate influența adu­cerea la îndeplinire a tuturor recomandații­lor ce le-ar face Conferința Economică“. Deși Liga Națiunilor a hotă­rât ca Alianța coop. să desem­neze un delegat în Comisiunea Consultativă, hottărându-se chiar participarea secretarului general , dar cum s’a pus res­­tricțiunea că: Expertul Alianței urma să ia parte numai la lu­crările Comisiei, fără drept de vot a nemulțumit pe membrii din Consiliul Central al Alian­ței. Totuși prin mari stăruințe s-a reușit numirea ca membri în Comisiunea consultativă a rl-lor Väinö Tanner din Finlanda și a d-nei Emy Freundlich dini Austria, reprezentând țările lor respective, fără însă sa negli­jeze legăturile ce le aveau cu Cooperația internațională. Prin intermediul lor s’au su­pus „Conferinței Economice In­ternaționale“ toate chestiunile obținute de la reprezentanța A­­sociațiilor cooperative, afiliate Alianței și în special chestiu­nea­ abolirii Comerilor vamale și suprimarea actualului regim politic vamal, relațiunile între coop, agricole și cele de con­sum, precum și chestiunea tra­tatelor comerciale. Alianța s’a convins că nici o organizație economică n’a con­tribuit într’o măsură mai largă, față de eforturile­ puse de către Secretarul general al Alianței, de a lumina Comitetul Econo­mic de la Geneva prin relațiu­­nile obținute de întreaga miș­care cooperativă din lume, cari informați­uni au contribuit foarte mult la luarea hotărâri­lor din partea Conferinței Eco­nomice Internaționale. MEMORIILE ALIANȚEI COOPERATISTE . Acest fapt a contribuit ca A­­lianța să prezinte un supliment de membrii privitoare la aplica­rea rezoluției pentru constitui­rea Comitetului special mixt, care se prevăzuse și de către conferința Economică Interna­țională, care propunere a fost sus­ținută în Comitet de d-na Freun­dlich — Austria — obținându­­se tot­odată și aprobarea Comi­­siunei Agricole, dar fatalitatea a făcut ca la sfârșitul sesiunii să surine amendamentul repre­zentanți­­lui Camerii internațio­nale de Comerț prin care s-a a­­nulat propunerea Alianței. Acest fapt a contribuit ca Co­mitetul Central al Alianței coop, internaionale, cari se în­trunise la Londra să repudieze textul amendamentului propus. Prin eforturie făcute în de­misul anilor 1927—1930 pentru constituirea Comitetului mixt, reese că Alianța nu s’a desinte­­resat, spre a reuni la un loc pe reprezentanții acestor două ra­muri importante de activitate cooperatistă.. Tot odată Alianța nu defar­­mează în activitatea ei până ce nu va reuși să obțină în sânul „Ligei Națiunilor“ un loc simi­lar, cum îi sau oferit altor or­­ganizațiuni economice interna­ționale. PROGRAM UNITAR Cam de același spirit este a­­nimată și „Asociația Internațio­nală de Agricultură“ fapt cari reese din desbaterile cari au a­­vut loc la Anvers în cursul lu­­nei August a. c. când „Comisia Internațională de Agricultură" a ținut ședințele sub­ preșiden­­ția Marchizului de Vogue luân­­du-se hotărârile următoare : 1) „Comisia Internațională de Agricultură“ recomandă guver­nelor și popoarelor de a nu pierde —­ din vedere faptul ca atât în țările exportatoare cât și în cele importatoare, prima condițiune ce trebuește îndepli­nită, constă în faptul ca prețu­rile produselor agricole să fie majorată într-o măsură justă. 2) Comisia mulțumește Socie­tății Națiunilor de a se fi inte­resat pentru studierea tuturor problemelor care au provocat criza agricolă. 3) Recomandă Agricultorilor ca să caute în special soluțio­narea prețurilor, în legătură cu crearea organizmelor naționale de desfacere, numai prin care procedeu s’ar putea ajunge la o transacție internațională. DUPĂ CONGRESUL DE LA BUCUREȘTI 4) Comisia Internațională de Agricultură, luând ca bază cele hotărâte de către „Congresul internațional agricol“ din Bucu­rești, ținut în luna iunie 1929, privitor la punerea în valoare a produselor agricole hotărăște tunătoarele : a) Avizarea organizațiilor prevăzute mai jos că în­ cola­­borare cu Comisia Internațio­nală, să publice situația pieții produselor agricole și anume : 1) Organizația agricolă din Germania privitor la prețul cerealelor și a porcilor. 2) Banca Centrală coopera­tistă din România, prețul po­rumbului. 5) Camera Agricola din Unga­ria, prețul cailor. 4) Uniunea țărănească din El­veția, prețul privitor la lapte și derivatele lui. 5) Confederația Națională a Asociațiilor agricole din Fran­ța asupra vinului. Totodată urmează ca mem­brii Comisiei internaționale de agricultură să complecteze ches­tionarele ce vor fi trimise de către Serviciul de informațiuni din țările respective, căutând a li se da urgență informațiunilor ce se vor cere. In­formațiunile culese vor fi trimise în același timp tuturor Filialelor Comisiei de Agricul­tură, urmând să fie redactate în limba franceză, engleză și germană. Cheltuelile ce vor necesita culegerea acestor informațiuni vor fi suportate de către orga­nizațiile naționale. BUCUR )' t • Internă ÎS x. f­e­rn a Slin ATI A ■w aswBss BM TmraiMimenitei mmhhíi Swhmih ' Vremea se menține frumoasă în toată țara. 'Culesul este în toiu. — Ele au ținut întruniri: Liga agrară, declaranții vamali Liga împotriva cometei, subofițerii de rezervă. — Au început lucrările pentru mărirea și modernizarea portului Giurgiu. — S’a inaugurat în Parcul Carol, București, expoziția in­ternațională de încălțăminte. — Continuă congresul farmaciștilor.­­— Liberalii au ținut o mare întrunire la Craiova. — O parte din propietarii de taxmetre și șofeuri au­­ de­clarat grevă pe chestia nouilor aparate de taxat. ■— Se întețește revoluția din Brazilia. — Au fost descoperiți la Budapesta falsificatori de tim­bre­ românești. mu — S’a închis conferința balcanică. — D. Venizelos a spus în discursul ținut la banchetul dat in onoarea delegaților conferinței balcanice că­ pacea în Bal­cani depinde de rezolvarea problemei minorităților. Să facem, ce au făcut vechii boieri atunci când averile lor au cusut în­ mâna creditorilor evrei în Moldova. Și-au zis atunci: „De ce să ținem atâta fi­er anime care nu folosește la nimic?“ Și au dat elvo­mul la țigani, și, în loc să aibă­ într-o casă treizeci de slugi trăind din venituri slabe ale unui boier ruinat, s-a a mulțumit cu doi-trei oameni credin­cioși. N. 1ORGA Presa străina și noul guvern Presa berlineză scrie că în audien­ța avută Vineri la Sinaia Suveranul a pus d-lui Mironescu următoarele 12 comul­­f­iuni: 1) întocmirea unui buget real care să oglindească starea de fapt și să nu se baze pe impo­zite exagerate ; 2) Redactarea și prezenta­rea în parlament a proectului de lege contra cam­erei ; 3) O nouă lege bancară care asigure un control mai efi­cace asupra afacerilor bancare și să ofere siguranța capitalu­rilor particulare. Legea va tre­bui să cuprindă și un aliniat în care să se stabilească bune ra­porturi între Banca Națională și celelalte bănci în ceea ce pri­vește reescontul ; 4) Realizarea unui mare îm­prumut de investițiune ; 5) Desființarea caselor auto­nome ; 6) Revizuirea statutului funcționarilor publici și fixa­rea salariilor maximale și mi­nimale ; 7) Reducerea impozitelor ; 8) Naționalizarea producției cerealelor ; 9) Revizuirea regimului eco­nomic protecționist ; 16) O lege care să prevadă măsuri pentru împiedicarea sporirii numărului șomerilor ; 11) Modificarea reformei administrative ; 12) Reducerea dobânzilor. Liga Agrară și datorie agricola nn ce noii căi larii? „Liga a­garară” a ținut ori o ședință extraordinară, pentru a discuta problema datoriilor agri­cole. Iată comunicatul Ligii agrare : In majoritate, consiliul a fost de părere că : 1) Regalarea datoriilor agri­cole este cerința imperioasă a economiei generale a țării, față de scăderea mare a prețu­rilor la cereale; 2) Această regulare să se fa­că după planul stabilit de co­mitetul Ligei și înaintat gu­vernului ; 3) Până la această regulare, care nu va depăși trei ani, da­toriile agricole să fie păsuite ; 4) Odată cu regularea dato­riilor, bugetul Statului, jude­țelor și comunelor trebue re­dus pentru a permite pe de­ o parte desființarea raselor anormale care apasă exportul agricol, iar pe de altă parte a­­șura sarcina impozitelor. Planul de asanare al dato­riilor agricole întocmit de co­mitetul Ligei prevede că aceas­tă operație să nu fie făcută prin măsuri coercitive legale. Pentru ajungerea scopului comitetul propune: Conver­siunea datoriilor cu o dobân­dă convenabilă și plata capi­­talului în termen de 10 (zece) ani, acordând creditorilor care consimt la conversiune un a­­vans în numerar până la 39% din valoarea creanței, precum și garantarea încasărei do­bânzilor pentru rost. Pentru ușurarea dobânzilor consiliul propune ca portofo­liul de 25% acordat agricul­torilor de Banca Națională prin mijlocirea diferitelor si­­tuația creată,­stituțiuni de credit să fie dis­tribuit numai prin organiza­țiile de credit funciar și agri­col. In acelaș timp Banca Națio­nală să destine creditului agri­col tot beneficiul care rezultă din ridicarea scontului peste 5%. Această ridicare care se face pentru apărarea stocului Băncii, fiind un adevărat im­pozit, ca nu trebme să folo­sească acționarilor, ci să fie destinată unui scop general; 5) Guvernul să achite despă­gubirile de război ale agricul­torilor în măsura rambursări­lor ce Statul primește deja foștii inamici. Europa... ...e de vină că situația noastră economică e așa de rea, scrie oficiosul d-lui Maniu. Adică noi, sau mai precis guvernul d-lui Maniu să n’aibă absolut nici o vină pentru si- Escadră sovietică La Falerze Atena, 12, (Rador), — O esca­dră sovietică venind dhin­ Italia, a ancorat azi la Falere. Autorități­le au luat măsuri pentru a împie­di­ca manifestații și orice contact între echipagiul vaselor sovieti­ce și populație.

Next