Neamul Românesc, februarie 1931 (Anul 26, nr. 24-47)

1931-02-01 / nr. 24

—.. Iul hll IW I llllllll II—TTT— ............ 1 _ imumiiw..» !■«■« ■ .>uow» «■lTBftMHM,]aBiamij{Ey. wmimilllDni iWH.....X irUTliiTTU llllll WPEiIlD iHllHUfflffllBlü ^rn^mmmmm „_­ REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA V­1 _________Slaminică, 1 Februarie, 1931 DIRECTOR POLITIC BUCUREȘTI (I) , ... S­AHOL XXVI. - Ho. 24 DIRECTOR Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) TM. ■ Abonamente: Pe un an, 600 lei—Pe ș­ase luni, 300 Lei N. GEORGESCU V b­ielon .§12|­>0­1 Pentru autorități și instituții­ s*; ÎC100 Hei 'Si~ Exilații Avem și noi exilații noștri, mii de exilați, pe cari i-a­u dat afară din țara de care doresc, nu atâta prostia lor, biata lor neexpe­­riență, cît ispita unui politicianism conrupt și nerozia unei ad­ministrații care, în loc să biruie greutățile, caută necontenit să le evite. Nu e vorba de ticăloșii cari, după ce au cîștigat în Romînia, i­au pentru totdeauna drumul Apusului și se găzd­desc prin focuri unde, măcar pentru astfel de streini, e bine de trăit; de pensionarii cari, eludînd legea, își mănîncă pensia prin marile centre apusene, toți aceia a căror deserțiune, complectă, a rupt orice legături cu țara. Ci e vorba de țeranii pe cari i-a aruncat pe depărtate melea­guri deputatul speculator de pașapoarte și ministrul cu „teorii economice" pentru care totul e în funcțiune de ofertă și cerere, de muncă și de salariu. Acuma, după convenții formale încheiate cu inima ușoară, acești săraci ai neamului romînesc își plîng foamea la ușa Lega­ției din Paris, i­au pe jos drumul prin Germania și intră, ca vaga­bonzi, în temnițele nemțești. Căci nimeni nu i-a dorit decît pentru ca, în locurile cele din urmă, desprețuiți de indigeni, să umple provisoriu un gol din care, la cel d­intâiu semn de crimă, sunt dați afară fără milă. Cîți i-ați împins la desferare să-l aveți pe suflet! 14. IORGA Cum sa chiamă... ..iși puim se poate califica de către­­ legile morale ale societății, fapta­l unui simplu particular care reu­­­­șește să se sustragă unei conven­­­­tiuni în temeiul căreia una din­­ părți de bună credință și-a riscat­­ avutul ? P­ Avem în fața noastră un an­te­­t proect de lege al actualului gu­­­vern relativ la încurajarea cons­­t­­rucțiilor noui, mai seducător de_­e­cât cel abrogat tot de actualul­­ guvern în baza căruia, și capi­­­­talul indigen și cel străin, în­­ vederea scutirii de imposite ce se­­ acorda acestor construcții, au­­ angajat capitaluri în construcții­­ noui­. Actualul guvern pentru a pu­­­­tea impune construcțiile fă­­­­­cute în baza acelei legi, a a­­­­brogat-o pur și simplu și apoi,­­ odată operația financiară săvâr­­­­șită, tot­­ actualul guvern, pregă­­­­tește o nouă lege care să înles­­­­nească altor capitaliști să cons­­t­ruiască și ei, sub un nou regim­­ de scutire de impozite ți!­i .Aceia, cari și-au învestit capi­­talul în clădiri pe baza fostei legi de încurajare au făcut în preala­­brii un calcul al rentabilității ca­pitalului angajat. Unii — și aceș­tia sunt cei mai rău loviți — au găsit, sub regimul scutirii de im­­­pozite, rentabilitatea în a și îm­prumuta bani cu dobândă. Care­­ este situația acestor oameni în­­ actuala epocă de scădere a chi­riilor cărora li s'a Irăpit un­­ privilegiu acordat prin lege, cre­­­ându-se o nouă categorie de pro­­­­prietari priviligenți ? Cum se poate chema această o­­­­peră de gospodărie financiară,­­ care, spre a salva, în grabă, situa­­ț­­ția precară a bugetului—și a gu­­­vernului—merge la mijloace cari s­e compromit prestigiul autorității ]i de stat, și supune o categorie de [ Cetățeni unei nedreptăți capabile să-i ruineze ? . Tot sub acest regim s’a votat o­­ lege împotriva răspândirii de știri­­ menite a discredita țara în stră­­­­iinătate. Dar ce discredit mai pu­ț MMM term­e se poate aduce decât auto­­discreditul pe care statul și-l a­­duce călcându-și, prin abrogare de legi, angajamente pe cari și le-a luat față de particulari ? In cine și în ce mai putem oare avea încredere în țara aceasta? EMEL í. V. SOCEC r ----------xDx*--------­ Discuțiuni în jurul pro­fi­gramului economic al­­ guvernului german . —­F Berlin, 30 (Radar). — Cance­larul Reichului a avut ori consfă­tuiri cu fruntașii industriei și cu r­eprezentanții partidelor cari ur­­­­măresc o politică de realizări po­sitive. Obiectul consfătuirilor era fixarea unui program economic pe care guvernul îl va supune­­ parlamentului. Cancelarul s-a în­tâlnit și cu reprezentanții parti­dului social-democrat. Funerariile generalului Berthelot Paris, 30. (Rador). — Funera­­riile generalului Berthelot vor a­­vea loc mâine Sâmbătă. La ora 10,30 minute la biserica Saint Louis din palatul Invalizilor, va fi oficiată slujba religioasă. O companie de­­ onoare va da ulti­mele onoruri defunctului. Sicriul va fi expus la intrarea în palatul Invalizilor, unde mareșalul Pé­­tain va pronunța un discurs. Sicriul va fi transportat apoi la gară, urmând ca rămășițele pă­mântești ale defunctului să fie depuse la cimitirul din Roanne. ---------to*--------— Nenorocirea unor turiști englezi Geneva 30 (Rador).­­ O ava­lanșă de zăpadă a surprins pe ma­sivul Eggish­orn un grup de cinci turiști și o călăuză au murit. Cei­­triști și o călăuză au murit. Cei­lalți au scăpat neatinși. Acțiunile ■ ■a ... „personalităților“ sunt în ur­care, încredințat de perspective­le pe cari le deschide noua carie­­ ră,­­d. Octavian Goga a reușit să se evidențieze, prim câteva de­mersuri și dejunuri din ultimile zile, printre „personalități“. Constatările noastre că partidele de g­uvernămînt nu au față de populațiile minoritare o altă politică decît aceea a supra­ H­­cicațiilor electorale, au fost încă odată ilustrate de rezultatul ale­gerii de la Cernăuți. In loc de a socoti că în acest județ, predominat de o popu­lație minoritară asupra căreia trebuiesc îndreptate în deosebi a­­tenția celor cari au rolul de a supraveghia ca acțiunea politică a minoritarilor să nu treacă dincolo de cadrele statului unitar ro­mân, — alegerile pun o problemă care nu se poate rezolva decît într'un singur fel­ al unei candidaturi unice românești, partidele auu pus candidaturi separate, asigurând astfel, în mod aproape matematic, reușita candidatului ucrainian, care a și fost ales. Guvernul a sprijinit­­ fie că spre a înlesni un front unic ro­mânesc, fie că a fost înțelegerea în schimbul sprijinului socialiș­tilor la alegerea de la Caraș — o candidatură socialistă, adică una cu cele mai multe șanse de a lupta cu succes împotriva u­­crainienilo?. Celelalte partide, în frunte cu cel liberal, în loc de a sprijini și ei ® candidatura socialistă, dar românească, au pus candidaturi separate. Resultatul a fost alegerea naționalistului ucrainian, ale cărui voturi sunt însă cu mult majorate, de voturile celorlalți can­didați la un loc. Este aci din partea partidelor românești un act, am zice de inconștiență dacă n'ar trebui să păstrăm termenul pentru mon­struozități politice, mai grave. încă odată se face dovada că partidele sunt departe de a înțelege interesele țării și departe de a-și înțelege datoria de a le apăra. Ideologii cu cântec Partidele și-au bătut joc de orice, au compromis, fără se­lecție, au denaturat cu o vo­luptate care-și găsește obârșia în vastele și vinovatele lor in­terese. Vaste reforme de înaltă cu­mințenie politică, au fost con­trafăcute și­ mutilate cu o dibă­cie diabolică. Se mai pot­ măcar recunoaș­te, cineva ? S'a pulverizat marea proprie­tate, ordonată și productivă. S'a ruinat mica proprietate. Producția e în hambare, la vo­ia tuturor intemperiilor locale și mai depărtate. Iar votul universal.«­­ Dar nu numai reformele, și cei direct interesați, au suferit cumplit. Transfigurarea e generală și covârșitoare. Ea n'a cuprins nu­mai împroprietărirea, și voia așa de grav violentată, a na­țiune!. Ea nu a ruinat numai a­gricultura,­­ dar și bunul simț. Aproape nu ne mai înțelegem, în această generală desfigu­rare.. Politicianul nu e numai un farsor, dar predă și volapukul indigen. Nu ne mai înțelegem, ascul­­tându-l. Noțiunile și-au perdut fixitatea, și cuvintele înțelesul. Clubul are două înțelesuri de­spre drept, — și zece, pentru libertate. In opoziție, e un doctrinar in­transigent, electorul. La guvern, un tiran, care minte, și care în­șeală. Nu-i pomenim de libertă­țile pentru care ani de-a rândul, a fredonat — ca să zicem așa, — colidând țara, evocând-o în prăfuitele săli de întrunire. p­ " * Dar variantele politicianului, pe tema prerogativelor Coroa­nei... Azi d. mareșal nu mai crede în ele, pentru motivul că s'ar putea să se închee cu zodia clubocrației, iar guver­nul, respectus și el, dar cu ter­­mostat, — declară prin ziarul pe care-l inspiră d. Armand Că­­linescu, că ori­cine ar lua locul d-lui Mironescu, ar inaugura... o aventură. Pentru că, trebue să ne înțe­legem odată. Prerogative, de­sigur. Dar cu condiția ca ai no­ștri! să vie, ai noștrii să stea, ai noștri!, NUMAI AI NOȘTRI­!, să rămână la putere. Altfel, vorba domnului Ave­­rescu , ar fi să se instaleze la cârmă, ratații și ariviștii. Părere întărită de altfel de e­­leganțele oficiosului național țărănist. Regele nu poate înlocui cu... o farsă, un partid având „pro­gram", și care se bucură de dragostea și de încrederea.... fărei, — suspină, amenințând ideologia guvernamentală. ...întâmplător, toate acestea, nu mai au nici un ecou, și nici o importanță. Dup minoritari ts­torii de ro Mii — Cauze și efecte — Spiritul revanșard al politicei din Budapesta» își are un ecou ne­fericit in rândurile minoritarilor dela noi. Cu toată lărgimea de ve­deri a conducătorilor statului ro­mân care au pus minoritățile pe un plan de egalitate cu românii, cu toate că interesele politicei noastre de club au determinat pe conducă­torii de azi la acordarea de favoruri speciale pentru ungurii minoritari din Ardeal, o bună parte din aceș­tia se mențin într'o atitudine de ostilitate neexplicabilă, îndârjiți împotriva istoriei care a orânduit cu dreptate situația de azi a Ro­mâniei, instigați cu perseverență de iredentismul zăpătic al Buda­pestei, și nu, scapă nici un prilej ca să arate opiniei mondiale că sunt năpăstuiți pe pământul pe cari veacuri întregi au încercat cu mijloace inchizitoriale să sugrume un popor care nu avea altă vină decât acela că nu vroia să se ma­ghiarizeze, necedând astfel dreptul lui pe pământul ce-i aparținea. Cu ocazia­­ recensământului un­gurii de la Budapesta, de frica re­zultatului precis ce nu trebuia fă­cut cunoscut, au indicat pretextul că operațiunea aceasta a atins drepturile minorității ungurești din România. Iată acum ecoul în rândul a­cestei minorități,­ descris de con­fratele „Gazeta de Vest“ sub sem­nătura Alter Scotus, priceputul ei redactor. , „Presa româneasca a dovedit până acu­m cu argumente schmbi­­toare, că cele susținute de minori­tari sunt din domeniul fantaziei. Cu toate acestea presa minoritară perzistă și sufla de zor în foc, până când flacăra va isbucni și-i va porii sprâncenele. Fiindcă cel care se joacă cu focul, sfârșește în cele din urmă prin a se frige el în­suși. Așa vor păți și minoritarii cu agitațiile lor. Agitațiile vor pro­­duce agitații și ciocnirea atunci va fi dureroasă pentru ei, când într’a­­devăr vor ai vvea de ce să plângă. AGITAȚIILE UNUI DEPUTAT IN PARLAMENTUL ROMAN E deputatul Ferdinand Hegedűs din Oradea. Trăește alături de noi, între noi, a avut posibilitatea să se convingă de adevăr, să se scoboare în realitate, să vadă cum s’a făcut, recensământul. Dânsul desigur știe ca și noi libertatea acordată popu­lației la declarațiile pe listele de menaj. Chiar d-sa a făcut, a com­plectat o listă și a declarat ce-a vrut, fără să-l bata nimeni, fără să-i facă cineva vre-o observație, vre-o presiune sau altceva din lu­crurile cari ies­­ fin creând mino­ritarilor mâzgălitori de hârtie și lipitori­ de cerneală. Și totuși deputatul Hegediiș pune mâna pe loc și proeitează lung în ziarul său ,,N­agyvárad“ pe moti­vul că recensământul a jignit drep­turile minorităților, smulgându-le limba maternă. El crede, că are și dreptate, dacă nu se găsește cineva să-i arunce în ochi relaitatea și să-i demaște ma­nopera la care s’a angajat. E știut că în listele de menaj a existat o rubrică, la care se de­clară limba maternă, precum și celelalte limbi pe cari le vorbește declarantul. ■ Evreii și-au declarat de limbă maternă pe cea maghiară, ungurii asemenea. Dece d. N­ege­­duș nu citează un caz unde cetă­țeanul a fost forțat să declare o limbă maternă impusă de autorita­tea Statului român ? Fiindcă a­­tunci când afirmi ceva, firesc e să faci și dovada. Mai ales când ești deputat și deci situația ta îți permite să cunoști mai bine lucru­rile decât alții. D. Hegeduș însă nu aduce do­vezi. Dânsul face teoria bazată pe știrile și vocile din i­nțazia ponegri­­torilor noștri și se bucură din a­­dâncul inimii, că prim-ministrul Bethlen al Ungariei cere ca Liga Națiunilor să ia în discuție recla­­mațiile maghiarilor în chestia re­censământului. DE UNDE BATE VÂNTUL ȘI fiindcă vem­ vorba de contele Ștefan Bethlen e bine să insistăm puțin asupra motivului care-l În­deamnă pe d. deputat și pe alții să cânte pe strm­a de mai sus. Suntem convinși cu toți, că recensământul s’a făcut în toată libertatea. Mai mult, însuși evreimea din Cehoslo­vacia și România, prin reprezentan­ții și ziarele ei neaservite iredentei maghiare, a făcut declarații în acest sens și a protestat împotriva însce­nărilor ungurilor și evreilor maghia­rizați. D. Hegedüs și ceilalți ca dânsul sunt evrei puși în slujba politicii ma­ghiare. (Când e vorba­ de antisemi­tism răsar tot ca evrei). Ca atare ei trebue să cânte pe struna pe care li se comandă. Luăm cazul de față. Ungaria are tot interesul ca să se facă zgomot pe tema unei presupuse apăsări a minorităților din Româ­nia, în speță minoritatea maghiară. De aceea caută motivele cu lumâna­rea și megăisinăr­ie, le inventează la orice prilej. Așa a procedat cu re­censământul. A îndrumat pe mino­ritarii unguri să facă reclamații la Liga Națiunilor. După aceea primul ministru Bethlen, răspunzând unei Interpelări puse la cale, a spus că Liga va trebui să ia în considerare aceste reclamații. Imediat de Hege­­dues et Comp. au prins ecoul și l-au depănat. Ungurii neaoși fac aceasta din spiritul de revanșă și din cre­dința în reînvierea Ungariei. Evreii maghiari, deși își fac frumușel afa­cerile în România, țin isonul de tea­mă că cine știe, poate situația se va schimba și atunci să nu li­ se reproșeze că n’au fost buni „patrioți maghiari“. Căci în țara româneas­că sunt atâtea libertăți, încât ei își permit în dragă voie să uzeze de această procedură nereală. TOTUL ARE UN SFÂRȘIT Concetățenii noștri trebue să-și înch­ipue însă, că totul are un sfâr­șit Agitațiile lor pot la un moment dat să aibă urmări grave. D. He­­gedues, care e tare în citate și pil­de străine, știe ce s’a întâmplat de curând în Polonia (în Silezia superioară). In urma discursurilor ținute contra Poloniei de către mi­nistrul german Treviranus, popo­rul polonez a reacționat pe spina­rea germanilor din Silezia, iar in­cidentele au ajuns în discuția Li­gii Națiunilor, care a condamnat atitudinea germanilor provocatori. Nu ne-ar plăcea desigur să se în­tâmple și la noi același lucru, dar el nu e exclus. De aceea concetă­țenii noștri ar trebui să fie mai cuminți, iar Budapesta să-și dea seama de gravele urmări pe cari le-ar putea avea provocările ei“. Consiliul de Miniștrii au comunicat în chestiunea încăerării muncitorilor cu poliția După terminarea delegației e­­conomice de est, a avut loc un scurt consiliu de miniștri. D. Mihalache, ministrul de in­terne, a făcut consiliului un lung raport asupra incidentelor petre­cute joi, cu ocazia întrunirei muncitorești din Calea Gri­viței. Ministerul de interne, a spus d. Mihalache nu a dat nici o dis­­pozițiune, ca să se tragă în mun­citori. Ancheta urmează să stabi­lească cine sunt vinovați și ei își vor lua pedeapsa. Consiliul a stabilit apoi ca ce­­rerile lucrătorilor de la c. f. r. și acele ale funcționarilor publici să fie studiate de o comisiune restrânsă din sânul guvernului compusă din d-nii miniștri Mihai Popovici, Manoilescu și Răduca­­nu, care să cerceteze aceste dole­anțe și să refere guvernului. Consiliul s’a ocupat apoi de pro­iectele de legi ce urm­ează să fie supuse discuției corpurilor le­giuitoare. Un nou consiliu se va ține as­tăzi. COMU­N­IC­ATU­L. DIRECȚIEI PRESEI După terminarea consiliului, direcția presei de la președinția consiliului a dat următorul co­municat : In urma cercetărilor făcute a­­supra fapelor petrecute la întru­nirea muncitorilor de la C. F. R., s’a constat până acum că printre manifestanți erau câțiva agenți comuniști purtători de arme, și al­ții cari răspândeau manifeste a­­țâțătoare. Justiția este în curs de a sta­bili toate amănuntele și a reți­nut din cei aresați 5 persoane. Cu ocazia manifestațiilor de oli, au fost 2 persoane mai grav rănite: croitorul Schwartz, care se găsea în momentul manifesta­țiilor pe podul de la C. F. R. în apropierea locului unde s’a pro­dus ciocnirea între manifestanți și poliție, și tâmplarul Crăciun, care se găsea în sf. Târgoviștei, de asemenea în afară de rata manifestațiilor. Cei doi grav răniți au fost imediat transportați la spital și li s’a dat îngrijirile medicale ne­cesare. Cu toate acesea, ei au în­cetat azi din viață. La autopsie s-a constatat că glontele care i-au răpus erau de calibru 6 mm.; aceasta confirmă din nou că nu proveneau din ar­mele agenților de poliție, pentru că acese arme au calibrul 9 mm. Internă Externă Situafia — Siguranța generală a descoperit un nou cuib de spionaj sovie­tic, cu centrul în Cernăuți. — Pe ziua de 8 Februarie are loc încorporarea contingentului 1931. — In postul de director al Teatrului Național a fost­ numit d. Al. Mavrodi. — Buletinul tratativelor im nprumutului nostru de l­a Paris arată oscilație. — Intre d-nii mareșali Averescu și Presan a avut loc o scurtă întrevedere. — Consiliul de miniștri de aseară a discutat asupra noilor pro­ect­e de legi ce vor fi aduse în discuția Camerei. — Cabinetul Laval a primit vot de încredere de la Carnen franceză. — In curând se va depune pe biroul Seimului noul proect de Constituție polonă, care mărește atribuțiile președintelui de Repub­­lică și limitează drepturile partidelor politice. I — Intr’o mină din America s’a produs o explozie în urma căreia 70 de lucrători au fost îngropați de vii. I — Guvernul german a fixat punctele unui nou program economic pe care îl va supune curând parlamentului. I — Contele Appony intenționează să ceară eșirea Ungariei din­ Liga Națiunilor. I Desbaterile consiliului superior silvic ZIUA I-a In suila de ședință a sa asezații „Progresul silvic“ s’a ținut tot șe­dința inaugurală a consiliului sil­vic superior. D. C. P. Georgescu, consilier sil­vic ministerial, arătă­ că tragedia pădurilor noastre nu s’a terminat. Necesitatea înființării islazurilor comunale era notorie, dar ea a dus la deschiderea unei­­ răni grave, căci ele nu corespund necesități­lor pentru cari au fost creiate. Nu se poate salva silvicultura decât cu colaborarea agriculturii. In consiliul superior silvic pădu­rarii vor colabora alături cu agri­cultorii. Silvicultorii vor să refacă pădurile, dar în acest scop trebue sa privim la cee­ace s'a făcut în alte țări. D. ing. Suhățeanu în chestia conservării domeniului forestier, relevă consecințele provenite din cauza exproprierilor de păduri în vederea constituirii de pășuni co­munale. D. profesor Antonescu relevă a­­buzul ce s’a făcut în Ardeal cu tăiatul pădurilor. D. D. Bozescu înfățișează o se­rie de interesante proiecțiuni lu­minoase, din care se coles­tată lip­sa de ocrotire a regiunilor pădu­­roase, undle din ele fiind di­s­puse într’un mod scandalos. D. Chiper este de părere de a se opri exproprierile din păduri pen­tru înființare de pășuni comunale. D. Petrovici spune că numai consiliul silvic superior este me­nit să înfăptuiască salvgardarea chestiei pădurilor noastre. Mai vorbesc d-nn­ : general Ma­­nolescu, Dracea, profesor și V. Popovici. D. inginer consilier C. P. Geor­gescu propune să se formeze o subcomisiune, compusă din d-nii avocat Petrovici, Th. Mândru și ing. Suhățeanu, care să redacteze un aviz în legătură cu cele desbă­­tute și să fie supuse guvernului. D. Suhățeanu, după ce arată ne­cesitatea cruțării pădurilor spune că exproprierile trebue oprite pe cale de lege; din păduri nu se mai poate destina nici un ha, pen­tru islaz. E . , ZIUA D-a In sala de festivități a soc­­„Progresul Silvic” au continuat ori dimineață desbaterile consi­liului superior silvic. Fotoliul președințial a fost ocu­pat de d. Potârcă, subsecretar de Stat, care a deschis ședința la 9 jum. dim. D. ing. C. P. Georgescu, consi­lier silvic ministerial, a desvol­­tat comunicarea cu privire la „Po­litica Silvică a exploatărilor”. In primul rând d-sa a arătat că silvicultura a luat naștere din două motive: Necesitatea de a conserva pădurile, ca un bun ce aduce omenirei un complex imens de servicii, de care este strâns le­gată prosperitatea oricărei țări. De aci intențiunea de a impune, ca din toate pădurile să se ex­ploateze anual numai posibilită­țile normale, care în ultima ana­liză sunt legale cu creșterile a­­nuale. Consecința practică a acestor două criterii științifice, a fost ten­dința artei amenajamentului, de a creia în fiecare pădure starea normală, — idealul în silvicul­tură, — care se poate obține, când am ajuns să avem în pădure, ar­borate pe suprafețe egale cu eta­tea de la 1—10 ani. PĂDURILE PARTICULARE D-sa face apoi un scurt istoric cu privire la regimul silvic de la noi. Mai departe arată că valoarea pădurilor nu trece pe la ministe­­rul de finanțe, așa că taxele de export prohibitive trebuesc ridi­­cate ca antieconomice și anti-fil nanci­are. Pădurile, —­ a adăuga! d-sa, — nu vor putea fi protejate decât prin codicele silvic, dec! datoria­­ conservări­lor revin! ministerului domeniilor. T . D. C- P. Georgescu a­­ fost felii­citat de d. ministru Potârcă pen­­tru judicioasele soluții propuse; I ABOLIREA TAXELOR I DE EXPOT ! D. prof. Stinghe­a prezintă­ Consiliului referatul d-lui ing. Dumitrescu, care cere ușurință pentru comerț, nu abrogarea legi contribuțiunilor directe­ I D-sa a cerut în concluzie abolii­rea taxelor de export și diminua­­rea taxelor de transport, pentru lemnele de lucru.­­ D. ing. Grozescu a făcut o am­­plă analiză a impozitelor aplicați veniturilor provenite din exploal­tarea lemnelor. I­n-sa a arătat defectuozitatea sistemului de evaluare a venituri­lor forestiere.­­ D. ing. George Orescu a pro­­testat împotriva defrișărilor de păduri pentru crearea de izlazul comunale, I D. ing. prof. Antonescu spij­cuind referatul întocmit de­­ 1 ing. insp. Dumitrescu, a arătat că țara noastră exploatează în fier­care an 6 milioane metri cubi pe o suprafață de 1.600.000 hectare pădure. In ce privește taxele de export, noi trebue să ne acom­o­dăm cerințelor piețelor mondiali ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA! Ședința s’a deschis la orele 4.­­ D. Gh­­erăscu a­ vorbit despre tarifele căilor ferate în legături cu transporturile lemnelor. De a­semenea și consumația de iernii de foc și traverse a căilor feral a fost scăzut. I D. ing. insp. loanid de la c* t­r., arată că tariful căilor ferat trebue să fie și comercial și e­conomic.­­ Pentru export mai ales tarif­e de transport trebue scăzut. Tari­fele urmează a fi alcătuite pe un mai mare număr de ani pentru ca încheerile contractuale să nu su­­fere.­­ D. C. P. Georgescu, consilier silvic ministerial, înregistrează cu satisfacție aceste declarații.­­ D. subsecretar de stat Virgil Potârcă, scoțând în evidență rolul important al consiliului superior silvic, îl asigură că avizele c| sau emis vor fi utilizate în vii­toarele legiferări. | ———~x □ x----------- | Știr! — Astă seară Sâmbătă, 31 iai­nuarie teatrul Național reia „Di­vizorul’’, de N. Gogol, cu d-neli Maria Filotti, Toto Ionescu, d-nii G. Baldovin, Al. Ghibericon, 9 Finteșteanu, în regia d-lui v­ Bumbești. I — Viitoarea premieră a r­­­irului Național va fi ..Adr­­ I Iul Crichton”, de J­ Marc' I d-na Tantzi Guta va, ■ v' I d-lui V. Enescu. I — Astă seară, Sâmbatiriin, I­rie, Opera Română I ta la Teatrul Liric, G. Fo-­i­oară în această etaist­ă­. Și­ I EA“ de Fr. Halevy, I­b­sen, E. Algazi I rnoniu, Em­. ■g0­O'’ I principale. I Mâine seară | G. Verdi. |

Next