Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)
1931-06-04 / nr. 122
DIRECTOR POLITIC REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA _____________Joi, 4 Iunie, 1931--------------_ DIRECTOR DIRECTOR BUCUREȘTI (I) ^ , ER ANUL XXVI. Mo. 122 DIRECTOR M TAREA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) * LCI Abonamente: Pe un an, 600 Lei — Pe șase luni, 800 Lei N. GEORGESCU Telefon 312|60 ^^^^^Pentru^atorități Instituțiuni MOOOLei lin primar , la calea președintelui de Consiliu a răsărit un primar rural. Imbătrînit de greul vieții, în portul lui smerit de țeran botoșăinean, cu ochii buni și triști, el a rostit, cu tradiționala cuviință a rasei lui aristocratice, cîteva cuvinte care păreau culese dirntr'o pagină a Bibliei. ___ • 1 Apoi a stat, sigur și drept, așteptând răspunsul. Pe pieptul lui se înșiruiau decorațiile campaniei, în mijloc Coroana României cu spade. 1 Cercetat unde a cules această distincție, el a spus numai care e numărul regimentului unde, foarte simplu, n'a făcut decit datoria lui. ^ ...O, eroii de orașe, cu cuiverele lor de paradă și discursurile copiate din cărți I Sărbătorirea d-lui profesor Nicolae Iorga . Opera atât de covârșitoare a d-lui profesor N. Iorga intrând în conștiința acestei nații, sărbătorirea celor 60 de ani se impunea dein sine, imp isvot nesecat de energie morală și intelectuală, faclă luminând în besnia rătăcirilor și suferințelor noastre naționale, rodeșteptător de nădejdi azurii în sufletele acelora ce-i cerceta la veistrele lor asuprite, cercetător neobosit al trecutului nostru, îndrumător, pururea veghetor destinului acestui neam, crescut în școala muncii, adevărului, a dreptății și a cinstei, așa ne apare acest suflet necuprins, acest titan al culturii și al vieții curate politice românești. j ■ V Uimește prin vastele sale cunoștințe în domeniul său de specialitate, în istoria universală, încât străinătatea care-1 cheamă atât de des i-a conferit cele mai distinse onoruri, poartă peste hotare numele nostru în plină strălucire, învățații țărilor de pe unde trece, auzindu-i verbul său vulcanic, convingător, se pleacă înaintea erudiției sale. Nimeni nu s’a ridicat până acum, dintre noi, la înălțimea prestigiului la care s’a ridicat astăzi profesorul Iorga, iar ceea ce a făcut și mai este încă în stare să mai facă pentru demnitatea acestei țări pe care o iubește pătimaș, arată pe omul de acțiune dotat cu înțelegerea deplină a lucrurilor și a raporturilor lor și cu grijea de a nu scăpa, nimic care săf mărească durerile acestui popor pe care l-a cuprins în inima sa cu atâta iubire. Nu cunoaște hodină. Decia istoria națională și universală trece cu aceiași competință în domeniul literaturii, dând verdicte și croind drumuri noui, sănătoase ; lela activitatea culturală se aruncă cu aceiași pasiune în frământările politice unde caută să imprime o radicală și binefăcătoare schimbare față de vechile metode ruinătoare pentru relațiunile dintre indivizii aceleiași țări. Pedagog, om de știință, orator, om politic, bun gospodar (vezi opera sa de la Vălenii de Munte), iar înainte de toate profesor, ajunge reprezentantul autorizat al spiritului românesc, speranța noastră la îndreptarea atâtor rele care ne-au săcătuit puterile creatoare și ne-au blazat, mântuitorul generațiilor, care se ridică plăpânde ca pregătire sufletească și intelectuală. La 60 de ani, tineretul școlar salută pe marele înțelegător al sufletului de școlar, pe părintele lor sufletesc căte s’a apropiat de atâtea ori cu multă îngăduință, l-a cercetat, l-a mângâiat, l-a sfătuit și i-a arătat poruncile acestei vieți ce se cere trăită prin muncă spornică, prin desăvârșirea ființei noastre prin cartea care profesorului Iorga i-a fost și-i este atât de dragă: înaintea școlarului stă această icoană vie, această nobilă pildă de sacrificiu pentru țară, — de viitorul căreia tremură întreaga-i ființă, — acest om care nu recunoaște decât biruința binelui și a cinstei, acest exemplar, aprope unic de puternică și scânteetoare creație, un aprig muncitor, un pasionat al cărții, un preot al dragostei de neam, un poet, Un vizionar, în sfârșit o adevărată comoară de însușiri extraordinare. Tinerimea să se întoarcă cu toată dragostea către marele om care întreaga suflare românească îl sărbătorește cu entuziasm astăzi, să contemple această majestoasă figură feticindu-se că l-au cunoscut și l-au văzut lucrând cu prodigalitate la înălțarea acestei țări, să-l urmeze pe calea atât, de larg deschisă de el și săi strige: „Imcă mulți ani pentru noi o, Tu, mare dascăl al neamului !“. Prof. G. Tomescu Din „Revista Liceului Carol I, Craiova ------------* X □ X ..... O desmințire a legației române din Londra Londra, 3 (Danub). Legațiunea română din Londra publică azil o desmințire a svonurilor lansate de către ziarul „Daily Express”" printr’o serie de articole în care critică cu violență metodele ce ar fi fost întrebuințate în campania electorală de guvernul Iorga- Comunicatul legației arată că presiunile asupra alegătorilor despre cari vorbește ziarul englez nu există. ------------- X □ - ------------ „Se pregătește un pact Kellogg intre Franța și Rusia sovietică“? Berlin, 3 (Danub). — Sub titlul „Se pregătește un pact Kellogg între Franța și Rusia sovietică*", ziarul naționalist „Lokalanzeiger*" publică un reportaj senzațional, în care spune că în cercurile politice la Paris se vorbește de mai mult timp despre un astfel de plan, cu toate că până acum ziarele franceze nu au suflat o vorbă în această privință, încă înainte de sesiunea din Geneva ar fi început tratative între Franța și Rusia sovietică în vederea încheerei unui pact de neagresiune. La Geneva au avut loc între delegații francezi și ruși negocieri economice și comerciale, cari vor fi urmate de negocieri politice. „Lokalanzeiger”" afirmă că la 5 iunie va sosi la Paris o delegație sovietică pentru a începe tratativele politice. -------------X □ X------------ Prăbușirea unui avion francez Paris, 2 (Raidler). Un avion militar de bombardament s-a prăbușit în apropiere de Metz. Patru persoane aflate în avion au fost omorîte pe rute. Atitudinea ireverențioasă față de Coroană a d-lui Maniu a provocat indignarea unanimă a intelectualilor ardeleni. Dintre aceștia, chiar acei cari au simpatizat până azi cu șeful partidului național-țărănist nu pot concepe să-l urmeze pe acesta până în calcullele sale cele mai meschine și până în ostilitatea pe care o arată Coroanei. Omul care s'a pretins autorul Restaurațiunii a fost cel dintâi care a amestecat Coroana în luptele politice, ofensând sentimentele unei țări întregi care înțelege ca strălucirea și prestigiul regal să nu fie cu nimic știrbite de către manevrele politicianilor. Ziarul „Patria" pune zilnic în discuție persoana M. S. Regelui și nu se sfiește de a aborda chestiuni pe cari le-au ridicat ziarele străine puse în serviciul dușmanilor țării. Faptul a produs o adevărată revoltă în centrele intelectualității românești, și în rândurile studențimii, care a ținut să dea o lecție de patriotism și de ținută civică bătrânilor politicieni învechiți în rele. Comunicatele centrului studențesc clujan reprobând atitudinea politicienilor cari fac din necuviințele la adresa Coroanei o armă de șantaj politic, constituesc o usturătoare biciuire a politicianismului cultivat de d. Iuliu Maniu. Gestul studențimii clujene oglindește adevăratele sentimente ale intelectualității ardelene față de încăpățânarea metodelor politicianiste, Țara și-a spus cuvântul: Cu# l la desăvârșită liniște, fără nici o rezervă, cetățenii au dat încrederea, guvernului prezidat de profesorul Iorga. Capitala României, cea dintâi, a dat dovada unei maturități care o cinstește: g toată țara cugetă la fel. Toată țara a votat cu „Udiunea Națională“. Iar dacă, pe alocuri, demagogia și mitul ariei, politici nefaste și antinaționale, a cules voturi, este că pe acolo, nu a răzbătut încă lumina adevărului, nici proporțiile dezastrului politicianilor de ost. Ne bucurăm că opoziția și-a ales în Parlament reprezentanți. Nici o dată ^trofesorul Ioriga nu s’a lăsat condus de exclusivism de partid, și mai ales de inevitabila îngustime de vederi a cluburilor autentice. * * ^ Rezultatele alegerilor mai vădesc ceva: * Oribila minciună, și desperata gălăgie a opozanților, care își strigau disperarea inventând abuzuri și calomniindu-ne... Oricine va citi listele și numărul de voturi, se va convinge de larga, de complecta libertate, în care au decurs alegerile. Iniuvernul profesorului Iorga, sprijinit pe toate conștiințele clare, din Parlament și din afară, trece la greaua și la nobila sa operă. Profesorul Iorga va răspunde cum trebue, încrederei calme, și necondiționate, a Țărei. ]Q. Prim-ministrul vizitează Banatul și Ardealul — La Mehadia, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad — Sâmbătă, 30 Mai, la bran dim. d. Președinte al Consiliului de miniștri a continuat vizitele în Banat, plecând în automobil de la Băile Hencuilane spre Caransebeș. D-sa era insolit de d-nii Badian, subsecretar de stat de domenii, avocat A. Chemale și Hamat, prefectul jud. Severin. , LA MEHADIA ’ Ca. Câțiva kilometri de gara Băilor Herculane d-sa a fost întâmpinat de câteva zeci de flăcăi bănățeni călălri, toți purtând costume naționale, cari au escortat automobilul d-lui Prim-Ministru până la Mehadia. Aci, în fața primăriei, așteptau câteva mii de săteni în frunte cu Pretorul plășei respective, primarii, preoții și învățătorii din Mehadia și Saltele învecinate. Dealungul șoselei erau înșirați în ordine un mare număr de elevi și eleve de la școlile primare. La sosire, d. Iorga a fost întâmpinat cu nesfârșite urale de imensa mulțime de săteni. D-nii Pretor, primarul Mehadiei, Târțoioagă, director de școală, au salutat în cuvinte calde pe d. Iorga, asigurându-i de marea dragoste pe care toți bănățenii o aur pentru d-sa. Impresionantă a fost cuvântarea poetului bănățean învățătorul Gh. Bălteanu din com. Topleț, care a vorbit în numele satelor din Valea Cernei și Valea Veche; acesta, cui ochii plini de lacrimi și Voicea tremurând de emoție, a preamărit pe cel mai bun fiu al neamului în cuvinte cu adevărat inspirate, îndemnurile d-lui prim-MiNISTRU D. Prim-Ministru vădit emoționat a mulțumit pentru dragostea care i se arată de către sătenii din partea locului și de conducătorii lor și arătându-le care este astăzi datoria fiecărui bun român, i-a îndemnat prin cuvinte calde și frățești să uite de vrajbă și politică și să lucreze cu toții pentru consolidarea patriei și prosperarea neamului românesc. Apoi D-sa, aclamat de miile de săteni și escortat de „bancherii” din Mehadia și satele învecinate, și-a urmat drumul mai departe spre Caransebeș. Prin toate satele întâlnite în drum, sătenii bănățeni în frunte cu preoții, învățătorii și primarii lor au întâmpinat cu multă căldură pe d. Prim-Ministru, trecerea din sale dând naștere în fiecare comună, la manifestațiuni impunătoare și entuziaste. La Caransebeșul-Nou, sat care este aproape o suburbie a Caransebeșului, d. Iorga a fost întâmpinat de P. S. S. episcopul Bădescu al Caransebeșului, d. Pătrășcanu, primarul orașului, reprezentanții autorităților civile și militare, fruntașii populației germane, etc. P. S. S. episcopul Caransebeșului și d. Primar au urat bun venit d-lui Iorga. Câteva sute de „banderii”, purtând steaguri tricolore, au format garda de onoare care a însoțit pe d. Prim- Ministru până în oraș. Aci, în vasta piață din fața primăriei, era adunată întreaga populație a Caransebeșului și mii de săteni din satele apropiate. Reprezentanții cultului protestant sunt de față, în mare număr. Laturile careului pieței sunt ocupate de elevii și elevele tuturor școlilor primare și superioare din localitate. Urale nesfârșite, aplauze și strigăte de „Hocha” se amestecă într’o impresionantă și călduroasă manifestație de încredere și dragoste pentru d. Iorga. Pe o estradă ridicată pentru această ocazie, frumos pavoazată cu verdeață și drapele tricolore, ia loc d. Prim-Ministru, înconjurat de reprezentanții autorităților ideale și reprezentanții minorităței germane. Luând cuvântul, H. Iorga spune: CUVÂNTAREA D-LUI PROF. N. IORGA Când printr’o minune dumnezeiască, pe care n’am meritat-o pe deplin prin viața care am dus-o, s’a făcut o singură țară, trebuiau să se strângă Românii din toate părțile pentru a face o singură legiune, pentru a stoarce din pământul acesta binecuvântat toate roadele de care este capabil. D-v. mai toți ați apucat pe alt drum, decât aceia pe care am mers eu și pe care am rămas aproape singur. Peste d-v. a venit domnia de partid din vechiul Regat și v-ați grămădit în jurul unor steaguri, care nu erau steagurile patriei. Ați pierdut 15 ani scumpi, care trebuiau să-i cheltuiți pentru scopurile cele mai înalte ale nației și ați ajuns acum de nu vă puteți uita unii în ochii altora; v-ați împărțit pe partide și pe clase. Țăranului i s-a băgat în minte că el trebuie să fie întâi țăran și român pe urmă. Acum a venit clipa cea mare în care, dela înălțimea Tronului, s’a rostit cuvântul cel sfânt de pace între toți Românii și cetățenii acestei țări, pentru ca țara aceasta s’o înviem și s’o înălțăm. Uniți-vă în aceiași hotărâre de a învia și de a îndrepta țara. Dacă d-v>, urmașii grănicerilor de odinioară și au o adunătură de plebe oarecare, vă veți împotrivi acestei porunci, care nu sună de două ori în istoria unui popor, având înaintea ochilor numai ambițiuni deșarte și fapte de a câștiga fără muncă, veți îndeplini un act de la care atârnă tot viitorul acestei țări; dacă nu vă veți împotrivi; îndepliniți față de copiii d-v. o operă de educație mai mare decât aceia pe care o poate pregăti toate școlile împreună. Dumnezeu să vă îndemne să vă ajutați d-v. viși-vă. e Apoi d-sa s'a adresat în limba germană cetățenilor care nu i-au putut înțelege cuvântarea ținută în limba română, arătându-le care este datoria lor față de patria comună. Cuvântarea d-lui larga, rostită cu glas puternic, plin de energie și hotărîri a făcut o puternică impresie asupra tuturor. Sunt clipe de neuitat, acelea pe care le trăesc cetățenii din părțile depărtate ale țărei, atunci când iau fericirea să se împărtășească dela cuvântul marelui nostru Profesor și Conducător. Insțiiatele unanime ale mulțimei d. Prim Ministru a părăsit la ora 9 jum. dim. Caransebeșul, îndreptându-se spre Lugoj . Pe tot parcursul până la Lugoj, în toate satele întâlnite în cale, sătenii în număr extraordinar de mare auovaționat pretutindeni pe d. Iorga. Copii, săteni și sătence, în dorința lor de a vedea mai de aproape pe d. Prim Ministrul, își căutau un loc prin mulțime, pentru a se apropia mai mult de locul unnde se afla D-sa. In comuna Sacia a fost un moment impresionant, când câțiva săteni au venit să roage pe d. Iorga, să binevoiască a veni pentru a fi văzut de un bătrân preot român, pe care el îl adusese pe brațe și cu care nu mai putea străbate prin mulțime până la D-sa. D. Iorga s’a îndreptat imediat către btărânul preot, întreținându-se câteva momente cu dânsul. LA LUGOJ La ora 11 d. Prim Ministru a sosit la Lugoj. Foarte mulți cetățeni așteptau la intrarea în oraș sosirea D-sale. P. S. Sa Episcopul Nicolescu al Lugojului, d-pn general Bugart. Comandantul brigăzei de infanterie din localitate, col Bogdan din jandarmerie, Peter Iulian delegat, cu conducerea directoratului Banatului, primarul orașului și Hamat, prefectul județului, aur salutat pe d. Iorga la sosire, urându-i bun venit. Un număr impunător de călăreți, purtând steaguri tricolore au format garda de onoare a d-lui Prim Ministru până la prefectura județului. Mai multe fanfare mergeau în frunte executând arii naționale. Dealungul străzilor, elevii și elevele școlilor primare, secundare, profesionale etc., ovaționează entuisiast pe Ministrul lor, transformând întreaga cale în dreptul lor, într’un covor de flori. Se intonează imnuri omagiale. La prefectura județului piața din fârST și vasta grădină din interior sunt arhipopulate. La intrarea în prefectură drumul este barat de renumitele coruri ale Lugojului și satelor învecinate, care execută câteva imnuri omagiale și naționale. Trecând în chioșcul din mijlocul grădinei prefecturii, înconjurat de zeci de mii de cetățeni și săteni, care nu mai conteneau de a manifesta călduros și entuisiast, ci. Prim Ministru și-a început cuvântarea. DISCURSUL PRIMULUI MINISTRU Străbătând țara dela un capăt până la altul, trebue să vă mărturisesc că nicăeri, dela malurile Nistrului, unde eram alaltăeri până la malurile Oltului, unde am fost ieri, n’am avut o primire mai bună decât aceasta de astăzi. Vrednic de recunoștința dv. este acel om, care mi-a spus că dorința Sa este să înceteze gâlceava, cearta zadarnică și intrigile nemernice, cari au paralizat poporul românesc 15 ani de zile. Am să vă fac o destăinuire, ca să înțelegeți ce respect aveam noi din partea naționalităților, a doua zi dupe unirea românilor, și cât de mult a scăzut acest respect și a cui este vina că acest respect a scăzut, îmi aduc aminte că la București au venit la mine reprezentanții sașilor, în 1919, și mi-au adus o carte tradusă în românește» care se cheamă: „Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal“. Și m-au rugat sașii atunci, dacă eu socotesc că în cartea lor este un cuvânt care să fie împotriva României și a intereselor românești, eu să șterg acel cuvânt, iar eu am tipărit cartea însoțind-o de câteva cuvinte de recomandare și eu am tăiat rânduri întregi, așa de mare era prestigiul pe care România biruitoare îl avea față de celelalte națiuni-Astăzi Coroana mi-a dat o încredere, pe care eu n’am cerut-o și mi-a impus o datorie, pe care eu o primesc. Coroana a pus pe umerii mei, încă plini de vlagă» o sarcină care o voi duce până la capăt ușor, dacă vrea nația, îmi trebuesc patru ani, ca să ridic în picioare această țară, îngenuchiată de greșelile câtorva. La 1920, în Parlamentul care-1 prezidam eu, am văzut o dorință de reforme sănătoase și cu sufletul pe care-1 aveam în momentul când, de la tribuna Parlamentului, am proclamat unirea pe veci și împotriva oricui, a tuturor ținuturilor locuite de români, cu acelaș suflet încrezător și mândru viu astăzi ca Președinte al consiliului, pentru a duce mai departe o operă oprită în loc zece ani de zile, de pofta de câștig, a unor oameni fără să muncească și de poftele nemăsurate în toate domeniile ale unor oameni adunați împreună numai pentru a exploata țara aceasta în folosul lor. In acest Parlament memorabil s’a făcut unirea laolaltă a tuturor țărilor românești, prin decretul celui dintâi Parlament liber ales, fără demagogie, — demagogie care înseamnă purtarea poporului cu minciuni și cu făgăduieli deșarte. Dacă este să aleg între demagogie și între silă, îmi este mai urîtă demagogia decât sila, fiindcă de pe urma silei, oamenii se ridică plini de iubire pentru libertate, iar de pe urma înșelăciunilor demagogice, sufletul omenesc iese stricat și ticăloșit pentru totdeauna. Dar tot în Parlamentul prezidat de mine s’a votat cea dintâia lege a pământului pentru sătenii basarabeni. Astăzi eu vă aduc 40 de ani de muncă și de încredere în virtuțile poporului românesc. Eu știu că oameni cu gânduri rele, cari nu doresc altceva decât dărâmarea acestei țări, poartă cuvinte de ură socială și de îndemnuri revoluționare și cu toate acestea, dacă eu n’am întrebuințat autoritatea întreagă a Statului, dacă n’am făcut să fie precedate aceste alegeri de arestări meritate, de opriri în drum a semănătorilor de vrajbă, este că prețuesc mintea cea mare a poporului românesc, iar eu cărturarul chem în sprijinul meu mintea înțeleaptă a poporului meu. Eu cunosc Lugojul de aproape 30 de ani. Intre Lugojul de acum 30 de ani, de supt stăpânirea ungurească și între Lugojul de acum, nu este o mare deosebire. Dacă în dv. este simțul care îl aștept și în care cred, ne vom întâlni peste 4 ani, când dv. veți face judecata asupra celor 4 ani ai cârmuitorului. _ i . * r J La sfârșitul cuvântare! d. Iorga este înconjurat de pretutindeni de imensa mulțime al cărui entujiasm delirant nu mai cuinoaști margini. I Timp de zece minute uralele și aclamațiunile nu mai sfârșește. _ I Cui greu D-sa își face drum prin mulțime pentru a ajunge să automobil. I La ora 12 sut. d. Prim Miniștrii a părăsit Lugojul, mergând spre Timișoara], însoțitorilor D-sale s’au mai adăugat d-nii Peter Iulian și col. Bogdan, care l-au întovărășit până la Oradea Mare. In drum spre Timișoara, d. Tor ga a fost întâmpinat cui acelui mare entuisiasm, pe care lea cui noscut în toate satele bănățene vizitate. Il-sa a fost nevoit să se oprească și să vorbească sătenilor în fiecare comună, insuflând tuturor dragostea pentru patrie, neam , rege și peste tot acelaș îndemn la muncă, pace și cinste în folosul tarei . I La oră 3 d. a. d. Prim Minitru a sosit la Timișoara. Toal autoritățile civile și militare, numeroși profesori și preoți precum și un mare număr de cetățeni printre cari se observară muli minoritari, au ținut să salute pe I Iorga, chiar de la intrarea în oraș La salutul d-lui primar al orașului, care în cuvântarea d-slei referise la suprema nădejde pe care toată nația românească spune ,astăzi în marele nostru profesor, d. Iorga i-a răspuns spunându-i: „Pentru a putea realiza însănătoșirea țărei, ar trebui ca și eu și d-ta să facem ma puțină politică“. I Se știe că actualul primar al Timișoarei este acelaș care a spus în cuvântarea rostită cu ocazia viziti Maiestate Sale Regelui la Timișoara, că bănățenii tot la d. Manu țin mai mult: Nota Red., I Dela barieră, uin convoi de aproape 100 autombile, au în sol pe d. Prim Ministru până 1 Teatrul Orașului. I (Continuare In pag. II-a* I D. N. Iorga Serbări pentru Românii în Albania Ne sosesc știri din Albania asupra caracterului deosebit de impresionant cu care s’a sărbătorit anul acesta la Tirana ziua de 10 Mai. Iată câteva din detaliile festivităților — care au afirmat întâetarea Statului nostru printre țările din Sud-Estul Europei — și care au stimulat și mai mult mândria de a fi român printre conaționalii noștri din Albania. La Te-Deum-ul care S’a oficiat la catedrala Ortodoxă chiar de către I. P. S. S. Mitropolitul Albaniei, Visarion Giovani, a luat parte întreg corpul diplomatic în frunte cu decanul său Sir Robert Hoggson — ministrul Marii Britanii iar din partea guvernului local președintele Consiliului d. Pandeli Evangheli, primul aghiotant regal înconjurat de toți ofițerii aghiotanți, o delegație a Parlamentului în frunte cu președintele Cocio Cotta, întreg Consiliul permanent al Bisericii, precum și toate autoritățile locale La recepția care a urmat, rolgele Muftiu al Albaniei a veni în persoană să facă urări pentru M. S. Regele Carol II în nume | Comunității musulmane. Festivitățile, deosebit de animate au durat până noaptea lui ziu. ^ I “-----—sgx---------- I Escadra românii la Syracus„ Syracusa, 3 (Radar). — Eri du omiază au ancorat la Syracus contra - torpiloarele „Mărăști” I ,„Mărășești”, acesta din urmă s vând pe bord pe A. S. R. Prinqpele Nicolae. I Prefectul orașului, șeful de Sil major al comandamentului milita și maritim al Siciliei, un reprzentant al Ministrului Marinei I reprezentanții autorităților au tiăit pe bord, în vizită oficială, salute pe oaspeți. I A. S. R. Principele Nicolae I rămâne câteva zile la Syracusa I va vizita monumentele din localtate I