Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)
1931-01-15 / nr. 10
DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) Telefon 312 60 ____________Joi, 15 Ianuarie, 1931 ________ ANUL XXVI. — Vo. 10 Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și instituțiuni, 1000 lei N. GEORGESC DIRECTOR Situația Sălbăticire morală Nu-și dă seama cineva ce sălbătăcire morală se petrece în această țară. Nu e vorba numai de partizanii rurali ai tristei noastre politice cari se înjunghie prin cârciumi pentru mai mare glorie a partidului și a șefilor de toate gradele. Nu e vorba numai de băiețanii grosolani și zetusi cari se cred în stare să rezolve toate „chestiile mari" prin câteva gloanțe dintr'un revolver de împrumut. Iată intelectuali, vă rog, cari sărvârșesc barbarii ca acelea care urmează. La Bărcănești, era lângă frumoasa casă boierească, un cavou de marmură pentru aceia cari odată au trăit și s'au bucurat în acele largi încăperi ale castelului. Ei bine, casele au fost înlăturate, pietrele de marmoră și un țigan și-a luat sălașul în cavoul gol. Alta. La Ploești, jbe bulevardul pretențios, un singur lucru : clopotnița bisericii modernizate. Preotul, eforii însă voiau să-l dărâme. Neputând face acest act implu, au trântit pe altă axă, un căsoiu cu două rânduri. Și, apoi strigă : „Turnul, îngrijiți-l d-voastră !" O, sălbatecii ! Vin sălbatecii! N. IORGA inn wm\a De mult timp și mai ales de la război încoace se simțea foarte mult la noi necesitatea unei instituții care să se ocupe cu ordonarea și stimularea exportului. Cu toate acestea deabia în luna Mai 1930 a luat ființă Institutul național de export. O întârzierea pare a fi una din caracteristicile noastre și amânarea ordonării exportului nostru me-a cauzat pagube incalculabile. Dacă nu am ține seamă decât de faptul că am pierdut debușeurile de pe mai multe piețe străine și tot am constata pagube considerabile pentru economia noastră națională. i Trebuie să avem însă și mulțumirea că nu s’a continuat cu întârzierea și că s’a înființat Institutul național de export. Deasemenea trebuie să ne manifestăm deplina satisfacție că acest institut a fost pus sub conducerea d-lui profesor Eugen Pom, fost consilier economic al țării în Italia, unde a făcut evidente servicii agriculturii, comerțului și industriei româneși, înainte de împlinirea anului de existența, Institutul național de export a publicat o dare de seamă de care ne vom folosi în cele ce urmează și din care se poate vedea destul de clar rolul și foloasele pentru țară ale acestei organizațiuni.* De la î nceput Institutul și-a fixat două obiective principale: 1. Informarea și orientarea diverselor categorii de producători și comercianți, asupra uzanțelor, preferințelor și conjucturii piețelor importatoare; 2. Organizarea exportului potrivit exigențelor concurenții. In realizarea primului obiectiv, Institutul a comunicat presei, până la 25 Noembrie, 209 buletine de informațiuni. A dat și dă informațiuni complimentare asupra solvabilității și seriozității firmelor, a posibilități de plasament al mărfurilor pe piețele străine, a taxelor de transport, a taxelor vamale și a formalităților de import și export. A alcătuit peste 4.000 fișe cu adrese și referințe asupra formelor exportatoare și importatoare, obținând în această privință, informațiuni de la Camerele de comerț și de la băncile cele mai de seamă. Nemărginindu-se numai să informeze, Institutul s’a oferit gratuit să creeze legături de afaceri între casele de comerț române și străine. Prin intermediul său s’au pus în legătură peste 400 firme. Pentru orientarea exportului s’a organizat la Institut o evidentă a tarifelor vamale și a convențiilor comerciale cu străinătatea. In ce privește taxele vamale de export, s'a alcătuit pentru fiecare articol românesc de export, o fișe care conține: numărul de ordine sub care produsul e înscris în statistica comerțului exterior, unitatea de taxare, menționarea diferitelor caracteristice pentru o ușoară identificare a produsului, quantumul taxei de export și data de când ea e în vigoare. Mai sunt fișe pentru fiecare țară cu care avem relațiuni comerciale, cuprinzând regimul vamal din acea țară pentru produsul românesc. Se țin dosare cu rapoartele atașaților noștri comerciali în străinătate și al consulilor și fișe pentru evidența rapoartelor primite. Un mare număr de probleme ale exportului au fost studiate de referenții Institutului. Printre acestea sunt: raporturile comerciale cu Iugoslavia, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda, Italia; taxele ce grevează producția și comerțul cerealelor în interior și la export; organizarea exportului de vinuri și struguri; reducerea taxelor de export și a cifrei de afaceri la grâu; taxele vamale asupra cerealelor noastre pe piețele importoare; problema secarei în Germania și incidența ei asupra exportului orzului și porumbului nostru; producția și comerțul porumbului românesc; exportul și situația în România a comerțului de paseri vii și tăiate; regimul vamal al cherestelei în principalele țări importatoare de produse românești; industria lemnului în România; exportul țițeiului din redevențele Statului; taxele vamale în vigoare în Europa la produsele petrolifere; posibilitățile de export a conservelor alimentare; stabilirea unui echilibru de avantagii între România și Polonia; costul transportului cu șlepurile pe Dunăre de la Giurgiu la Bratislava și înapoi, în amont, la încărcături complecte de cereale și în aval cu mașini agricole. Ocupându-se cu organizarea exportului produselor naționale. In(Continuare în pag. 1!-a) ——-------x □ x —------- Sfl Zici@Emi ...că revenirea în țară a d-lui N. Titulescu se datorește supărării sale pentru felul cum a fost tratat cu prilejul reducerilor bugetare. Din aceiași sursă se spune că d. Titulescu își va relua efectiv catedra la Universitate și îndeletnicirile profesionale de membru al Baroului avocaților... •î* Suspendarea unui înalt funcționar de la ministerul de externe pe motiv de indiscrețiuni făcute în serviciu readuce în discuție vechile procedee ale diplomației cari au contribuit în largă măsură la deslănțuirea catastrofei mondiale și cari, departe de a fi perimate continuă să subsiste fără nici o schimbare. Actele de politică externă continuă a fi nu numai apanajul guvernelor cari nu sunt ținute a da seamă nimănui de ele, dar ele continuă a fi ținute sub cel mai strict secret: ca și în ajunul marelui război, țara, națiunea, n'are dreptul să știe ce s-a făcut ce angajamente s'au luat în numele ei. Nu e vorba aci numai de chestiunea semnării actului Litvinov care a produs incidentul de la externe, fiindcă nu ne închipuim că publicitatea răspunsului Poloniei ar putea pricinui indispoziție în țara aliată care, în definitiv, are a beneficia în mai multe cazuri decît noi din alianța cu țara noastră. Dar, în general, opinia publică vrea să știe ce s'a lucrat în domeniul politicei externe ? in momentul când atâtea probleme mari politice și economice își caută soluție în înțelegeri între Nedumeririle politice, cuprind în jocul lor capricios, și partidele... Se văd amenințate de pretutindeni. Se transformă, cu o pudică inocență, în centre ale ofensivelor vinovate. Naive, capabile să se emoționeze, ele se văd înconjurate de ostilități ale căror intrasigențe tulbură curajul firesc, și în ascut al asociațiilor bugetare. ...Și acestor dușmănii de variate altitudini, — cu câtă ipocrizie dulce nu li se răspunde ! Cât ar voi democrația sperioasă ca o căprioară, să documenteze pe oricine, asupra salutarelor ei intenții. Să-și spele fardul sub care își ascunde falsurile dogmatice și contrafacerile realiste, și să renască dulce, senină, surâzătoare. O, cât și-ar da curtezana politică, transpusă în atâtea tipuri și diluată în nenumărate programe, să-și ascundă înclinărilei vinovate și viciile ostentative. ...Se întâmplă însă că, oricâte resurse ar avea, șiretenia să se dea de gol. Iar minciuna, să simtă mâna sacrilege, și evident reacționară, îndrăznind să rupă ițele complotului imens, și intolerabil. * A sosit acel ceas istoric... Nu repetăm o formulă banalizată de politiciani, cari compromit nu numai bugetele, dar și noțiunile înalte. Dar ceasul cel mare a sosit... Cad unele după altele, ghirlandele și arcurile de triumf pe unde treceau tribunii poporului, sub măsluiala democrației intermediare. Pe urmele lor, se întinde, încremenind de groaza viitorului, imensele pârloage politice. Numai jale, numai lacrimi. Perceptorii și portăreii mai cântă, doar ei superbul duet al areciului și al tobei care sună mereu, prelung sinistru, pe meleagurile românești ale ruinei... Supralicitarea eftină a demagogului subțire sau nu prea, era firesc să ducă la licitația simpla și definitivă a averilor părăginite. S'a plătit scump, dar s'a sfârșit cu fabirii democrației. Mulțimea i-a luat în serios, și înțelegea neobrăzata falsitate a tristei religii care era în fond o simplă,scamatorie. Goana dupăă voturi, s'a poticnit. Pe când erarhii nebuniei care ne-au ruinat țara, filozofează îngrijorați în spasmuri de febră acută... Căci e primejdia mare, deocamdată pentru ei, pentru tartarimii „democrației", — cum i se spune acum mistificărei populare. Celebrul erou din Tarascon, convins că ascensiunile erau simple trucuri ale societăților comerciale de alpinism, urca naiv și credul, pe Jungfrau... Prăpăstiile îl făceau să râdă. Avalanșele îl amuzau peste măsură. Călăuzele, înspăimântate, spuneau că nu mai văzuseră un ascensionist ca Tartarin... Și iată pe eroul tarascones, sus pe munte... Reverberația ghețarului, îi dădea proporții de gigant. Se profilă ca un dominator, pe fondul aprins al apusului alpestru. De jos, missel și turiștii îl ovaționau cu o emoție vizibilă de departe... ...Părea un zeu scandinav, Tartarin, fricos ca un epure, legendar din nebăgare de seamă... Colecția acestor divinități, ne aparține... Priviți în manifestările ei cotidiane. Nu vede prăpăstiile, nici alunecușurile, nici măcar gradația intolerantă a pantelor... Sunt zeii indigeni ai cluburilor autohtone... Din aureola carnavalească de ori, nu le-a mai rămas decât spaima, — spaima celei mai cumplite capodopere politice la care au contribuit cu atâta solemnă îndârjire... Priviți-i, cum amenință, tremurând ca Tartarin, când a aflat că se'ngroase gluma. — Descrierea unui martor ocular — In ziarul „Roșia Slavianstvo“ ce apare la Paris în limba rusă, citim în No. 107 din 13 Decembrie a. c., următoarele știri, aduse la Paris de un preot sosit de curând din Rusia Sovietică. TRECEREA GRANIȚEI SOVIETICE Păr. protoereu S. împreună cu familia sa a reușit acum două luni să fugă din S.S.S.R. Pregătirea pentru această plecare nelegală a durat aproape două luni. Mai cu anevoe decât orice i-a fost dobândirea cantității de hrană necesară pentru drum. Cum din Petrograd legal nu se putea cumpăra nimic, a căutat să cumpere această hrană cu mari greutăți pe la „speculanți“, iar pentru a putea cumpăra 2 kilograme de brânză a trebuit să călătorească până în gubernia Iaroslav. Or pentru a putea trece granița i-a trebuit vreme de două săptămâni. STAREA CLERULUI ȘI A CREDINCIOȘILOR Prigonirea credincioșilor și clerului în cursul ultimului an a ajuns la așa grad, încât se părea că existența bisericii și a vieței religioase în S.S.S.R. nu mai are nici un rost. Dar credința a rămas viguroasă și Biserica ortodoxă a rezistat împotriva tuturor necazurilor. La Petrograd parohiile ortodoxe în parte își duc viața mulțumită sprijinului energic dat de către lucrătorii de la fabrici. Aceștia participă activ la viața bisericii. întreg clerul este lipsit, după cum se știe, de drepturile politice, ceea ce-i tot una cu menirea la moarte înceată prin foame. Dar parohienii își împart cu clerul respectiv și ultima bucățică de pâine și se îngrijesc cu multă duioșie de povățuitorii lor. Numărul familiilor cari își botează copiii, cari săvârșesc cununii religioase și își îngroapă morții după rânduiala ortodoxă se înmulțește necontenit din an în an. In parohiile unde până acum câțiva ani erau deja una până la două mii botezuri pe an, în prezent sunt dela trei până la patru mii de botezuri pe an. Preoții dela bisericile pe cari la închid comuniștii se adaug la bisericile din celelalte parohii, astfel că în prezent bisericile ortodoxe din Petrograd au câte zece preoți sau și mai mulți, ocupați tot timpul, întru cât la obicinuitele slujbe religioase de Sâmbătă și Duminică 1 ■ i...'h ' ......i Acei dintre mireni cari au parte activă în organizațiile bisericești sunt mereu persecutați, totuș râvna lor pentru biserică prin aceasta nu scade. In general, succesul propagandei ateiste (bezboinice) a fost de scurtă durată, iar în timpul de față se observă o reacție serioasă înspre întoarcere la ortodoxie, întrucât, au dat faliment în primul rând toate încercările diferite de a „reforma“ ortodoxia. Ateiștii (berbojnicii) desfășoară o activitate dârză, dar se izbesc de o rezistență nu mai puțin dârză, opusă de către lucrători și țărani. Or, trebue recunoscut că procesul de însănătoșire la sate a rămas mult în urmă față de cel de la orașe. Prin unele locuri la sate se manifestează oarecare simpatii față de ateiștii, cam cum se petreceau astfel de lucruri la Petrograd înainte de trei sau mai drept zis patru ani. In primăvara trecută s’a întreprins o examinare pentru a se vedea până la ce* grad s’a răspândit literatura ateistă, dar s’a găsit că nimeni nu le cumpără. Au încercat să le dea gratuit, dar nimeni nu vrea să le primească, ba încă și înjură! Or, abonamentul la aceste tipărituri se răspândește sub forma obligațiilor către stat. (Sfârșitul in numărul viitor) In ședința intimă a Academiei de Vineri, 9 ianuarie c., președintele Academiei d. I. Bianu a arătat durerea ce a încercat această instituție prin pierderea marelui bărbat de stat Vintilă Brătianu, pe care Academia îl număra printre membrii ei onorari și printre rarii binefăcători efectivi ai ei. Apoi Academia, prin glasul Președintelui ei, s'a asociat la doliul Franței pentru pierderea mareșalului Joffre, învingătorul fericit al dușmanului la Marna, victorie care a dat o nouă direcție întregului război și a adus un fericit rezultat, în totalul căruia se cuprinde și întregirea neamului nostru. Pentru aceasta și pentru interesul părintesc ce ilustrul defunct a arătat patriei noastre în timpul războiului, Academia a exprimat prinosul ei de eternă recunoștință memoriei sale, D. I. Bianu comunicând apoi știrile îngrijitoare primite asupra sănătății d-lui general Berthelot, membru onorar al Academiei Române, arata că i - au trimis urări telegrafice pentru deplina restabilire a sănătății. Primindu-se invitare de la British Association for the advancement of Science (Londra) la sărbătorirea centenarului acestei Asociații, ci se va face în Septembrgue ,1931, Academia a decis să ia parte și a delegat în acest scop pe d. N. Titulescu, membru onorar al Academiei Române. S’au înfățișat apoi următoarele publicațiuni: 1) G. Țițeica, Introduction « la c/éornélrie differentielle projective des courbes, publicat în Memorial des Sciences MalhfmatL <;ues. Paris. .1931. ■ ■ ■ :.' mână înainte de d-ni: G. Bernard și N. Iorga (Londra, 1930). 3) Bulgaria, Carte jubiliară publicată la 1000 ani de la domnia țarului Simion și 50 ani dela eliberarea Bulgariei. 4) Dare de seamă asupra activității Regiilor publice comerciale, Regiilor mixte și Concesiunilor, Buc. 1930). 5) Ludovic Kerenyi și Fulger Pârvulescu. Cultura cerealelor (București, 1930). 6) Două caete manuscripte ale lui Ion Colvu, fost elev al Academiei Mihăilene, de pe cursuri de matematici și istoria naturii predate la Academia Mihăileană. Anunțându-se câteva comunicări publice, d. președinte I. Bianu, propune și Academia aprobă ca în viitor ședințele pentru comunicări publice să se țină seara la ora 6. ----------- O ----------- Starea generalului Berthelot Paris, 15 (Radojf. — Buletin ), medical publicat azi înainte de amiază, anunță că ameliorarea intervenită în starea generalului Berthelot se menține. Pronosticul continuă însă a fi rezervat. Starea pulmonară e staționară. — --------------X □ X------------- Parlamentul francez și-a reluat lucrările Paris, 13 (Rador). — Camera Și Senatul își reiau astăzi lucrările. Camera va discuta paralel proect— I ^ Internă — Cutia de chibrituri va costa, dela 1 Febr. cor. 4 lei. — In ședința economică a guvernului ținută ori la preșidenția Consiliului, s’a hotărît desființarea vagoanelor ministeriale. — Ministerul de instrucție a trimis o circulară în țară prin care se precizează dispoziția referitoare la reducerea burselor școlare. — In Bucovina mulți români au fost trecuți de agenții recensământului drept ucraineni. — Pe ziua de eri au avut loc mai multe întrevederi politice : d-nii Octavian Goga-Garoflid, Manoilescu-I. Petrovici și apoi acesta din urmă și d. Argetoianu. Instruirea conducătorilor „Gărzilor de fier“ continuă. In Capitală s’au făcut nouă cercetări. Externă —Starea generalului Berthelot e staționară. — In afacerea austrie s’au făcut noi și senzaționale descoperiri. — Ele s’a deschis Parlamentul francez. — Ne sosesc știri că in Rusia sunt geruri puternice, în unele regiuni temperatura fiind de minus 65 grade. —încercările germanilor de a soluționa problema șomajului au eșuat. Proectele guvernului au fost respinse și de asociațiile patronale și de sindicatele muncitorești. — In Ukraine, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului, comuniștii au închis 47 biserici. — Greva din Ruhr a luat sfârșit. — Vineri 16 Ianuarie la Geneva încep lucrările conferinței Uniunei Europene, la care vor lua parte 18 state. Hia Mior mm$i — O mare imprimare ia culoarea de verde — Duminică, 11 Ianuarie dimineața a avut loc în sala „N. Bratu” din str. Dr. Felix 95 o mare întrunire publică convocată de către Uniunea generală a micilor industriași, ca protest împotriva valului fiscal și a lipsei de lucru. Participă un mare număr de meșteșugari. D. Dumitru Dumitrescu, vicepreședinte al Uniunii deschide întrunirea arătând greutățile insurmontabile prin care trec micii meșteșugari, atât din pricina lipsei de lucru cât și din aceia a lipsei totale de interes ce stăpânește organele noastre de conducere. D-sa scoate apoi în evidență necesitatea grupării tuturor forțelor meșteșugărești în Uniune. Critica lipsa de pricepere și bună credință de care a dat dovadă fostul conducător al Uniunii, d. AL Samoil, asigurând pe cei prezenți că noul comitet și președintele Uniunii nu vor precupeți nici o jertfă pentru impunerea micii industrii atenției conducătorilor. Propune ca președinte al adunării pe d. M. Antonescu. D. Antonescu, mulțumind pentru cinstea ce i se face îndeamnă pe toți meșteșugarii să iasă din starea de toropeală, organizându-se în Uniune. D. Lozinschi și Iorgu Rășcanu, cer câteva explicațiuni asupra motivelor care au determinat comitetul să înlăture de la conducere pe d. Samoil. Domniile lor asigură pe conducătorii Uniunii de tot sprijinul meseriașilor patroni din culoarea de verde. D. Barbu Rădulescu, face un impresionant tablou al mizeriei în care se găsesc meseriașii patroni, scoțând în evidență nevoia organizării unei acțiuni de răsturnare a nedreptății și de inaugurare a unei vieți nouă pentru producători. FRONTUL COMUN AL EXPLOATAȚILOR D. Toma Dumitrescu, secretar general al Uniunii, analizând pricinile sărăciei generale, spune că singura soluție a îndreptării răului este constituirea unui larg front unic al producătorilor. (Aplause). Dacă până în momentul de față — spune vorbitorul — nu am reacționat împotriva fărădelegilor politicianiste, lăsându-ne purtați de agitatorii cluburilor politice, dacă am încredințat apărarea drepturilor noastre plătiților partidelor, ar fi o crimă să mai ne adunăm fără a nu hotărî și pune în practică deparazitarea organizațiilor profesionale de plaga politicianistă. Comitetul oranizației noastre, a făcut începutul. Sprijinit de massele interesante în această acțiune, Uniunea se va impune în curând ca o forță de care va trebui să se țină seama. Atrage atențiunea adunării asupra marelui congres ce Confederația asociațiilor profesionale îl va ține Luni, 2 Februarie în sala Marna, îndemnând pe cei prezenți să nu lipsească dela această hotărîtoare manifestare. D. N. Marinescu, președintele Uniunii, face o largă expunere a programului Uniunii insistând îndeobște asupra necesității de oragnizare a meseriașilor. D-sa spune că impunerea dezideratelor meșteșugărești, desciderea de lucrări din oficiu, asigurarea plății lucrului efectuat și reducerea fac meseriașilor de către autoritățile Ministerului de finanțe, încheiând cu un călduros apel la solidaritate. D. M. Antonescu, declară întrunirea închisă, anunțând o întrunire în cartierul Obor pentru Duminica viitoare. -----------x □ x---------- Rep. Noul regim feiere al Indiei Londra, 13 fRactor). Raportul cuprinzând principiile pe baza cărora se va stabili noul regim federal al Indiei, a fost supus azi dimineață cercetării comitetului politic al conferinței indiane a Mesei Rotunde. In ceea ce privește viitoarea apărare a Indiei, aceasta formează obiectul examenului comitetului special instituit de conferința Mesei Rotunde, în acest scop. Acest comitet a fost sesizat de o serie de rezoluții, formulate ori de președintele său d. J. H. Thomas. Punctul de vedere, care stă la baza acestor rezoluții, este că cu noua desvoltare a structurii politice a Indiei, apărarea acesteia trebuie să revină în primul rând poporului indian, și în acest scop se impune urgenta sporire a elementului indian în armata indiană, bineînțeles în măsura capacității acestuia. Școli speciale pentru aceasta vor pregăti pe candidații indiani la cariera militară, iar cadeții indieni vor putea candida pentru admitere la școlile engleze din Sandhurst, Woolwich și Cranwell. Chestiunea reducerii numărului trupelor britanice în India, va forma obiectul unui examen ulterior. Lordul Reading și-a exprimat temerea ca această reducere nu se poate face imediat. D. Thomas a precizat că întreaga chestiune a apărării Indiei este în funcție de hotărîrile comitetului apărării imperiale. ———* □ *---------In jurul nenorocirei din Longwy Paris, 13 (Rador). — Din Longwy se anunță că starea celor 13 lucrători intoxicați de emaniațiiumiile de gaze, este extrem de gravă. Se spera însă că grație îngrijirilor medicale ei vor putea fi salvați. -----------X □ x---------- Știri Pe linia ferată Bujocul mare și Ferma Geaba din Banat, la punctul 57, un cantonier a descoperit o placă de fier în greutate de 100 de gr. pusă pe șine cu intenția de a provoca deraierea primului tren ce ar fi trecut. Se fac cercetări. In comuna Bocșa-Montana s’a întâmplat un fapt destul de amuzant, dacă n’ar fi și grav. Iriziua de Bobotează nu s’a putut face liturghia și sfințirea apelor, din pricina prea multelor coruri cari s’au îngrămădit la răspunsuri. S’a produs scandal, iar credincioșii au părăsit biserica. In zilele de 24 și 25 Ianuarie cor. se va ține în Capitală, în sala consiliului general al Primăriei centrale, congresul Uniunei orașelor din România.