Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)

1931-06-04 / nr. 122

DIRECTOR POLITIC REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA _____________Joi, 4 Iunie, 1931--------------_ DIRECTOR DIRECTOR BUCUREȘTI (I) ^ , ER ANUL XXVI.­­ Mo. 122 DIRECTOR M TAREA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) * LCI Abonamente: Pe un an, 600 Lei — Pe ș­ase luni, 800 Lei N. GEORGESCU Telefon 312|60 ^^^^^Pentru^atorități Instituțiuni MOOOLei lin primar , la calea președintelui de Consiliu a răsărit un primar rural. Imbătrînit de greul vieții, în portul lui smerit de țeran bo­­toșăinean, cu ochii buni și triști, el a rostit, cu tradiționala cu­viință a rasei lui aristocratice, cîteva cuvinte care păreau culese dirntr'o pagină a Bibliei. ___ • 1 Apoi a stat, sigur și drept, așteptând răspunsul.­­ Pe pieptul lui se înșiruiau decorațiile campaniei, în mij­loc Coroana României cu spade. 1 Cercetat unde a cules această distincție, el a spus numai care e numărul regimentului unde, foarte simplu, n'a făcut de­cit datoria lui. ^ ...O, eroii de orașe, cu cuiverele lor de paradă și discursu­rile copiate din cărți I Sărbătorirea d-lui profesor Nicolae Iorga . Opera atât de covârșitoare a d-lui profesor N. Iorga intrând în conștiința acestei nații, sărbă­torirea celor 60 de ani se impu­nea dein sine, i­mp isvot nesecat de energie mo­­rală și intelectuală, faclă lumi­nând în besnia rătăcirilor și sufe­rințelor noastre naționale, rodeș­te­ptăt­or de nădejdi azurii în su­fletele acelora ce-i cerceta la ve­istrele lor asuprite, cercetător neo­bosit al trecutului nostru, îndru­mător, pururea veghetor destinu­lui­ acestui neam, crescut în școa­la muncii, adevărului, a dreptății­­­ și a cinstei, așa ne apare acest su­­flet necuprins, acest titan al cul­turii și al vieții curate politice românești. j ■ V Uimește prin vastele sale cu­noștințe în domeniul său de spe­cialitate, în istoria universală, încât străinătatea care-1 cheamă atât de des i-a conferit cele mai­­ distinse onoruri, poartă peste ho­tare numele nostru în plină stră­lucire, învățații țărilor de pe­­ unde trece, auzindu-i verbul său vulcanic, convingător, se pleacă înaintea erudiției sale. Nimeni nu s’a ridicat până acum, dintre noi, la înălțimea prestigiului la care s’a ridicat astăzi profesorul Iorga, iar ceea ce a făcut și mai este încă în stare să mai facă pen­tru demnitatea acestei țări pe care o iubește pătimaș, arată pe omul de acțiune dotat cu înțele­gerea deplină a lucrurilor­ și a raporturilor lor și cu grijea de a nu scăpa, nimic care săf mărească durerile acestui popor pe care l-a cuprins în inima sa cu atâta iu­bire. Nu cunoaște hodină. Decia istor­­ia națională și universală trece cu aceiași competință în dome­niul literaturii, dând verdicte și croind drumuri noui, sănătoase ; lela activitatea culturală se a­­runcă cu aceiași pasiune în fră­mântările politice unde caută să imprime o radicală și binefăcă­toare schimbare față de vechile metode ruinătoare pentru rela­­țiunile dintre indivizii aceleiași țări. Pedagog, om de știință, orator, om politic, bun gospodar (vezi o­­pera sa de la Vălenii de Munte), iar înainte de toate profesor, a­­junge reprezentantul autorizat al spiritului românesc, speranța noastră la îndreptarea atâtor rele care ne-au săcătuit puterile crea­toare și ne-au blazat, mântuitorul generațiilor, care se ridică plă­pânde ca pregătire sufletească și intelectuală. La 60 de ani, tineretul școlar salută pe marele înțelegător al su­fletului de școlar, pe părintele lor sufletesc căte s’a apropiat de atâtea ori cu multă îngăduință, l-a cercetat, l-a mângâiat, l-a sfă­tuit și i-a arătat poruncile acestei vieți ce se cere trăită prin muncă spornică, prin desăvârșirea fiin­ței noastre prin cartea care pro­fesorului Iorga i-a fost și-i este atât de dragă: înaintea școlarului stă această­­ icoană vie, această nobilă pildă de sacrificiu pentru țară, — de viitorul căreia tremură întrea­­ga-i ființă, — acest om care nu recunoaște decât biruința bine­lui și a cinstei, acest exemplar, aprope unic de puternică și scânteetoare creație, un aprig muncitor, un pasionat al cărții, un preot al dragostei de neam, un poet, Un vizionar, în sfârșit o a­­devărată comoară de însușiri ex­traordinare. Tinerimea să se întoarcă cu toată dragostea către marele om care întreaga suflare românească îl sărbătorește cu entuziasm as­tăzi, să contemple această majes­­toasă figură feticindu-se că l-au cunoscut și l-au văzut lucrând cu prodigalitate la înălțarea ace­stei țări, să-l urmeze pe calea a­­tât, de larg deschisă de el și săi strige­: „Imcă mulți ani pentru noi o, Tu, mare dascăl al neamu­lui !“. Prof. G. Tom­escu Din „Revista Liceului Ca­rol I, Craiova ------------* X □ X ..... O desmințire a legației române din Londra Londra, 3 (Danub).­­ Legațiu­­nea română din Londra publică azil o desmințire a svonurilor lan­sate de către ziarul „Daily Ex­press”" printr’o serie de articole în care critică cu violență meto­dele ce ar fi fost întrebuințate în campania electorală de guvernul Iorga- Comunicatul legației ara­tă că presiunile asupra alegăto­rilor despre cari vorbește ziarul englez nu există. ------------- X □ - ------------­ „Se pregătește un pact Kel­logg intre Franța și Rusia sovietică“? Berlin, 3 (Danub). — Sub titlul „Se pregătește un pact Kellogg între Franța și Rusia sovietică*", ziarul naționalist „Lokalanzei­ger*" publică un reportaj senza­țional, în care spune că în cercu­rile politice la Paris se vorbește de mai mult timp despre un ast­fel de plan, cu toate că până a­­cum ziarele franceze nu au su­flat o vorbă în această privință, încă înainte de sesiunea din Ge­neva ar fi început tratative între Franța și Rusia sovietică în ve­derea încheerei unui pact de nea­gresiune. La Geneva au avut loc între delegații francezi și ruși negocieri economice și comercia­le, cari vor fi urmate de nego­cieri politice. „Lokalanzeiger”" afirmă că la 5 iunie va sosi la Paris o delega­ție sovietică pentru a începe tra­tativele politice. -------------X □ X------------­ Prăbușirea unui avion francez Paris, 2 (Raidler).­­ Un avio­n militar de bombardament s-a prăbușit în­ apropiere de Metz. Patru­ persoane aflate în avion au­ fos­t omo­rîte pe rute. Atitudinea ireverențioasă față de Coroană a d-lui Maniu a provocat indignarea unanimă a intelectualilor ardeleni. Dintre aceștia, chiar acei cari au simpatizat până azi cu șeful partidului național-țărănist nu pot concepe să-l urmeze pe acesta până în calcullele sale cele mai meschine și până în ostilitatea pe care o arată Coroanei. Omul care s'a pretins autorul Restaurațiunii a f­ost cel dintâi care a amestecat Coroana în luptele politice, ofensând sentimen­tele unei țări întregi care înțelege ca strălucirea și prestigiul­ re­gal să nu fie cu nimic știrbite de către manevrele politicianilor. Ziarul „Patria" pune zilnic în discuție persoana M. S. Regelui și nu se sfiește de a aborda chestiuni pe cari le-au ridicat ziarele străine puse în serviciul dușmanilor țării. Faptul a produs o ade­vărată revoltă în centrele intelectualității românești, și în rân­durile studențimii, care a ținut să dea o lecție de patriotism și de ținută civică bătrânilor politicieni învechiți în rele. Comunicatele centrului studențesc clujan reprobând atitu­dinea politicienilor cari fac din necuviințele la adresa Coroanei o armă de șantaj politic, constituesc o usturătoare biciuire a po­liticianismului cultivat de d. Iuliu Maniu. Gestul studențimii cluj­ene oglindește adevăratele sentimente ale intelectualității ardelene față de încăpățânarea metodelor politicianiste, Țara și-a spus cuvântul: Cu# l la desăvârșită liniște, fără nici o rezervă, cetățenii au dat încrederea, guvernului prezidat de profesorul Iorga. Capitala Rom­­âniei, cea dintâi, a dat dovada unei maturități care o cinstește: g toată țara cu­getă la fel. Toată țara a votat cu „Udiu­n­ea Națională“. Iar dacă, pe alocuri, demagogia și mi­tul ariei, politici nefaste­ și antinaționale, a cules voturi, este că pe acolo, nu a răzbătut încă lumina adevărului, nici proporțiile dezastrului politician­ilor de ost. Ne bucurăm că opoziția și-a ales în Parlament reprezentanți. Nici o dată ^trofesorul Ioriga nu s’a lăsat condus de exclusivism de partid, și mai ales de inevitabila îngustime de vederi a clubu­rilor autentice. * * ^ Rezultatele alegerilor mai vădesc ceva: * Oribila minciună, și desperata gălăgie a opozanților, care își strigau disperarea inventând abu­zuri și calomniindu-ne... Ori­cine va citi listele și numărul de voturi, se va convinge de larga, de complecta libertate, în care au decurs alegerile. Iniuvernul profesorului Iorga, sprijinit pe toate conștiințele clare, din Parlament și din afară, trece la greaua și la nobila sa operă. Profesorul Iorga va răspunde cum trebue, încrederei calme, și necondiționate, a Țărei. ]Q.­ Prim-ministrul vizitează Banatul și Ardealul — La Mehadia, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad — Sâmbătă, 30 Mai, la bra­n­­ dim. d. Președinte al Consiliului de mi­niștri a­ continuat vizitele în Ba­nat, plecând în automobil de la Băile Hencuilane spre Caransebeș. D-sa era insolit de d-nii Ba­dian, subsecretar de stat de do­menii, avocat A. Chemale și Ha­­mat, prefectul jud. Severin. , LA MEHADIA ’ Ca. Câțiva kilometri de gara Băilor Herculane d-sa a fost în­tâmpinat de câteva zeci de flăcăi bănățeni călălri, toți purtând cos­tume naționale, cari au­ escortat automobilul d-lui Prim-Ministru până la Mehadia. Aci, în fața­­ primăriei, așteptau câteva mii de săteni în frunte cu Pretorul plășei respective, prima­rii, preoții și învățătorii din Me­hadia și Saltele învecinate. Dea­­lungul șoselei erau înșirați în or­dine un mare număr de elevi și eleve de la școlile primare. La sosire, d. Iorga a fost întâm­pinat cu­ nesfârșite urale de imen­sa mulțime de săteni. D-nii Pretor, primarul Meha­­diei, Târțoioagă, director de școa­lă, au salutat în cuvinte calde pe d. Iorga, asigurându-i de marea dragoste pe care toți bănățenii o aur pentru d-sa. Impresionantă a fo­st cuvânta­rea poetului bănățean învățătorul Gh. Bălteanu din com­. Topleț, care a vorbit în numele satelor din Valea Cernei și Valea Veche; acesta, cui ochii plini de lacrimi și Voicea tremurând de emoție, a preamărit pe cel mai bun fiu al neamului în cuvinte cu adevărat inspirate, îndemnurile d-lui prim-Mi­NISTRU D. Prim-Ministru vădit emoțio­nat a mulțumit pentru dragostea care i se arată de către sătenii din partea locului și de conducătorii lor și arătându-le care este astăzi datoria fiecărui bun român, i-a­ îndemnat prin cuvinte calde și frățești să uite de vrajbă și poli­tică și să lucreze cu­ toții pentru­ consolidarea patriei și prospera­­rea neamului românesc. Apoi D-sa, aclamat de miile de săteni și escortat de „bancherii” din Mehadia și satele învecinate, și-a urmat drumul mai departe spre Caransebeș. Prin toate satele întâlnite în drum, sătenii bănățeni în frunte cu preoții, învățătorii și primarii lor au întâmpinat cu multă căl­dură pe d. Prim-Ministru, trece­rea din sale dând naștere în fiecare comună, la manifestațiuni impu­nătoare și entuziaste. La Caransebeșul-Nou, sat care este aproape o suburbie a Caran­sebeșului, d. Iorga a fost întâm­pinat de P. S. S. episcopul Bă­­descu al Caransebeșului, d. Pă­­trășcanu, primarul orașului, re­prezentanții autorităților civile și militare, fruntașii populației ger­mane, etc. P. S. S. episcopul Ca­ransebeșului și d. Primar au urat bun venit d-lui Iorga. Câteva su­te de „banderii”, purtând stea­guri tricolore, au format garda de onoare care a însoțit­ pe d. Prim- Ministru până în oraș. Aci, în vasta piață din fața pri­măriei, era adunată întreaga popu­lație a Caransebeșului și mii de săteni din satele apropiate. Re­prezentanții cultului protestant sunt de față, în mare număr. La­turile careului pieței sunt ocu­pate de elevii și elevele tuturor școlilor primare și superioare din localitate. Urale nesfârșite, aplauze și stri­găte de „Hoch­a” se amestecă în­­tr’o impresionantă și călduroasă manifestație de încredere și dra­goste pentru d. Iorga. Pe o estradă ridicată pentru a­­ceastă ocazie, frumos pavoazată cu verdeață și drapele tricolore, ia loc d. Prim-Ministru, înconju­rat de reprezentanții autorităților ideale și reprezentanții minorităței germane. Luând cuvântul, H. Iorga spune: CUVÂNTAREA D-LUI PROF. N. IORGA Când printr’o minune dumne­zeiască, pe care n’am meritat-o pe deplin prin viața care am du­s-o, s’a făcut o singură țară, tre­buiau să se strângă Românii din toate părțile pentru a face o sin­gură legiune, pentru a stoarce din pământul acesta binecuvân­tat toate roadele de care este ca­pabil. D-v. mai toți ați apucat pe alt drum, decât aceia pe care am mers eu și pe care am rămas a­­proape singur. Peste d-v. a venit domnia de partid din vechiul Re­gat și v-ați grămădit în jurul u­­nor steaguri, care nu erau stea­gurile patriei. Ați pierdut 15 ani scumpi, care trebuiau să-i chel­tuiți pentru scopurile cele mai înalte ale nației și ați ajuns acum de nu vă puteți uita unii în ochii altora; v-ați împărțit pe partide și pe clase. Țăranului i s-a băgat în minte că el trebuie să fie în­tâi țăran și român pe urmă. Acum a venit clipa cea mare în care, dela înălțimea Tronului, s’a rostit cuvântul cel sfânt de pace între toți Românii și cetă­țenii acestei țări, pentru ca țara aceasta s’o înviem și s’o înălțăm. Uniți-vă în aceiași hotărâre de a învia și de a îndrepta țara. Da­că d-v>, urmașii grănicerilor de odinioară și au o adunătură de plebe oarecare, vă veți împotrivi acestei porunci, care nu sună de două ori în istoria unui popor, a­­vând înaintea ochilor numai am­bițiuni deșarte și fapte de a câș­tiga fără muncă, veți îndeplini un act de la care atârnă tot viito­rul acestei țări; dacă nu vă veți împotrivi; îndepliniți față de co­piii d-v. o operă de educație mai mare decât aceia pe care o poa­te pregăti toate școlile împreună. Dumnezeu să vă îndemne să vă ajutați d-v. viși-vă. e Apoi d-sa s'a adresat în limba germană cetățenilor care nu­ i-au putut înțelege cuvântarea ținută în limba română, arătându-le care este datoria lor față de patria co­mună. Cuvântarea d-lui larga, rostită cu glas puternic, plin de energie și hotărîri a făcut o puternică impresie asupra tuturor. Sunt clipe de neuitat, acelea pe care le trăesc cetățenii din părțile depăr­tate ale țărei, atunci când iau fe­ricirea să se împărtășească dela cuvântul marelui nostru Profesor și Conducător. Ins­țiiatele unanime­­ ale mulți­­mei d. Prim Ministru a pără­sit la ora 9 jum. dim. Caransebe­șul, îndreptându-se spre Lugoj . Pe tot parcursul până la Lu­goj, în toate satele întâlnite în cale, sătenii în număr extraordi­nar de mare au­­ovaționat pretutin­deni pe d. Iorga. Copii, săteni și sătence, în dorința lor de a vedea mai de aproape pe d. Prim Mi­nistrul, își căutau un­ loc prin mul­țime, pentru­ a se apropia mai mult de locul unnde se afla D-sa. In comuna Saci­a a fost un mo­ment impresionant, când câți­va săteni au venit să roage pe d. Iorga, să binevoiască a veni pen­tru a fi văzut de un bătrân preot român, pe care el îl adusese pe brațe și cu care nu mai putea stră­bate prin mulțime până la D-sa. D. Iorga s’a îndreptat imediat către btărânul preot, întreținându-se câ­­te­va momente cu dânsul. LA LUGOJ La ora 11 d. Prim Ministru a sosit la Lugoj. Foarte mulți cetă­țeni așteptau la intrarea în oraș sosirea D-sale. P. S. Sa Episcopul Nicol­escu­­ al Lugojului, d-pn­ ge­neral Bugart. Comandantul brigă­­zei de infanterie din localitate, col­­ Bogdan din jandarmerie, Peter Iulian delegat, cu conduce­rea directoratului­­ Banatului, pri­marul orașului și Hamat, prefectul județului, aur salutat pe d. Iorga la sosire, urându-i bun venit. Un număr impunător de călă­reți, purtând steaguri tricolore au format garda de onoare a d-lui Prim Ministru până la prefectura județului. Mai multe fanfare mergeau în frunte executând arii naționale. Dealungul străzilor, elevii și e­­levele școlilor primare, secunda­re, profesionale etc., ovaționează entuisiast pe Ministrul lor, tran­sformând întreaga cale în dreptul lor, într’un covor de flori. Se intonează imnuri omagiale. La prefectura județului piața din fârST și vasta grădină din in­terior sunt arhipopulate. La intrarea în prefectură dru­mul este barat de renumitele co­ruri ale Lugojului și satelor înve­cinate, care execută câte­va­­ im­nuri omagiale și naționale. Trecând în chioșcul din mijlo­cul grădinei prefecturii, încon­jurat de zeci de mii de ce­tățeni și săteni, care nu mai con­teneau de a manifesta călduros­­ și entuisiast, ci. Prim Ministru și-a început cuvântarea. DISCURSUL PRIMULUI MINISTRU Străbătând țara dela un capăt până la altul, trebue să vă mărtu­risesc că nicăeri, dela malurile Nistrului, unde eram alaltăeri pâ­nă la malurile Oltului, unde am fost ieri, n’am avut o primire mai bună decât aceasta de astăzi. Vred­nic de recunoștința dv. este acel om, care mi-a spus că dorința Sa este să înceteze gâlceava, cearta zadarnică și intrigile nemernice, cari au paralizat poporul româ­nesc 15 ani de zile. Am să vă fac o destăinuire, ca să înțelegeți ce respect aveam noi din partea naționalităților, a doua zi dupe unirea românilor, și cât de mult a scăzut acest respect și a cui este vina că acest respect a scăzut, îmi aduc aminte că la Bu­curești au venit la mine reprezen­tanții sașilor, în 1919, și mi-au a­­dus o carte tradusă în românește» care se cheamă: „Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal“. Și m-au ru­gat sașii atunci, dacă eu socotesc că în cartea lor este un cuvânt care să fie împotriva României și a intereselor românești, eu să șterg acel cuvânt, iar eu am tipărit car­­tea însoțind-o de câteva cuvinte de recomandare și eu am tăiat rânduri întregi, așa de mare era prestigiul pe care România birui­toare îl avea față de celelalte na­țiuni-Astăzi Coroana mi-a dat o în­credere, pe care eu n’am cerut-o și mi-a impus o datorie, pe care eu o primesc. Coroana a pus pe umerii mei, încă plini de vlagă» o sarcină care o voi duce până la capăt ușor, dacă vrea nația, îmi trebuesc patru ani, ca să ridic în picioare această­ țară, îngenuchia­­tă de greșelile câtorva. La 1920, în Parlamentul care-1 prezidam eu, am văzut o dorință de refor­me sănătoase și cu sufletul pe ca­re-1 aveam în momentul când, de la tribuna Parlamentului, am pro­clamat unirea pe veci și împotriva oricui, a tuturor ținuturilor locui­te de români, cu acelaș suflet în­crezător și mândru viu astăzi ca Președinte al consiliului, pentru a duce mai departe o operă oprită în loc zece ani de zile, de pofta de câștig, a unor oameni fără să muncească și de poftele nemăsu­rate în toate domeniile ale unor oameni adunați împreună numai pentru a exploata țara aceasta în folosul lor. In acest Parlament memorabil s’a făcut unirea laolal­tă a tuturor țărilor românești, prin decretul celui dintâi Parlament liber ales, fără demagogie, — de­magogie care înseamnă purtarea poporului cu minciuni și cu făgă­duieli deșarte. Dacă este să aleg între demagogie și între silă, îmi este mai urîtă demagogia decât sila, fiindcă de pe urma silei, oa­menii se ridică plini de iubire pentru libertate, iar de pe urma înșelăciunilor demagogice, sufle­tul omenesc iese stricat și ticălo­șit pentru totdeauna. Dar tot în Parlamentul prezidat de mine s’a votat cea dintâia lege a pămân­tului pentru sătenii basarabeni. Astăzi eu vă aduc 40 de ani de muncă și de încredere în virtuțile poporului românesc. Eu știu că oameni cu gânduri rele, cari nu doresc altceva decât dărâmarea acestei țări, poartă cu­vinte de ură socială și de îndem­nuri revoluționare și cu toate a­­cestea, dacă eu n’am întrebuințat autoritatea întreagă a Statului, dacă n’am făcut să fie precedate aceste alegeri de arestări meri­tate, de opriri în drum a semănă­torilor de vrajbă, este că prețu­­esc mintea cea mare a poporului românesc, iar eu cărturarul chem în sprijinul meu mintea înțeleap­tă a poporului meu. Eu cunosc Lugojul de aproape 30 de ani. Intre Lugojul de acum 30 de ani, de supt stăpânirea un­gurească și între Lugojul de acum, nu este o mare deosebire. Dacă în dv. este simțul care­ îl aștept și în care cred, ne vom în­­tâlni peste 4 ani, când dv. veți face judecata asupra celor 4 ani ai cârmuitorului. _ i . * r J La sfârșitul cuvântare! d. Iorga este înconjurat de pretutindeni de­ imensa­ mulțime al cărui entuj­­iasm delirant nu mai cuinoaști margini. I Timp de zece minute ural­ele și aclamațiunile nu­ mai sfârșește. _ I Cui greu D-sa își face drum prin mulțime pentru­ a ajunge să auto­­mobil. I La ora 12 sut­. d. Prim Miniștrii a părăsit Lugojul, mergând spre Timișoara], însoțitorilor D-sale s’au­ m­ai adăugat d-nii Peter Iulian și col. Bogdan, care l-a­u întovărășit până la Oradea­ Mare. I­­n drum spre Timișoara, d. Tor­ ga a fost întâmpinat cui acelui mare entuisiasm, pe care lea cui nos­cut în toate satele bănățene vi­zitate. I­l-sa a fost nevoit să se opreas­că și să vorbeas­că sătenilor în fiecare comună, insuflând tuturor dragostea pentru patrie, neam , rege și peste tot acelaș îndemn la muncă, pace și cinste în folosul tarei . I La oră 3 d. a. d. Prim Mini­­tru a sosit la Timișoara. Toal autoritățile civile și militare, nu­­meroși profesori și preoți precu­m­ și un mare număr de cetățeni printre cari se observară muli minoritari, au ținut să salute pe I Iorga, chiar de la intrarea în oraș La salutul d-lui primar al ora­șului, care în cuvântarea d-sle­i referise la suprema nădejde pe care toată nația românească s­pune ,astăzi în marele nostru pro­fesor, d. Iorga i-a răspuns spu­nându-i:­­ „Pentru a putea realiza în­sănătoșirea țărei, ar trebui ca și eu și d-ta să facem ma puțină politică“. I­­ Se știe că actualul primar­­ al Ti­mișoarei este acelaș care a spus în cuvântarea rostită cu ocazia viziti Maiestate­ Sale Regelui la Timi­șoara, că bănățenii tot la d. Manu­ țin mai mult: Nota Red.­, I Dela barieră, uin convoi de a­proape 100 autombile, au în sol pe d. Prim Ministru până 1 Teatrul Orașului. I (Continuare In pag. II-a* I D. N. Iorga Serbări pentru Românii în Albania Ne sosesc știri din­­ Albania a­­supra caracterului deosebit de impresionant cu care s’a sărbăto­rit anul acesta la Tirana ziua de 10 Mai. Iată câteva din detaliile festivităților — care au afirmat întâetarea Statului nostru prin­tre țările din Sud-Estul Europei — și care au stimulat și mai mult mândria de a fi român prin­tre conaționalii noștri din Alba­nia. La Te-Deum-ul care S’a ofi­ciat la catedrala Ortodoxă chiar de către I. P. S. S. Mitropolitul Albaniei, Visarion Giovani, a luat parte întreg corpul diploma­tic în frunte cu decanul său Sir Robert Hoggson — ministrul Marii Britanii iar din partea gu­vernului local președintele Con­siliului d. Pandeli Evangheli, primul aghiotant regal înconju­rat de toți ofițerii aghiotanți, o delegație a Parlamentului în frunte cu președintele Cocio Cotta, întreg Consiliul perma­nent al Bisericii, precum și toate autoritățile locale La recepția care a urmat, rol­gele Muftiu al Albaniei a veni în persoană să facă urări pentru M. S. Regele Carol II în nume | Comunității musulmane.­­ Festivitățile, deosebit de ani­mate au durat până noaptea lui ziu. ^ I “-----—sgx---------- I Escadra românii la Syracus„ Syracusa, 3 (Radar). — Eri du­ o­miază au ancorat la Syracus contra - torpiloarele „Mărăști” I ,„Mărășești”, acesta din urmă s vând pe bord pe A. S. R. Prinq­pele Nicolae. I Prefectul orașului, șeful de Sil major al comandamentului milita și maritim al Siciliei, un repr­zentant al Ministrului Marinei I reprezentanții autorităților au ti­ăit pe bord, în vizită oficială,­­ salute pe oaspeți. I A. S. R. Principele Nicolae I rămâne câteva zile la Syracusa I va vizita monumentele din local­tate I

Next