Neamul Românesc, octombrie 1930 (Anul 25, nr. 217-242)
1930-10-14 / nr. 228
f 11 mm ■ [UNK] [UNK]mb. * 123,4" " "l",’r,la ————«a"» ..........."■«■«■imim IcDiMim NUTi.1 I -----------------kHÎh" ,to. 22g-------------- I 1 »mmm N. IORGA I Kimente: Pe an an 600 Lei Pe »8 Ani 300 Lei I 3 111 £ Strafia Drezoianu No. § (dai) § N. GEORGESCU _________________________________ I j Pssiga alterități și tistit«ttma! țoa« Laj fjj _______ Tete ®a 312/Ü Oase la o conferință U .ex .ty III * L *. _ O altă observație a d-lui Lucien Romier, în conferința ținută la București, „ca să se auză“, e aceia cu privire la cultura țărănească. Fără a sta pe gânduri, omul care și în aspectul său fizic și în puternica sa sănătate morală întrupează soliditatea admirabilă, sprijinită pe o bună chibzuială, — pe cari tinerii noștri o caută adesea pe bulevardele Parisului, — a rasei sale, a rostit o sentință dreaptă, mai folositoare decât toate „epistoliile“ născute moarte ale excelentului nostru fost ministru de Agricultură. Țăranul român lucrează pe pământul care i s’a dat — putem zice, în dar, fără nici-o considerație la capacitatea lui agricolă — două feluri de produse, cele mai lesnicioase, pe cari se pot da mai ieftine țările de robi, și se expune deci la toate capriciile de prețuri care rezultă din supraproducția sclavă. Perfect adevărat. Negrii știu mai bine să varieze culturile și nu trec prin crize ca aceia de la noi, astăzi. Dar pentru variarea culturilor trebuie trei lucruri : inițiare, supraveghere, organizare. Se pot introduce aceste condiții, cu binele ori și cu de-a sila ? Cum nu ! Dar cu anume condiții. Prima ar fi consiliile economice sătești, cu participare obligatorie, și înlocuirea prefectului „nepolitic“, leneș, prin harnicul prefect al gospodăriei județene. N. LOPS6Ä liciee și Pepinel . S’a dat poporului votul obștesc secret, obligator și egal ca să aibă cuvânt în conducerea țării, prin oamenii ce-i va alege. S’a crezut că binele țării va spori. Amară înșelare însă ! Poporul n’a știut să se folosească ele dânsul, deoarece cu o mână i s’a dat și cu două a fost împiedecat să-l întrebuințeze cum trebuie... De aceia votul a ajuns o jucărie în mâinile poporului, nu arma cu care să-și cucerească o soartă mai bună lui și țării. In loc să i se facă educațiunea ,politica-,' sa - i ,-se- -apun-i» -ce însemnează votul și cum să se folosească de dânsul, l-au învățat numai cum se aplică ștampile pe semne și liste , iar când au văzut că o pune greșit, l-a pus să voteze cu sila, pe față și cu mâna altora. Votul n’a putut fi secret, pentru că s’a votat pe față cu agenții partidelor la spate; n’a fost obligator, pentru că nimeni n’a fost amendat dacă n’a votat; egal n’a fost, pentru că voturile de umplutură au fost ale acelora cari au votat de mai multe ori, cu cărțile celor morți sau împiedicați de la vot. Votul, astfel falsificat, nu putea da decât conducători ca acei pe cari îi vedem de 12 ani încoace. Și țara nu putea ajune mai rău ca acum ! " Politicianii spun că lor li se cuvine pe veci dreptul de a conduce țara aceasta, întocmai ca și stăpânitorul mai mult de 30 de ani al unui loc. Biata țară trebuie să sufere tirania și dragostea cu sila a unor conducători, lacomi și peste măsură de îndrăzneți. Se simte din nou nevoia unui apel la redeșteptarea poporului din somnul în care-1 adânciră de astă dată stăpânitorii politiciani. Dar Țara are acum un Rege tânăr și iubit. L-a dorit și-L are. Poporul privește spre El, încrezător ! Și cu răbdare cum numai ■ poporul nostru a«Fl ® driîcu ȚaF"~ dar ea a trecut marea“, așteaptă cuvântul Său din urmă. Un vânt de primenire bate apoi tot mai tare din rândurile oamenilor cu iubire de țara, a cărturarilor înălbiți între slovele cărții, și a tinerilor cari n’au învățat carte ca să alerge lângă burțile ce mută să se sature din budgetul unei țări sărăcite ! Pe sus, prin aer, vin la urechile poporului ce se trezește, cuvinte ce exprimă ideia unui guvern, de oameni în afara de partide, a unui guvern de oameni capabili și liberi pe mișcările lor. Numai partidele se fac că nu aud. Cred că vor reuși să facă cerc strâns în jurul Regelui, din care el să nu poată ieși și nici să audă glasul vremei! Socoteală greșită! Chiar daca ar fi să se întâmple așa, prin imposibil, poporul tot nu-și va pierde nădejdea. Va ajuta el pe Rege. Scăparea este în cele din urmă în mâinile lui !... Poporul, strâns în jurul Regelui, întrebuințând bine votul, adică știind să voteze când are pe cine alege sau să nu voteze de loc când va fi pus să voteze numai partidele, va fi sprijinitorul Regelui cu care una trebuie să fie ! Iar dacă, pe lângă aceasta, poporul se va îndrepta cu încredere către cărturarii țării, de la cari va primi lumina, nu vom mai vorbi mâine de partidele burții, de politiciani flămânzi de azi, și nu ne vom mai sbate în nevoile de acum care ne-au trecut pe cap și peste cap ! I. C. ANTONOVICI *---- "■» g ----— ȘTIRI _ Dumpingul sovietic e pe sfârșite deoarece Rusia a epuizat stocurile de cereale rechiziționate. Ca atare se așteaptă o înviorare generală a pieții. Greviștii din Spania reiau lucrul. Sportul nostru a suferit o grea și apăsătoare pecetie. Din cauza insuficienții liniei de halfi trimeși la Sofia România a fost învinsă. Pe șoseaua Făgăraș-Brașov au fost date opt lovituri banditești în două ore. Regele Boris vizitează actualmente pe suveranii Italiei. Căsătoria a fost fixată pentru ziua de 20 Octombrie și sa va oficia la Assisi. Eli a ancorat la Falere o escadră Sovietică. Primul act de inițiativă a Suveranului în ce privește cercelarea fererogativelor constiuționale a fost numirea guvernului Miretuescu, în cadrul extrem de redus din cauza împrejurărilor excepționale prin care, trecem —ai posibilităților, soluția găsită nu depășește margistene celut mai strict constituționalism. Regele avea două socusiuni — cea de-a treia, dizolvarea parlamentului fiind cu drept cuvânt socotită incjMtriuntă — în fața retragerii guvernului Meniu, un guvern care să fie o emanație a parlamentului sau un guvern care să pfoiică sprijinul acestui parlament. Soluția din urmă, a unui guvern de colaborare, cerând timp pentru realizarea ei„ a rămas singura soluție posibilă constituționalicește, soluție care a dus, — precum a constatat însuși Suveranul în viguroasa cuvântare ținută la jurământul noului minister — la „cel dintâi guvern ieșit din rândurile parlamentului ca exponent al acestuiaTM. , la** constatarea fermă a gravității situației și îndemnul bărbătesc al Suveranului la musica grea de conturare a prăbușirii economice, inaugurează o domnie pe care o prevedem bogată în read © re«»e Casa Romana „N. Iorga” din Veneția Veneția, orașul marii ce bate la fiecare portal de casă, al evului mediu găsit în orice colț, regina apelor de odinioară, mai târziu a plăcerilor, iar astăzi a turiștilor ce nu-l cunosc decât prin porumbeii din piața San Marco, pentru noi. Românii, are o mare importanță. Ne interesează pentru bogatele arhive, pentru arta de care suntem legați, pentru raporturile politice și economice pe care le-am avut. CELE DINTÂI LEGATURI CU VENEZIENII Poate cele dintâi legături venețiene cu românii, sunt acelea cu cărăușii veniți din Albania, din jurul Ragusei, Morlacii sau Aromânii. In luptele contra Turcilor, Venețienii utilizau de multe ori soldați morlaci. Mai târziu, din lipsa cerealelor, Venețienii au ajuns în căutarea lor până la gurile Dunării, intrând astfel în conflict cu Genovezii. Un Mircea sau un Ștefan-cel- Mare aveau relații politice cu dogii venețieni. Cel din urma trimetea oamenii săi la curtea acestora, sau avea doctori ca Matei din Murano care a lăsat frumoase pagini despre Țările Românești. Veneția a mai fost și locul de restriște al multora. Așa, Petru Cercel pe la 1580, poet, om de gust, bogat, cu alese purtări, „cu niște ochi de o frumusețe deosebită, bun orator“, a petrecut mai mult timp aici, ducându-se vestea de el prin luxul și dărnicia sa. Una din frumoasele figuri femeiești este și Adorno Vallarga, sau cum se chema în casa Mărioara, al cărui mormânt se află la Murano. Din banii ei și ai familiei s-au ridicat multe opere de artă mai ales în jurul bisericii grecești. RELAȚIUNILE CULTURALE In afară de relațiile politice și comerciale, Veneția a avut cu noi și raporturi culturale și artistice. De aici ne vine, în 1308, tipografia prin Macarie, iar mai înainte vom găsi frumoase miniaturi, frontispiciuri și litere inițiale pe cărțile lucrate în mănăstirile noastre. Tot de aici ne vine și literatură populară scrisă, ca romanul : „Fiore di Virtut“, străbătând acelaș drum ca și tiparul. Chiar un Ștefan cel Mare, și alții mai târziu, vor trimete ucenici la învățatul zugrăvelii de biserică și numai așa se poate explica influența lui Giotto în pictura religioasă românească. înfloritura pietrelor de morminte, sculptura în piatră își găsește origina tot aici. Un Stolnicul Cantacuzino va locui și el câtva timp în orașul lagunelor, iar Constantin Brâncoveanu va avea ca secretar pe celebrul Del Chiaro. De la acesta știm că’n epoca fanariotă se trimeteau mulți tineri la învățatul artei venețiene. ARHIVARII, „IORGA DOCUMENT“ Mai târziu, în secolul al XIX-lea, după studiile Ardelenilor, vom găsi, din nou la Veneția, Români ca Iosif Hodoș, Papiu Ilarian, C. Esarcu, veniți pentru a studia arhivele, și’n ultimul deceniu al acestui veac, pe la 1890, se stabilește în Galle del Vin, în dosul hotelului Danieli, având abia 20 de ani, acela care după 40 de ani se va pândi la întemeierea unui institut românesc, având în vedere importanța întregului acest trecut și mediul de arta, urmând pilda înaintașilor săi și gestul său fiind o întregire a ctitoriilor sale din Văleni, de aiurea, de la Roma și Paris, și, poate, la Viena în viitor. Ideea înființării unui institut românesc la Veneția durează de mult, poate chiar din aceste timpuri, când licențiatul ieșan N. Iorga, „un adevărat fenomen“ , cum îl numeau profesorii săi, adânc cunoscător al culturii clasice, studia arhivele Frazilor, unde, după cum spune : „am petrecut atâtea ceasuri, plăcute din viața mea, în chiliile Franciscanilor, cu ferestrele deschise asupra unui petec verde de grădină în care înfloresc alb cei dintâia cai și, pe când ciorchine de flori roșii atârnă din balcoanele caselor din față“. Pe atunci poate că se gândea mai mult la documentele sale care îi vor da pentru un moment numirea de „Iorga document“. Mai târziu, liniștea orașului, farmecul său unic, viața rămasă ca odinioară, bogăția de artă și trecut, iubirea orașului tinde fiecare colț de „cale“, canal ori de palat, păstrează în el și pe el vechi amintiri, l-au atras din ce în ce mai mult, iar în 1914 se exprimă clar de B. TEODORESCU din „Boabe de grâu“ (Va urma) Hotăririle conferinței internaționale a cooperativelor de consum și agricole Tarifele vamale, relațiunile producătorilor agricoli cu consumatorii, prin intermediul cooperativelor de resort, tratatele comerciale, etc. cari probleme le-au formulat sub două puncte : a) Menținerea Comitetului Economic al Soc. Națiunilor, acordându-i-se atribuțiuni mai întinse. b) Constituirea unui Comitet aproximativ de 55 membri, pentru urmărirea și aducerea la îndeplinire a tuturor deciziunilor luate de către „Conferința economică mondiala“. In concluzia memoriului adresat Ligii Națiunilor, se menționează că: „Avându-se în vedere ca „Alianța Internațională cooperativă" reprezintă cincizeci de milioane de consumatori organizați în 100.000 de „Asociații cooperatiste din „lumea întreagă, cari la rândul lor au aderat la 104 Uniuni cooperatiste naționale, „reprezintă cea mai puternica „organizație economică din țările cooperatiste afiliate Alianței. „Această organizație are o „influență preponderentă în regaturile economiei mondiale „astfel ea poate influența aducerea la îndeplinire a tuturor recomandațiilor ce le-ar face Conferința Economică“. Deși Liga Națiunilor a hotărât ca Alianța coop. să desemneze un delegat în Comisiunea Consultativă, hottărându-se chiar participarea secretarului general , dar cum s’a pus restricțiunea că: Expertul Alianței urma să ia parte numai la lucrările Comisiei, fără drept de vot a nemulțumit pe membrii din Consiliul Central al Alianței. Totuși prin mari stăruințe s-a reușit numirea ca membri în Comisiunea consultativă a rl-lor Väinö Tanner din Finlanda și a d-nei Emy Freundlich dini Austria, reprezentând țările lor respective, fără însă sa neglijeze legăturile ce le aveau cu Cooperația internațională. Prin intermediul lor s’au supus „Conferinței Economice Internaționale“ toate chestiunile obținute de la reprezentanța Asociațiilor cooperative, afiliate Alianței și în special chestiunea abolirii Comerilor vamale și suprimarea actualului regim politic vamal, relațiunile între coop, agricole și cele de consum, precum și chestiunea tratatelor comerciale. Alianța s’a convins că nici o organizație economică n’a contribuit într’o măsură mai largă, față de eforturile puse de către Secretarul general al Alianței, de a lumina Comitetul Economic de la Geneva prin relațiunile obținute de întreaga mișcare cooperativă din lume, cari informațiuni au contribuit foarte mult la luarea hotărârilor din partea Conferinței Economice Internaționale. MEMORIILE ALIANȚEI COOPERATISTE . Acest fapt a contribuit ca Alianța să prezinte un supliment de membrii privitoare la aplicarea rezoluției pentru constituirea Comitetului special mixt, care se prevăzuse și de către conferința Economică Internațională, care propunere a fost susținută în Comitet de d-na Freundlich — Austria — obținânduse totodată și aprobarea Comisiunei Agricole, dar fatalitatea a făcut ca la sfârșitul sesiunii să surine amendamentul reprezentanțilui Camerii internaționale de Comerț prin care s-a anulat propunerea Alianței. Acest fapt a contribuit ca Comitetul Central al Alianței coop, internaionale, cari se întrunise la Londra să repudieze textul amendamentului propus. Prin eforturie făcute în demisul anilor 1927—1930 pentru constituirea Comitetului mixt, reese că Alianța nu s’a desinteresat, spre a reuni la un loc pe reprezentanții acestor două ramuri importante de activitate cooperatistă.. Tot odată Alianța nu defarmează în activitatea ei până ce nu va reuși să obțină în sânul „Ligei Națiunilor“ un loc similar, cum îi sau oferit altor organizațiuni economice internaționale. PROGRAM UNITAR Cam de același spirit este animată și „Asociația Internațională de Agricultură“ fapt cari reese din desbaterile cari au avut loc la Anvers în cursul lunei August a. c. când „Comisia Internațională de Agricultură" a ținut ședințele sub preșidenția Marchizului de Vogue luându-se hotărârile următoare : 1) „Comisia Internațională de Agricultură“ recomandă guvernelor și popoarelor de a nu pierde — din vedere faptul ca atât în țările exportatoare cât și în cele importatoare, prima condițiune ce trebuește îndeplinită, constă în faptul ca prețurile produselor agricole să fie majorată într-o măsură justă. 2) Comisia mulțumește Societății Națiunilor de a se fi interesat pentru studierea tuturor problemelor care au provocat criza agricolă. 3) Recomandă Agricultorilor ca să caute în special soluționarea prețurilor, în legătură cu crearea organizmelor naționale de desfacere, numai prin care procedeu s’ar putea ajunge la o transacție internațională. DUPĂ CONGRESUL DE LA BUCUREȘTI 4) Comisia Internațională de Agricultură, luând ca bază cele hotărâte de către „Congresul internațional agricol“ din București, ținut în luna iunie 1929, privitor la punerea în valoare a produselor agricole hotărăște tunătoarele : a) Avizarea organizațiilor prevăzute mai jos că în colaborare cu Comisia Internațională, să publice situația pieții produselor agricole și anume : 1) Organizația agricolă din Germania privitor la prețul cerealelor și a porcilor. 2) Banca Centrală cooperatistă din România, prețul porumbului. 5) Camera Agricola din Ungaria, prețul cailor. 4) Uniunea țărănească din Elveția, prețul privitor la lapte și derivatele lui. 5) Confederația Națională a Asociațiilor agricole din Franța asupra vinului. Totodată urmează ca membrii Comisiei internaționale de agricultură să complecteze chestionarele ce vor fi trimise de către Serviciul de informațiuni din țările respective, căutând a li se da urgență informațiunilor ce se vor cere. Informațiunile culese vor fi trimise în același timp tuturor Filialelor Comisiei de Agricultură, urmând să fie redactate în limba franceză, engleză și germană. Cheltuelile ce vor necesita culegerea acestor informațiuni vor fi suportate de către organizațiile naționale. BUCUR )' t • Internă ÎS x. fern a Slin ATI A ■w aswBss BM TmraiMimenitei mmhhíi Swhmih ' Vremea se menține frumoasă în toată țara. 'Culesul este în toiu. — Ele au ținut întruniri: Liga agrară, declaranții vamali Liga împotriva cometei, subofițerii de rezervă. — Au început lucrările pentru mărirea și modernizarea portului Giurgiu. — S’a inaugurat în Parcul Carol, București, expoziția internațională de încălțăminte. — Continuă congresul farmaciștilor.— Liberalii au ținut o mare întrunire la Craiova. — O parte din propietarii de taxmetre și șofeuri au declarat grevă pe chestia nouilor aparate de taxat. ■— Se întețește revoluția din Brazilia. — Au fost descoperiți la Budapesta falsificatori de timbre românești. mu — S’a închis conferința balcanică. — D. Venizelos a spus în discursul ținut la banchetul dat in onoarea delegaților conferinței balcanice că pacea în Balcani depinde de rezolvarea problemei minorităților. Să facem, ce au făcut vechii boieri atunci când averile lor au cusut în mâna creditorilor evrei în Moldova. Și-au zis atunci: „De ce să ținem atâta fier anime care nu folosește la nimic?“ Și au dat elvomul la țigani, și, în loc să aibă într-o casă treizeci de slugi trăind din venituri slabe ale unui boier ruinat, s-a a mulțumit cu doi-trei oameni credincioși. N. 1ORGA Presa străina și noul guvern Presa berlineză scrie că în audiența avută Vineri la Sinaia Suveranul a pus d-lui Mironescu următoarele 12 comulfiuni: 1) întocmirea unui buget real care să oglindească starea de fapt și să nu se baze pe impozite exagerate ; 2) Redactarea și prezentarea în parlament a proectului de lege contra camerei ; 3) O nouă lege bancară care asigure un control mai eficace asupra afacerilor bancare și să ofere siguranța capitalurilor particulare. Legea va trebui să cuprindă și un aliniat în care să se stabilească bune raporturi între Banca Națională și celelalte bănci în ceea ce privește reescontul ; 4) Realizarea unui mare împrumut de investițiune ; 5) Desființarea caselor autonome ; 6) Revizuirea statutului funcționarilor publici și fixarea salariilor maximale și minimale ; 7) Reducerea impozitelor ; 8) Naționalizarea producției cerealelor ; 9) Revizuirea regimului economic protecționist ; 16) O lege care să prevadă măsuri pentru împiedicarea sporirii numărului șomerilor ; 11) Modificarea reformei administrative ; 12) Reducerea dobânzilor. Liga Agrară și datorie agricola nn ce noii căi larii? „Liga agarară” a ținut ori o ședință extraordinară, pentru a discuta problema datoriilor agricole. Iată comunicatul Ligii agrare : In majoritate, consiliul a fost de părere că : 1) Regalarea datoriilor agricole este cerința imperioasă a economiei generale a țării, față de scăderea mare a prețurilor la cereale; 2) Această regulare să se facă după planul stabilit de comitetul Ligei și înaintat guvernului ; 3) Până la această regulare, care nu va depăși trei ani, datoriile agricole să fie păsuite ; 4) Odată cu regularea datoriilor, bugetul Statului, județelor și comunelor trebue redus pentru a permite pe de o parte desființarea raselor anormale care apasă exportul agricol, iar pe de altă parte așura sarcina impozitelor. Planul de asanare al datoriilor agricole întocmit de comitetul Ligei prevede că această operație să nu fie făcută prin măsuri coercitive legale. Pentru ajungerea scopului comitetul propune: Conversiunea datoriilor cu o dobândă convenabilă și plata capitalului în termen de 10 (zece) ani, acordând creditorilor care consimt la conversiune un avans în numerar până la 39% din valoarea creanței, precum și garantarea încasărei dobânzilor pentru rost. Pentru ușurarea dobânzilor consiliul propune ca portofoliul de 25% acordat agricultorilor de Banca Națională prin mijlocirea diferitelor situația creată,stituțiuni de credit să fie distribuit numai prin organizațiile de credit funciar și agricol. In acelaș timp Banca Națională să destine creditului agricol tot beneficiul care rezultă din ridicarea scontului peste 5%. Această ridicare care se face pentru apărarea stocului Băncii, fiind un adevărat impozit, ca nu trebme să folosească acționarilor, ci să fie destinată unui scop general; 5) Guvernul să achite despăgubirile de război ale agricultorilor în măsura rambursărilor ce Statul primește deja foștii inamici. Europa... ...e de vină că situația noastră economică e așa de rea, scrie oficiosul d-lui Maniu. Adică noi, sau mai precis guvernul d-lui Maniu să n’aibă absolut nici o vină pentru si- Escadră sovietică La Falerze Atena, 12, (Rador), — O escadră sovietică venind dhin Italia, a ancorat azi la Falere. Autoritățile au luat măsuri pentru a împiedica manifestații și orice contact între echipagiul vaselor sovietice și populație.