Neamul Românesc, februarie 1931 (Anul 26, nr. 24-47)
1931-02-01 / nr. 24
—.. Iul hll IW I llllllll II—TTT— ............ 1 _ imumiiw..» !■«■« ■ .>uow» «■lTBftMHM,]aBiamij{Ey. wmimilllDni iWH.....X irUTliiTTU llllll WPEiIlD iHllHUfflffllBlü ^rn^mmmmm „_ REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA V1 _________Slaminică, 1 Februarie, 1931 DIRECTOR POLITIC BUCUREȘTI (I) , ... SAHOL XXVI. - Ho. 24 DIRECTOR Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) TM. ■ Abonamente: Pe un an, 600 lei—Pe șase luni, 300 Lei N. GEORGESCU V bielon .§12|>01 Pentru autorități și instituții s*; ÎC100 Hei 'Si~ Exilații Avem și noi exilații noștri, mii de exilați, pe cari i-au dat afară din țara de care doresc, nu atâta prostia lor, biata lor neexperiență, cît ispita unui politicianism conrupt și nerozia unei administrații care, în loc să biruie greutățile, caută necontenit să le evite. Nu e vorba de ticăloșii cari, după ce au cîștigat în Romînia, iau pentru totdeauna drumul Apusului și se găzddesc prin focuri unde, măcar pentru astfel de streini, e bine de trăit; de pensionarii cari, eludînd legea, își mănîncă pensia prin marile centre apusene, toți aceia a căror deserțiune, complectă, a rupt orice legături cu țara. Ci e vorba de țeranii pe cari i-a aruncat pe depărtate meleaguri deputatul speculator de pașapoarte și ministrul cu „teorii economice" pentru care totul e în funcțiune de ofertă și cerere, de muncă și de salariu. Acuma, după convenții formale încheiate cu inima ușoară, acești săraci ai neamului romînesc își plîng foamea la ușa Legației din Paris, iau pe jos drumul prin Germania și intră, ca vagabonzi, în temnițele nemțești. Căci nimeni nu i-a dorit decît pentru ca, în locurile cele din urmă, desprețuiți de indigeni, să umple provisoriu un gol din care, la cel dintâiu semn de crimă, sunt dați afară fără milă. Cîți i-ați împins la desferare să-l aveți pe suflet! 14. IORGA Cum sa chiamă... ..iși puim se poate califica de către legile morale ale societății, faptal unui simplu particular care reușește să se sustragă unei conventiuni în temeiul căreia una din părți de bună credință și-a riscat avutul ? P Avem în fața noastră un antet proect de lege al actualului guvern relativ la încurajarea construcțiilor noui, mai seducător de_ecât cel abrogat tot de actualul guvern în baza căruia, și capitalul indigen și cel străin, în vederea scutirii de imposite ce se acorda acestor construcții, au angajat capitaluri în construcții noui. Actualul guvern pentru a putea impune construcțiile făcute în baza acelei legi, a abrogat-o pur și simplu și apoi, odată operația financiară săvârșită, tot actualul guvern, pregătește o nouă lege care să înlesnească altor capitaliști să construiască și ei, sub un nou regim de scutire de impozite ți!i .Aceia, cari și-au învestit capitalul în clădiri pe baza fostei legi de încurajare au făcut în prealabrii un calcul al rentabilității capitalului angajat. Unii — și aceștia sunt cei mai rău loviți — au găsit, sub regimul scutirii de impozite, rentabilitatea în a și împrumuta bani cu dobândă. Care este situația acestor oameni în actuala epocă de scădere a chiriilor cărora li s'a Irăpit un privilegiu acordat prin lege, creându-se o nouă categorie de proprietari priviligenți ? Cum se poate chema această operă de gospodărie financiară, care, spre a salva, în grabă, situațția precară a bugetului—și a guvernului—merge la mijloace cari se compromit prestigiul autorității ]i de stat, și supune o categorie de [ Cetățeni unei nedreptăți capabile să-i ruineze ? . Tot sub acest regim s’a votat o lege împotriva răspândirii de știri menite a discredita țara în străiinătate. Dar ce discredit mai puț MMM terme se poate aduce decât autodiscreditul pe care statul și-l aduce călcându-și, prin abrogare de legi, angajamente pe cari și le-a luat față de particulari ? In cine și în ce mai putem oare avea încredere în țara aceasta? EMEL í. V. SOCEC r ----------xDx*-------- Discuțiuni în jurul profigramului economic al guvernului german . —F Berlin, 30 (Radar). — Cancelarul Reichului a avut ori consfătuiri cu fruntașii industriei și cu reprezentanții partidelor cari urmăresc o politică de realizări positive. Obiectul consfătuirilor era fixarea unui program economic pe care guvernul îl va supune parlamentului. Cancelarul s-a întâlnit și cu reprezentanții partidului social-democrat. Funerariile generalului Berthelot Paris, 30. (Rador). — Funerariile generalului Berthelot vor avea loc mâine Sâmbătă. La ora 10,30 minute la biserica Saint Louis din palatul Invalizilor, va fi oficiată slujba religioasă. O companie de onoare va da ultimele onoruri defunctului. Sicriul va fi expus la intrarea în palatul Invalizilor, unde mareșalul Pétain va pronunța un discurs. Sicriul va fi transportat apoi la gară, urmând ca rămășițele pământești ale defunctului să fie depuse la cimitirul din Roanne. ---------to*--------— Nenorocirea unor turiști englezi Geneva 30 (Rador). O avalanșă de zăpadă a surprins pe masivul Eggishorn un grup de cinci turiști și o călăuză au murit. Ceitriști și o călăuză au murit. Ceilalți au scăpat neatinși. Acțiunile ■ ■a ... „personalităților“ sunt în urcare, încredințat de perspectivele pe cari le deschide noua carie ră,d. Octavian Goga a reușit să se evidențieze, prim câteva demersuri și dejunuri din ultimile zile, printre „personalități“. Constatările noastre că partidele de guvernămînt nu au față de populațiile minoritare o altă politică decît aceea a supra Hcicațiilor electorale, au fost încă odată ilustrate de rezultatul alegerii de la Cernăuți. In loc de a socoti că în acest județ, predominat de o populație minoritară asupra căreia trebuiesc îndreptate în deosebi atenția celor cari au rolul de a supraveghia ca acțiunea politică a minoritarilor să nu treacă dincolo de cadrele statului unitar român, — alegerile pun o problemă care nu se poate rezolva decît într'un singur fel al unei candidaturi unice românești, partidele auu pus candidaturi separate, asigurând astfel, în mod aproape matematic, reușita candidatului ucrainian, care a și fost ales. Guvernul a sprijinit fie că spre a înlesni un front unic românesc, fie că a fost înțelegerea în schimbul sprijinului socialiștilor la alegerea de la Caraș — o candidatură socialistă, adică una cu cele mai multe șanse de a lupta cu succes împotriva ucrainienilo?. Celelalte partide, în frunte cu cel liberal, în loc de a sprijini și ei ® candidatura socialistă, dar românească, au pus candidaturi separate. Resultatul a fost alegerea naționalistului ucrainian, ale cărui voturi sunt însă cu mult majorate, de voturile celorlalți candidați la un loc. Este aci din partea partidelor românești un act, am zice de inconștiență dacă n'ar trebui să păstrăm termenul pentru monstruozități politice, mai grave. încă odată se face dovada că partidele sunt departe de a înțelege interesele țării și departe de a-și înțelege datoria de a le apăra. Ideologii cu cântec Partidele și-au bătut joc de orice, au compromis, fără selecție, au denaturat cu o voluptate care-și găsește obârșia în vastele și vinovatele lor interese. Vaste reforme de înaltă cumințenie politică, au fost contrafăcute și mutilate cu o dibăcie diabolică. Se mai pot măcar recunoaște, cineva ? S'a pulverizat marea proprietate, ordonată și productivă. S'a ruinat mica proprietate. Producția e în hambare, la voia tuturor intemperiilor locale și mai depărtate. Iar votul universal.« Dar nu numai reformele, și cei direct interesați, au suferit cumplit. Transfigurarea e generală și covârșitoare. Ea n'a cuprins numai împroprietărirea, și voia așa de grav violentată, a națiune!. Ea nu a ruinat numai agricultura, dar și bunul simț. Aproape nu ne mai înțelegem, în această generală desfigurare.. Politicianul nu e numai un farsor, dar predă și volapukul indigen. Nu ne mai înțelegem, ascultându-l. Noțiunile și-au perdut fixitatea, și cuvintele înțelesul. Clubul are două înțelesuri despre drept, — și zece, pentru libertate. In opoziție, e un doctrinar intransigent, electorul. La guvern, un tiran, care minte, și care înșeală. Nu-i pomenim de libertățile pentru care ani de-a rândul, a fredonat — ca să zicem așa, — colidând țara, evocând-o în prăfuitele săli de întrunire. p " * Dar variantele politicianului, pe tema prerogativelor Coroanei... Azi d. mareșal nu mai crede în ele, pentru motivul că s'ar putea să se închee cu zodia clubocrației, iar guvernul, respectus și el, dar cu termostat, — declară prin ziarul pe care-l inspiră d. Armand Călinescu, că oricine ar lua locul d-lui Mironescu, ar inaugura... o aventură. Pentru că, trebue să ne înțelegem odată. Prerogative, desigur. Dar cu condiția ca ai noștri! să vie, ai noștrii să stea, ai noștri!, NUMAI AI NOȘTRI!, să rămână la putere. Altfel, vorba domnului Averescu , ar fi să se instaleze la cârmă, ratații și ariviștii. Părere întărită de altfel de eleganțele oficiosului național țărănist. Regele nu poate înlocui cu... o farsă, un partid având „program", și care se bucură de dragostea și de încrederea.... fărei, — suspină, amenințând ideologia guvernamentală. ...întâmplător, toate acestea, nu mai au nici un ecou, și nici o importanță. Dup minoritari tstorii de ro Mii — Cauze și efecte — Spiritul revanșard al politicei din Budapesta» își are un ecou nefericit in rândurile minoritarilor dela noi. Cu toată lărgimea de vederi a conducătorilor statului român care au pus minoritățile pe un plan de egalitate cu românii, cu toate că interesele politicei noastre de club au determinat pe conducătorii de azi la acordarea de favoruri speciale pentru ungurii minoritari din Ardeal, o bună parte din aceștia se mențin într'o atitudine de ostilitate neexplicabilă, îndârjiți împotriva istoriei care a orânduit cu dreptate situația de azi a României, instigați cu perseverență de iredentismul zăpătic al Budapestei, și nu, scapă nici un prilej ca să arate opiniei mondiale că sunt năpăstuiți pe pământul pe cari veacuri întregi au încercat cu mijloace inchizitoriale să sugrume un popor care nu avea altă vină decât acela că nu vroia să se maghiarizeze, necedând astfel dreptul lui pe pământul ce-i aparținea. Cu ocazia recensământului ungurii de la Budapesta, de frica rezultatului precis ce nu trebuia făcut cunoscut, au indicat pretextul că operațiunea aceasta a atins drepturile minorității ungurești din România. Iată acum ecoul în rândul acestei minorități, descris de confratele „Gazeta de Vest“ sub semnătura Alter Scotus, priceputul ei redactor. , „Presa româneasca a dovedit până acum cu argumente schmbitoare, că cele susținute de minoritari sunt din domeniul fantaziei. Cu toate acestea presa minoritară perzistă și sufla de zor în foc, până când flacăra va isbucni și-i va porii sprâncenele. Fiindcă cel care se joacă cu focul, sfârșește în cele din urmă prin a se frige el însuși. Așa vor păți și minoritarii cu agitațiile lor. Agitațiile vor produce agitații și ciocnirea atunci va fi dureroasă pentru ei, când într’adevăr vor ai vvea de ce să plângă. AGITAȚIILE UNUI DEPUTAT IN PARLAMENTUL ROMAN E deputatul Ferdinand Hegedűs din Oradea. Trăește alături de noi, între noi, a avut posibilitatea să se convingă de adevăr, să se scoboare în realitate, să vadă cum s’a făcut, recensământul. Dânsul desigur știe ca și noi libertatea acordată populației la declarațiile pe listele de menaj. Chiar d-sa a făcut, a complectat o listă și a declarat ce-a vrut, fără să-l bata nimeni, fără să-i facă cineva vre-o observație, vre-o presiune sau altceva din lucrurile cari ies fin creând minoritarilor mâzgălitori de hârtie și lipitori de cerneală. Și totuși deputatul Hegediiș pune mâna pe loc și proeitează lung în ziarul său ,,Nagyvárad“ pe motivul că recensământul a jignit drepturile minorităților, smulgându-le limba maternă. El crede, că are și dreptate, dacă nu se găsește cineva să-i arunce în ochi relaitatea și să-i demaște manopera la care s’a angajat. E știut că în listele de menaj a existat o rubrică, la care se declară limba maternă, precum și celelalte limbi pe cari le vorbește declarantul. ■ Evreii și-au declarat de limbă maternă pe cea maghiară, ungurii asemenea. Dece d. Negeduș nu citează un caz unde cetățeanul a fost forțat să declare o limbă maternă impusă de autoritatea Statului român ? Fiindcă atunci când afirmi ceva, firesc e să faci și dovada. Mai ales când ești deputat și deci situația ta îți permite să cunoști mai bine lucrurile decât alții. D. Hegeduș însă nu aduce dovezi. Dânsul face teoria bazată pe știrile și vocile din ințazia ponegritorilor noștri și se bucură din adâncul inimii, că prim-ministrul Bethlen al Ungariei cere ca Liga Națiunilor să ia în discuție reclamațiile maghiarilor în chestia recensământului. DE UNDE BATE VÂNTUL ȘI fiindcă vem vorba de contele Ștefan Bethlen e bine să insistăm puțin asupra motivului care-l Îndeamnă pe d. deputat și pe alții să cânte pe strma de mai sus. Suntem convinși cu toți, că recensământul s’a făcut în toată libertatea. Mai mult, însuși evreimea din Cehoslovacia și România, prin reprezentanții și ziarele ei neaservite iredentei maghiare, a făcut declarații în acest sens și a protestat împotriva înscenărilor ungurilor și evreilor maghiarizați. D. Hegedüs și ceilalți ca dânsul sunt evrei puși în slujba politicii maghiare. (Când e vorba de antisemitism răsar tot ca evrei). Ca atare ei trebue să cânte pe struna pe care li se comandă. Luăm cazul de față. Ungaria are tot interesul ca să se facă zgomot pe tema unei presupuse apăsări a minorităților din România, în speță minoritatea maghiară. De aceea caută motivele cu lumânarea și megăisinărie, le inventează la orice prilej. Așa a procedat cu recensământul. A îndrumat pe minoritarii unguri să facă reclamații la Liga Națiunilor. După aceea primul ministru Bethlen, răspunzând unei Interpelări puse la cale, a spus că Liga va trebui să ia în considerare aceste reclamații. Imediat de Hegedues et Comp. au prins ecoul și l-au depănat. Ungurii neaoși fac aceasta din spiritul de revanșă și din credința în reînvierea Ungariei. Evreii maghiari, deși își fac frumușel afacerile în România, țin isonul de teamă că cine știe, poate situația se va schimba și atunci să nu li se reproșeze că n’au fost buni „patrioți maghiari“. Căci în țara românească sunt atâtea libertăți, încât ei își permit în dragă voie să uzeze de această procedură nereală. TOTUL ARE UN SFÂRȘIT Concetățenii noștri trebue să-și închipue însă, că totul are un sfârșit Agitațiile lor pot la un moment dat să aibă urmări grave. D. Hegedues, care e tare în citate și pilde străine, știe ce s’a întâmplat de curând în Polonia (în Silezia superioară). In urma discursurilor ținute contra Poloniei de către ministrul german Treviranus, poporul polonez a reacționat pe spinarea germanilor din Silezia, iar incidentele au ajuns în discuția Ligii Națiunilor, care a condamnat atitudinea germanilor provocatori. Nu ne-ar plăcea desigur să se întâmple și la noi același lucru, dar el nu e exclus. De aceea concetățenii noștri ar trebui să fie mai cuminți, iar Budapesta să-și dea seama de gravele urmări pe cari le-ar putea avea provocările ei“. Consiliul de Miniștrii au comunicat în chestiunea încăerării muncitorilor cu poliția După terminarea delegației economice de est, a avut loc un scurt consiliu de miniștri. D. Mihalache, ministrul de interne, a făcut consiliului un lung raport asupra incidentelor petrecute joi, cu ocazia întrunirei muncitorești din Calea Griviței. Ministerul de interne, a spus d. Mihalache nu a dat nici o dispozițiune, ca să se tragă în muncitori. Ancheta urmează să stabilească cine sunt vinovați și ei își vor lua pedeapsa. Consiliul a stabilit apoi ca cererile lucrătorilor de la c. f. r. și acele ale funcționarilor publici să fie studiate de o comisiune restrânsă din sânul guvernului compusă din d-nii miniștri Mihai Popovici, Manoilescu și Răducanu, care să cerceteze aceste doleanțe și să refere guvernului. Consiliul s’a ocupat apoi de proiectele de legi ce urmează să fie supuse discuției corpurilor legiuitoare. Un nou consiliu se va ține astăzi. COMUNICATUL. DIRECȚIEI PRESEI După terminarea consiliului, direcția presei de la președinția consiliului a dat următorul comunicat : In urma cercetărilor făcute asupra fapelor petrecute la întrunirea muncitorilor de la C. F. R., s’a constat până acum că printre manifestanți erau câțiva agenți comuniști purtători de arme, și alții cari răspândeau manifeste ațâțătoare. Justiția este în curs de a stabili toate amănuntele și a reținut din cei aresați 5 persoane. Cu ocazia manifestațiilor de oli, au fost 2 persoane mai grav rănite: croitorul Schwartz, care se găsea în momentul manifestațiilor pe podul de la C. F. R. în apropierea locului unde s’a produs ciocnirea între manifestanți și poliție, și tâmplarul Crăciun, care se găsea în sf. Târgoviștei, de asemenea în afară de rata manifestațiilor. Cei doi grav răniți au fost imediat transportați la spital și li s’a dat îngrijirile medicale necesare. Cu toate acesea, ei au încetat azi din viață. La autopsie s-a constatat că glontele care i-au răpus erau de calibru 6 mm.; aceasta confirmă din nou că nu proveneau din armele agenților de poliție, pentru că acese arme au calibrul 9 mm. Internă Externă Situafia — Siguranța generală a descoperit un nou cuib de spionaj sovietic, cu centrul în Cernăuți. — Pe ziua de 8 Februarie are loc încorporarea contingentului 1931. — In postul de director al Teatrului Național a fost numit d. Al. Mavrodi. — Buletinul tratativelor im nprumutului nostru de la Paris arată oscilație. — Intre d-nii mareșali Averescu și Presan a avut loc o scurtă întrevedere. — Consiliul de miniștri de aseară a discutat asupra noilor proecte de legi ce vor fi aduse în discuția Camerei. — Cabinetul Laval a primit vot de încredere de la Carnen franceză. — In curând se va depune pe biroul Seimului noul proect de Constituție polonă, care mărește atribuțiile președintelui de Republică și limitează drepturile partidelor politice. I — Intr’o mină din America s’a produs o explozie în urma căreia 70 de lucrători au fost îngropați de vii. I — Guvernul german a fixat punctele unui nou program economic pe care îl va supune curând parlamentului. I — Contele Appony intenționează să ceară eșirea Ungariei din Liga Națiunilor. I Desbaterile consiliului superior silvic ZIUA I-a In suila de ședință a sa asezații „Progresul silvic“ s’a ținut tot ședința inaugurală a consiliului silvic superior. D. C. P. Georgescu, consilier silvic ministerial, arătă că tragedia pădurilor noastre nu s’a terminat. Necesitatea înființării islazurilor comunale era notorie, dar ea a dus la deschiderea unei răni grave, căci ele nu corespund necesităților pentru cari au fost creiate. Nu se poate salva silvicultura decât cu colaborarea agriculturii. In consiliul superior silvic pădurarii vor colabora alături cu agricultorii. Silvicultorii vor să refacă pădurile, dar în acest scop trebue sa privim la ceeace s'a făcut în alte țări. D. ing. Suhățeanu în chestia conservării domeniului forestier, relevă consecințele provenite din cauza exproprierilor de păduri în vederea constituirii de pășuni comunale. D. profesor Antonescu relevă abuzul ce s’a făcut în Ardeal cu tăiatul pădurilor. D. D. Bozescu înfățișează o serie de interesante proiecțiuni luminoase, din care se colestată lipsa de ocrotire a regiunilor păduroase, undle din ele fiind dispuse într’un mod scandalos. D. Chiper este de părere de a se opri exproprierile din păduri pentru înființare de pășuni comunale. D. Petrovici spune că numai consiliul silvic superior este menit să înfăptuiască salvgardarea chestiei pădurilor noastre. Mai vorbesc d-nn : general Manolescu, Dracea, profesor și V. Popovici. D. inginer consilier C. P. Georgescu propune să se formeze o subcomisiune, compusă din d-nii avocat Petrovici, Th. Mândru și ing. Suhățeanu, care să redacteze un aviz în legătură cu cele desbătute și să fie supuse guvernului. D. Suhățeanu, după ce arată necesitatea cruțării pădurilor spune că exproprierile trebue oprite pe cale de lege; din păduri nu se mai poate destina nici un ha, pentru islaz. E . , ZIUA D-a In sala de festivități a soc„Progresul Silvic” au continuat ori dimineață desbaterile consiliului superior silvic. Fotoliul președințial a fost ocupat de d. Potârcă, subsecretar de Stat, care a deschis ședința la 9 jum. dim. D. ing. C. P. Georgescu, consilier silvic ministerial, a desvoltat comunicarea cu privire la „Politica Silvică a exploatărilor”. In primul rând d-sa a arătat că silvicultura a luat naștere din două motive: Necesitatea de a conserva pădurile, ca un bun ce aduce omenirei un complex imens de servicii, de care este strâns legată prosperitatea oricărei țări. De aci intențiunea de a impune, ca din toate pădurile să se exploateze anual numai posibilitățile normale, care în ultima analiză sunt legale cu creșterile anuale. Consecința practică a acestor două criterii științifice, a fost tendința artei amenajamentului, de a creia în fiecare pădure starea normală, — idealul în silvicultură, — care se poate obține, când am ajuns să avem în pădure, arborate pe suprafețe egale cu etatea de la 1—10 ani. PĂDURILE PARTICULARE D-sa face apoi un scurt istoric cu privire la regimul silvic de la noi. Mai departe arată că valoarea pădurilor nu trece pe la ministerul de finanțe, așa că taxele de export prohibitive trebuesc ridicate ca antieconomice și anti-fil nanciare. Pădurile, — a adăuga! d-sa, — nu vor putea fi protejate decât prin codicele silvic, dec! datoria conservărilor revin! ministerului domeniilor. T . D. C- P. Georgescu a fost feliicitat de d. ministru Potârcă pentru judicioasele soluții propuse; I ABOLIREA TAXELOR I DE EXPOT ! D. prof. Stinghea prezintă Consiliului referatul d-lui ing. Dumitrescu, care cere ușurință pentru comerț, nu abrogarea legi contribuțiunilor directe I D-sa a cerut în concluzie aboliirea taxelor de export și diminuarea taxelor de transport, pentru lemnele de lucru. D. ing. Grozescu a făcut o amplă analiză a impozitelor aplicați veniturilor provenite din exploaltarea lemnelor. In-sa a arătat defectuozitatea sistemului de evaluare a veniturilor forestiere. D. ing. George Orescu a protestat împotriva defrișărilor de păduri pentru crearea de izlazul comunale, I D. ing. prof. Antonescu spijcuind referatul întocmit de 1 ing. insp. Dumitrescu, a arătat că țara noastră exploatează în fiercare an 6 milioane metri cubi pe o suprafață de 1.600.000 hectare pădure. In ce privește taxele de export, noi trebue să ne acomodăm cerințelor piețelor mondiali ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA! Ședința s’a deschis la orele 4. D. Gherăscu a vorbit despre tarifele căilor ferate în legături cu transporturile lemnelor. De asemenea și consumația de iernii de foc și traverse a căilor feral a fost scăzut. I D. ing. insp. loanid de la c* tr., arată că tariful căilor ferat trebue să fie și comercial și economic. Pentru export mai ales tarife de transport trebue scăzut. Tarifele urmează a fi alcătuite pe un mai mare număr de ani pentru ca încheerile contractuale să nu sufere. D. C. P. Georgescu, consilier silvic ministerial, înregistrează cu satisfacție aceste declarații. D. subsecretar de stat Virgil Potârcă, scoțând în evidență rolul important al consiliului superior silvic, îl asigură că avizele c| sau emis vor fi utilizate în viitoarele legiferări. | ———~x □ x----------- | Știr! — Astă seară Sâmbătă, 31 iainuarie teatrul Național reia „Divizorul’’, de N. Gogol, cu d-neli Maria Filotti, Toto Ionescu, d-nii G. Baldovin, Al. Ghibericon, 9 Finteșteanu, în regia d-lui v Bumbești. I — Viitoarea premieră a rirului Național va fi ..Adr I Iul Crichton”, de J Marc' I d-na Tantzi Guta va, ■ v' I d-lui V. Enescu. I — Astă seară, Sâmbatiriin, Irie, Opera Română I ta la Teatrul Liric, G. Fo-ioară în această etaistă. Și I EA“ de Fr. Halevy, Ibsen, E. Algazi I rnoniu, Em. ■g0O'’ I principale. I Mâine seară | G. Verdi. |