Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)
1931-06-11 / nr. 127
DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Joi. H limie, 1931 I BUCUREȘTI (I) _ ■ ANUL XXVI. No. S27 I Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) * “■ Abonamente. Pe un an, 600 Lei — Pe șase luni, 300 Lei Telefonul 2160_______________________________Pentru autorități și instituțiuni: 1000 lei N. GEORGESCU DIRECTOR O obrăznicie 4st Cel mai important din ziarele care caută cîrciog guvernului — îi veți afla numele cînd va protesta, strigînd : „De noi e vorba ?" —, pune în paralelă Occidentul gulerelor scrobite și baronilor de bucătărie, îmbrăcați în pielea de mănușă a nemeșilor detronați cu „balcanismul" Vechiului Regat. Și i se pare că de la moravurile occidentale ale cui a ridicat din neant toate non-valorile și a tratat țara, cucerită prin alegeri populare, ca un Madagascar luat cu armele s'a trecut, supt oamenii de treabă cari cîrmuiesc azi, la moravuri balcanice. „Balcanul", domnule analfabet cu pretenții de berărie, a fost un pămînt de multă suferință și luptă. Deasupra oamenilor din „Balcan", chiar dacă el cuprinde glorioasa Suceavă, nobilul Iași, Tîrgoviștea ctitoriilor frumoase, Bucureștii cari acopăr oasele Domnilor, au fluturat steaguri naționale stropite cu mult și scump sînge din generație în generație, steaguri a căror umbră singură a fost încă un prilej de speranță pentru cei cari nu puteau lupta. „Balcanul" e un ținut de sfinte biserici și mănăstiri, lăcașuri de cultură. „Balcanul" e făcut din căsuțele celor cari, necontenit prădați, de străini și de ai lor înșiși, n'au păstrat ură nimănui. Și între acest „Balcan" și orice împrumut bucheresc al cîtorva intelectuali cu cravată după modelul stăpînilor este o deosebire pe care n'o pot vedea aceia cari, la ceasul cînd se cere o muncă positivă, urlă în pustiu ca șacalii înteriți de la oase. Negocierile pentru încheerea unei convențiuni comerciale între România și Grecia au ajuns la un bun sfârșit. Presa grecească își exprimă bucuria că aceste negocieri, ce au durat un an, au dus la rezultatul dorit. S'a tratat pentru obținerea reciprocă a reducerii taxelor vamale și pentru obținerea de indemnizați cn în favoarea supușilor greci din România ale căror bunuri au fost expropriate. Guvernul român s’a interesat in special de benzină, lemne de construcție și grâu, iar cel grecesc de măsline, untdelemn și fructe proaspete. Din tratările urmate, Grecia a obținut reducerea taxelor la măsline cu aproape 0,80, la untdelemn 80%, la fructele proaspete 60%. Grecia a exportat în România în 1930 aproape 3000 tone măsline, pentru o valoare de circa 33 milioane drahme. Deasemenea a mai exportat la noi 172.455 kg. untdelemn și două treimi din producția ei de fructe proaspete (lămâi, portocale, mandarine). Exportul de untdelemn poate fi simțitor sporit, dacă exportatorii greci îl vor trimite în bidoane, cum îl trimit cei francezi și italieni. Reducerea taxelor vamale la fructele proaspete va contribui și la sporirea exportului în România, care în 1930 a fost de 2.700 tone, pentru o valoare de 10 milioane drahme. A fost redusă și taxa la smochinele uscate, cu 10%. In 1930 România a importat din Grecia 700 tone smochine grecești. Guvernul român nu și-a putut lua obligația cerută de cel elen de a importa tutun din Grecia, dar a dat asigurări că va cumpăra din acea țară tutunul necesar pentru amestec.Iuvernul român cumpără anual 200—400 tone tutun grecesc inferior și cantități mai mari de tutun turcesc și bulgar pentru amestec. Grecii au și posibilitatea de a spori exportul de țigarete în România. Acel export a fost de circa 300 kgf. în fiecare din cei trei ani din urmă. La rândul ei România a obținut, prin tratările urmate, ca Grecia să ridice bariera ce pusese grâului românesc, din care s-a exportat în Grecia în 1930 numai 13.000 tone, față de un import de 600.000 tone. Cererea guvernului român a fost găsită logică de presa grecească, întrucât grâul românesc corespunde ca preț și calitate, cerințelor populației eltenice, care se aproviziona liber cu grâu românesc înainte de război. Cererile României pentru înlesnirea importului în Grecia a benzinei și cartofilor nu au fost admise. Guvernul grec a susținut că importul de benzină românească ține primul rang în Grecia (42.549 tone în 1930, față de 31.421 tone în 1929). In schimb au fost reduse taxele vamale pentru lemnele de construcție și petrolul brut din România. Exportul de lemne din România în Grecia este de aproape 200 mii m.c. (200 milioane drahme), iar exportul de petrol brut este de 50 mii tone (120 milioane drahme). Guvernul elen a mai acordat unele mici reduceri de taxe la porumbul pentru păsări și la cimentul din România. Presă grecească laudă mult spiritul de sinceră concilianță al delegaților români și îndeamnă pe exportatorii greci să trimită în România numai mărfuri de bună calitate și bine ambalate. D. Notițe economice Convenția comercială dintre România și Grecia Viitoarea conferințămperială economică Londra, 10 (Rador). — Ministrul pentru dominioane, d. Thomas, a declarat în Camera Comunelor eri, că viitoarea conferință imperială economică va avea loc la Ottawa, abea anul viitor, căci Australia și Noua Zeelandă au comunicat că nu pot participa la o asemenea conferință anul acesta. în August, precum fusese hotărît, mai înainte. Guvernul canadian va organiza această conferință. X □iliarul afacerii „Oustric“ Paris, 9 (Rador). Comisiunea de anchetă în afacerea „Oustric” a examinat scrisoarea prin care d. Renaudeil demisionează din acea comisie, sub pretext că s’a făcut prea mult zgomot în jurul afacerii acesteia, care poate implica eventual și un membru al cabinetului. Comisia a răspândit amintind că toate hotărârile ei au fost luate în unanimitate și în consecință cu participarea d-lui Retnauled. Din atitudinea opoziției reiese că aleșii acesteia înțeleg să transforme parlamentul, cu prilejul validărilor într'o oficină de defăimare a țării în fața străinătății și de demagogie pentru uzul masselor cari se lasă mereu înșelată. Opoziția nu și-a făcut însă bine socotelile. Ea a neglijat din calculele ei faptul că majoritățile actualului parlament prin nimic legate de obligațiunile pe cari le reclamă o reciprocitate întotdeauna respectată de vechile concepțiuni de partid, nu pot tolera tocmai ele, născute dintr'o luptă dusă împotriva minciunii politice, ca demagogia să se servească de parlament ca de un instrument al ei. Vorbele goale, discursurile sterile nu-și vor găsi teren prielnic printre oameni cari vin cu suflet nou să gonească învechitele apucături ale politicianismului. După cum guvernul preside de d. profesor Nicolae Iorga este un guvern al faptei, așa și parlamentul ales cu sprijinul său moral va fi un parlament în care fapta va înlocui vorba. Prea sunt multe și dureroase rănile țării, prea sunt mari și grei, nevoile ei, prea sunt complicate problemele cari cer o rezolvare urgentă ca să mai fie loc pentru altceva decât pentru hotărîri repezi și pentru o acțiune de legiferare în care vorba să fie atâta cât e strict necesară să lămurească problema pusă. Salutăm în nouile adunări legiuitoare intenția de a trece în muzeul vechiturilor politice, practica demagogiei parlamente P. Atentatele la libertatea presei Comisia centrală electorală, cercetând dosarele alegerilor de Cameră, a ratificat cuprinsul lor, și a stabilit listele definitive ale noilor deputați. Camera, suverană, are, singură, după lege, dreptul de a cerceta și hotărî asupra contestațiilor. — Comisia centrală rezumându-și activitatea în a rectifica erorile materiale ale rezultatelor. E locul acum, să răspundem încă unei minciuni grosolane, din seria nesfârșită cu care a asurzit lumea, presa național-țărănistă, și cea de o independență care provoacă surâsuri. Nici nu se cunoșteau rezultatele, și corul ziarelor de ațâțare și de rătăcire, striga pe toate tonurile, — disprețul alegătorilor pentru guvernul profesorului Iorga. E răspunsul drastic al masei electorale, indignate că... a trecut în opoziție partidul d-lui Maniu. E reacțiunea sănătoasă a opiniei publice, față de guvernul care a venit cu lozinca „jos partidele”. Indignarea Țării împotriva dictaturei abea mascate, s’a manifestat prin abținere. Știind că urnele vor fi furate, alegătorii au preferat să se plimbe ! Nerozii serios încadrate, din presa gălăgiei și anarhizărei morale, nouri de fum ca să ascundă — cât ar putea ascunde, — din opera fostului regim. A doua sau a treia zi, totalul votanților s’a cunoscut. Era cu mult mai mare decât în 1928, când f frenezia electorală, pornea să instaureze un guvern, și un grup de politician. Monitoarele gălăgiei, au sărit cu o agilitate primejdioasă, — la altă manoperă. S’au sporit voturile ! Guvernul a măsluit dosarele. El a majorat numărul votanților. El a falsificat [UNK] voința națională, ca să reducă din cotele opozante. Era a nu știm câtea inepție. Dosarele alegerilor, pot convinge și pe cei mai îndărătnici, că mințea încă o dată, — cu intenție, și cu intenții nemărturisite, — presa de scandal. Ziare scrise românește, — dar așa de puțin la unison cu sentimentele și cu interesele românești, — au îndrăsnit să afirme că guvernul în care Țara își pune încrederea, guvernul chemat de Suveran la grelele vremuri de azi, este un guvern de falsificatori! Ajunge atât, ca din nucleele anarhiei de pretutindeni, să se reverse asupra României, asupra prestigiului ei, insanități nenumărate. Indoelile să-și facă drum, neîncredere, să birue, — iată o operă diabolică, în care presa specializată, și clubul d-lui Maniu, au mai activat cândva,... din opoziție. Sunt acestea, adevărate crime de Stat. Siguranța unei țări, și dreptul guvernului de a-și realiza opera, nu pot rămâne la discreția aventurierilor, chiar a celor ascunși în presă. Măsuri legale, drastice și prompte, vor veni să stăvilească anarhia care se lăfăește la adăpostul unei libertăți sfinte,—terfeilte metodic de agentura anarhică. Excesele ei, campaniile nesăbuite, ignominia argumentelor și minciuna revoltătoare în care evoluează, — fac din această agentură, centrul atentatelor grave la libertatea scrisului. Guvernul înțelege și respectă libertatea presei. Nu și a libertinajului care trăind din denaturări și din falsuri, subminează ordinea legală. mmPruni ................... n__________ . Continuăm azi a publica după note stenografice, interesantele cuvântări ținute de d. prof. N. Iorga în diferitele orașe ale țării. Prin bogăția de idei ce conține, ca și prin substratul adânc moral, aceste cuvântări formează punctul de plecare al unei noui ere politico-sociale, cu care poporul român neintră în adevărata lui manifestare de viață. CERNĂUȚI înalt Prea Sfințite, doamnelor și domnilor. Azi dimineață, când dv. ați binevoit să recunoașteți câteva merite unui profesor și cărturar, profesorul și cărturarul nu putea să fie de față. Am căutat să învederez că nu e bine să vină cineva la lauda faptelor pe care le-a făcut sau pe care lumea prea binevoitoare i le atribuie. Eu sunt obișnuit, de alminteri, să stau totdeauna, ași zice aproape , mai bucuros în fața atacurilor decât în fața laudelor. Și eu m'am temut totdeauna că prea multe laude ar scădea în profesorul și în luptătorul care sunt, avântul de care are cineva nevoie pentru a se ținea viu. Pe când atacurile, chiar cele mai puțin îndreptățite, acelea răscolesc toată puterea sufletului omenesc și-l fac apoi să lupte pentru aceia ce crede că este bine în viața lui și în societate. Cu atât mai greu aș fi putut să fiu dimineața cu cât recunoașterea de care mați învrednicit se adresează, nu unui om care și-a sfârșit activitatea, ci unuia care o continuă, și o continuă pe drumurile care nu sunt totdeauna cele aprobate de toată lumea. Așa încât, dv. ați făcut azi dimineață și un act de curaj: un act de curaj, vorbind de un om care nu are numai prieteni, și un act de curaj vorbind de cineva care, cine știe, mâine poate să fie încă mai puțin vrednic, și anume chiar în domeniile noi care-i vor fi fost încredințate de bunăvoința prietenească a dv. a tuturora. Prin urmare, profesorul nu vine la laude, cărturarul nu vine la recunoaștere, dar șeful de guvern este dator să arate și aici, în Capitala uneia din cele mai frumoase provincii românești, care e rostul cârmuirii sale, care este direcția în care înțelege a-și cheltui silințile devotate și, mai ales, care este partea pe care Bucovina o are în aceste silinți. IN SERVICIUL REGELUI înalt Prea Sfințite, doamnelor și domnilor, cei cari mă cunosc știu că eu sunt omul care nici odată n’am cerut nimic, care am rostit cândva această convingere a mea, profundă, că țara are dreptul să ceară de la oricare din noi orice, iar noi nu avem dreptul să cereau de la țara noastră nimic. N’a venit la putere la cei șaizeci de ani ai săi un om care să îi așteptat, care să îi dorit aceasta, ci eu am fost adus prin Singurul care putea să îmi poruncească in această țară și în lumea întreagă, prin porunca Domnului și Regelui mieu. (Ovațiuni). Și administrația mea nu poate să aibă alt scop decât acela de a-L servi devotat în toate bunele intențiuni pe care acest suflet ales le are față de Țara în care cu ajutorul lui Dumnezeu s’a întors la dreptul Său. , După lungi încercări de a face un Ministerial național, s’a văzut că singura soluție e ca, într’o armonizare de conștiinți să se înceapă lucrul de specialiști, oameni de ispravă cari să se gândească înainte de toate la binele, pe care fiecare îl poate face potrivit cu cunoștințile sale. A venit momentul când Maiestatea Sa a cerut hotărît, personal, cetind cuvintele pe care le cunoașteți cu toți și pe care nu le pot uita, și văd în același timp înfățișarea Maiestății Sale, când a cetit aceste cuvinte și-mi dam bine sama că punea suflet în această cerere care se îndrepta către noi — când Maestatea Sa, zic, mi-a cerut să ajutăm țara cu toții și a adaus că acela care n’are acest dor în această împrejurare este ca un desertor de la datoria față de dânsa. Eu, cu convingerile pe care le-am avut totdeauna și față de Suveranul mieu și față de Țara mea. Am spus cândva că sunt la îndemână pentru orice loc ca și pentru orice sarcină în care aș putea să folosesc Tronului și Țerii (Ovațuni), că eu primesc, numai fiindcă Maiestatea Sa o cere, să ajut țara mea fie și în Ministeriul pe care îl va respinge toată lumea. Deoarece însă era vorba de un Ministeriu de specialitate, m’am oferit Maiestăți Sale și, natural, și aceluia pe care Maiestatea Sa îl însărcinase cu formarea guvernului, ca ministru al școlilor, în puterea celor patruzeci de ani, pe cari i-am închinat învățământului public și i-am închinat ca un profesor care, fără motive de boală grea sau călătorie în străinătate, n’a lipsit un singur ceas de la datoria sa. „VOIU LUCRA CU TOȚI OAMENII I DE BINE“ Al doilea gând al mieu a fost acela de a lucra cu toți oamenii de bine din România. Eu nu sunt un adversar al partidelor în sensul apusean al cuvântului. In sensul apusean al cuvântului un partid este o adunare de oameni în jurul unor credințe, și acești oameni se pun la dispoziția țării cu tot ceea ce poate da alcătuirea lor. Evident, eu sunt contra noțiunii de partid oriental, care înseamnă servirea partizanilor cu ajutorul mijloacelor pe care le dă țara Dar eu cred că și partidele care ar fi alunecat către concepția orientală pot fi aduse către singura și adevărata concepție și, prin urmare, în această credință m’am adresat către toată lumea. Am pus o singură condiție : să nu mi se dea agenți electorali cu cari n’am ce face, ci oameni de merit, cari să poată servi România în era aceasta nouă care se deschide. Unii au primit, și un puternic partid, a cărui viață se confundă cu istoria patriei, a constnțt să mă ajute. Alții nu. Unii nu de la început, alții nu, după ce au făcut anumite calcule, care nu mă privesc pe mine. Eu am <>erit, în dauna și a celor mai buni prieteni ai miei, tot ceia ce un om de bună credință și un prieten putea să acorde. In felul acesta a ajuns țara să aibă un guvern fără nici un caracter de partid, fără nici-un interes de partid, fără nici-o clientelă, fără nici-o altă dorință decât a lucra cu oricine oferă o capacitate pentru binele obștesc. (Continuare în pag. III-a). La Cernăuți și T.Severin — Un an de domnie rodnică — Sărbătorirea Cernăuți. 8. — Ziua de astăzi s‘a sărbătorit în orașul nostru cu un deosebit fast. De dimineață toate edificiile publice și clădirile particulare au arborat drapele naționale ,iar muzicile militare s’au perindat în zorii zilei prin piețile orașului. , La ora 10 și jum. s’a oficiat un teldeum în. Catedrala orașului a deschis, printr’o cuvântare festivă a I. P. S. S. mitropolitului Nectarie, care a relevat , evenimentele politice legate de această zi. Tedleumul a fost oficiat de un sobor de șase preoți și doi diaconi în frunte cu I. P. S. S. Nectarie. Răspunsurile au fost date de excelentul cor mitropolitan de sub conducerea d-lui Zavulovici. După terminarea serviciului religios, reprezentanții autorităților militare și civile au trecut în revistă companiile de onoare. D. general Iacob com. div. 8-a, a vorbit trupei. Muzicile au intonat Imnul Regal, în timp ce sol de la Cernăuți — dații au isbucnit în puternice urale. Apoi companiile de onoare, cercettașii și cercetașele au defilat prin fața autorităților civile și militare. După amiază, muzicile au cântat în piețile publice, iar pe terenul „Dragoș Vodă” s-au desfășurat mari serbări sportive. Seara a fost un festival la Teatrul Național, cu care prilej conferința festivă a fost ținută de d. dr. Romulus Cândea, prof. universitar și deputat. Corul mixt al liceului militar din localitate, dirijat de d. Petrovici, a executat mai multe cântece naționale, cari au fost viu aplaudate de asistență. Cu ocazia zilei de astăzi s'au expediat telegrame de felicitări M. S. Regelui Carol al II-lea și guvernului. Trupele din garnizoană au făcut seara o frumoasă retragere cu torțe iar orașul a fost feeric luminat și în deosebi primăria municipiului Cernăuți. „IN CUPELE GRELE PRIN CARE TRECE JARA, FAC CEL MAI CALD APEL TUTUROR FIILOR SĂI, LA CEA MAI SINCERĂ ȘI DESINTERESATA COLABORARE PENTRU DESVOLTAREA FORȚELOR EI VII. CER CA TOJI, FĂRĂ DEOSEBIRE DE OPINIE POLITICA, CREDINȚĂ SAU OBÂRȘIE, SĂ-MI DEE SPRIJINUL LOR CEL MAI LARG PENTRU PROPĂȘIREA JARH PRIN CINSTE ȘI DEMNITATE". CAROL Ziua de 8 Iunie In jurul zilei de 8 Iunie pot voi mulți să vorbească de dânșii. Dar toți cei cari și-au închipuit că ei sunt cei care deschid drumurile istoriei, că hotărăsc dacă trebue să fie noapte sau zi și că îndrumează, pe când nu făceau decât să se supună, toți apar mărunți, neînsemnați și — cu cât se ridică mai mult în călcâe — ridiculi. Căci în această dramă n’a existat și n’au hotărît decât două personagii. Cel dintâi este Regele. El a știut să cumpănească, să aleagă, să decidă. Cu un curaj care impune oamenilor și cu un gest care poruncește istoriei El a apărut într’o zi privind față în față, ochi în ochi Țara. Căci cea de a doua întruchipare reală, vie, conștientă a dramei este Țara. Ea este aceea care totdeauna, dar totdeauna, trecând peste nevolnicia oamenilor politici, a dorit clipa de la 8 Iunie. Ea a grăbit-o prin bătăile înfrigurate ale inimei sale în așteptare. Și din cea dintâi oră când a auzit vestei cea mare ea și-a spus cuvântu răspicat și drept. Ea nu a întârziat, n’a discutat n’a căutat formule, nu s’a strecurat printre răspunderi și au pătat ziua cea mare cu șovăel care să trezească îndoiala. Iată de ce fără a aștepta hotirea istoriei simțul de adevăr , poporului nostru recunoaște epopeea dela 8 Iunie, învăluită î acelaș nimb al înălțimilor, numi două întruchipări : REGELE ȚARA. M. Manoilescu („Drumul Nou“). tivirii Mirisirii — Expunerea d-lui Brandsch — Eri la ora 5 presa, a fost convocată la președinția consiliului de către d. Rudolf Brandsch, subsecretar de stat al minorităților, care a făcut o amplă expunere a modului cum înțelege d-sa să rezolve problema minorităților, despre care a spus că nu poate fi altfel tratată decât ca o chestiune de stat, care stă deasupra oricăror uneltiri de partid. Se cere multă înțelegere și precauție pentru a duce la bun sfârșit sarcina pe care d-sa Și-a luat-o din mentul când a venit la conducerea acestui departament. D-sa a predat ziariștilor planul de activitate de mai jos, menționând că l-a supus aprecierii d-lui Prim-ministru N. Iorga. Dăm câteva din importantele pasagii ale proectului elaborat de d. Brandsch, care sperăm că prin colaborarea efectivă a tuturor minorităților din țară va putea să fie realizat. Subsecretariatul de stat al minorităților fiind organul consultativ al guvernului pentru chestiunile minoritare, activitatea sa va fi îndreptată în două direcțiuni: a) teoretică și b) practică. ACTIVITATEA TEORETICA Problema minoritară este de la război încoace una din problemele cele mai discutate. In jurul ei s-a desvoltat o bogată literatură; savanți cu renume și prestigiu mondial i-au dedicat sute de monografii și de studii, analizând-o sub toate aspectele și din toate punctele de vedere. Nu există adunare a Societății Națiunilor ori a consilului ei, în care această problemă să nu formeze obiect de discuții. Minoritățile însăși se organizează în vederea acțiunilor comune pentru revendicarea drepturilor cari cred că li se cuvin. Astfel, în afară de congresele generale ale delegaților tuturor minorităților europene, congrese care-și au un secretar general permanent la Viena, minoritățile germane din statele europene își au un Verband al lor, înființat la 1922 care publică revista „Nation und Standt“; minoritățile polone s’au organizat și ele într’o astfel de uniune în 1929 și în acelaș an și-au înființat uniunea lor și minoritățile rusești. Minoritatea maghiară din România, Iugoslavia și Cehoslovacia, fără să constitue o uniune oficială, este în permanent contact. La noi s-a înființat, la începutul anului trecut, pe lângă direcția presei și a propagandei de la președinția consiliului de miniștri, un oficiu pentru studiul problemelor minoritare. Acest oficiu urmează să treacă la subsecretariatul de stat al minorităților. Prin acest oficiu, subsecretariatul de stat al minorităților va urmăria) discuțiile în jurul problemei minoritare din străinătate (studii, articole de reviste,, discuțiile de la Societatea Națiunilor, activitatea instituțiilor străine pentru studiul problemei minoritare, etc.) și repercursiunile asupra minorităților din țară; b) soluțiunile practice cari s’au dat diferitelor probleme minoritare din străinătate, urmările lor și repercusiunile asupra minorităților din țară ; c) , va urmări tot ce se scrie în presa străină despre România în legătură cu problema minoritară d) va urmări apoi cu cea mai mare atenține mișcările minor-Uha diri..'tară, curentele de idei cari frământă viața lor public mișcările lor culturale, sociale, conomice și politice. eta) va urmări situația minoitaților române din străinătate (stuatia culturală, socială, economică și politică). Având prin' oficiul de studii dispoziție întreg materialul informativ asupra chestiunilor ce privesc problema minoritară general și asupra minorității din România în special subscretariatul de stat va lua inițitiva măsurilor (proecte de le noui, de modificare a legilor tinale, etc.) ce se impun pein stabilirea conviețuirii armonic între elementul românesc și ementele minoritare în limitele i teraselor statului național roân Subsecretariatul de stat va emina apoi diferitele chestiuni , interes minoritar, cari i se supă din partea președintelui eoniliului, ori din partea reprezentanților minorităților. Ca organ cisultativ auxiliar, se va institui I lângă subsecretariatul de stat I minorităților, o comisiune ci care vor face parte specialii fără deosebire de partid, și reprezentanți ai minorităților. Prin subsecretariatul de stat I minoritățior se va face coordonrea măsurilor de ordin generali principial, privind viața minoităților, ale tuturor depărtămenilor. De aceea departamentele, îlinte de a lua astfel de măsi (proecte de legi, ordonanțe, reslamente, etc)., vor cere avizul acestui, subsecretariat de stat. Subsecretariatul de stat al Inorităților se va îngriji, de, tristerea delegaților români, atulși acolo unde prezența lor este necesară,, la diferitele congrl internaționale în cari se disci problema minoritară. A întrebat, ce proecte de legi pregătesc, d. Rudolf Brandsch declarat că este vorba deccfdată de modificarea legii de ganizare a învățământului popular —■ care e probabil să adusă chiar în sesiunea ce se cchide — cum și de modifica legii pentru obținerea și pieirea cetățeniei române. ----------------* □ *---------— D-ali Macdonald și Aiderson se vor duce Berlin Londra, IO (Rader). — telegramele pe cari d-nii mJdonald și Henderson letrimis d-lor Bruening Curtius ca răspuns la salurrile acestora în momentul 9barcările la Southampton, Jmenii de stat englezi treda că acceptă invitația de a merge la Berlin, la o dată, I urmează a se fixa ulteriori M. S. Regina Mar a oferit un dejun in onoarea d-lui Mussolini Roma, 9 (Rador). Inainte plecare spre România, M. S.gina Maria a oferit un dejun onoarea d-lui Mussolini în vS baronului Fassini. Participau pe cipesa Ileana, prințul Anton Bourbon, baronul Fassini și merease personalități italiene.