Neamul Românesc, octombrie 1931 (Anul 26, nr. 219-245)
1931-10-14 / nr. 229
JPOMicaf s Ministrii Industrei si Comerțului DIRECȚIUNI A MNELOR EXTRAS DIN JURNALUL CONSILIULUI DE MINIȘTRI Nr. 1378 DIN 3 OCTOMBRIE 1931 ȘI DECIZIUNEA MINISTERIALA INREG. SUB Nr. 93545 DIN 8 OCTOMBRIE 1931 Prin Jurmalul Consiliului de Miniștri No. 1378 din 3 Octombrie 1931, s’a declarat proprietate minieră concesionabilă pentru exploatarea petrolului brut (țițeiul) cu gazele sale de zăcământ și derivatele sale naturale, precum și a oricărui alt bitum lichid, făcând parte din clasa I-a- I subclasa b. grupa 2, de sub art. 2 din Legea minelor, o suprafață de 122 ha. 8181 m. p. situată pe teritoriul comunei Răsvadul de Jos, județul Dâmbovița, determinată ca fiind cunoscută petroliferă, pe baza lucrărilor de explorare executate de Societatea petroliferă „SONDRUM“ in limitele perimetrului „Pădurea Sf. Gheorghe Nou“. Prin acelaș .Turnul s’a aprobat împărțirea suprafeții declarată astfel concesionabilă, în două perimetre de exploatare, spre a fi concesionate după cum urmează, anume: 1. Perimetrul ..Pădurea Sf. "Gheorghe Nou No. XXXIX" în suprafață de 82 ha. 4040 m. p. soicietății LONDRUM“, conform art. 182, al. 1 din Legea minelor, în condițiunile cuprinse în Caetrul de sarcini aflat la dosarul acestui perimetru; și 2. Perimetrul „Pădurea Sf. Gheorghe Nou No. XL" în suprafață de 40 ha. 4041 rr. pe care se va concesiona prin licitațiune publică ce se va ține în ziua de 25 Prefectura Județului Arad Serviciul Economic No. 25785/1931 Arad la 26 Septembrie 1931 "PUSUCAȚIUNE Se aduce la cunoștință generală că în ziua de 3 Noembrie 1931, orele 9 dim. se va ține licitație publică cu oferte scrise și sigilate în localul administrației Sud. Arad, etajul I, Sala mică de ședință No. 10, în conformitate cu art. 88—110 din Legea asupra contabilității publice și art 31-oái din Regulamentul de funcționare al Oficiului central de licitații, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de continuare a construirei șoselei județene Socodor Sânmartin: sect. km 0.0-6 și 10- 12.3 în valoare de lei 2.830.ouu(adică două milioane opt sute trei zecimii lei). Concurenții vor depune garanția de 6 la sută din valoarea devizului în numerar sau în efecte garantate de Stat cu recepții de la Administrația financiară din Arad în plic închis și separat deodată cu ofertele în primirea Comisiei de licitații în ziua și ora fixată pentru licitație. . Concurenții vor trebui sa inplinească conditiunile cerute de Legea contabilității publice și regulamentului Oficial «mixaj de Uitații și comWniiile generale “■AIV-A Cilor este cel fixat in caetul de MASL lauxatoarea ott « t Extimația generala, caetul de lacmi si conditiunile speciale în Smile se pot vedea la economic al indetant Mo 3 în toate zilele de lucru ire orele 11-13 din zi. Prefect, Indescifrabil , 1 Secretar g-ral, Indescifrabil Noembrie 1931, ora 10 dimineața, conform art. 184, al. 1 din Legea minelor. Prin deciziu sea înreg sub No. 95545 din 8 Octombrie 1931. Ministerul industriei și comerțului a stabilit, în conformitate cu Jurnalul Consiliului de miniștri sus arătat, condițiunile generale în care se va tine licitațiunei și se va institui și acorda concesiunea de exploatare a acestui din urmă perimetru, — condițiuni generale, care sunt desvoltate în Cautele de sarcini aflate la dosarul cauzei, — și a numit, pentru alegerea întreprinderilor petrolifere care vor fi admise la licitațiune, precum și pentru ținereaicitațiunii în ziua fixată o comisiune compusă din d-nu Constantin Budeanu, secretar general al ministerului, președinte al comisiunii, inginer Aurel Țânțăreanu, directorul minelor Grodhină, directorul contabilității, Fr. Risdorfar, inginer de mine și D. Ștefănescu, geolog, membri ai comisiiunii și Nic. E. Ionescu, ca secretar al comisiunii. Dosarul în care sunt cuprinse toate actele în legătură cu licitațiunea, se va putea vedea la Direcțiunea minelor, care îl va ține la dispozițiunea tuturor întreprinderilor petrolifere, doritoare să ia pate la această licitațiune. Pentru conformitate, Șeful serv. Indescifrabil GREFA TRIB. R.-SARAT EXTRACT D-na Oprina Manea Gh. Creta, din R-Sărat, prin petiția întreg, la No. 17497/930, a intentat acțiune de divorț contra soțului său Manea Gh. Grețu din R-Sărat. Din căsătorie a rezultat trei copii : Aurora de 21 ani, Stela de 20 ani și Veronica de 18 ani. Pârâtul posedă avere 7 pogoane pământ arabil în Bălești, R.Sărat. Pentru care s’a făcut prezentul extract. Grefier, Indescifrabil. LICITAȚIE Monitorul Oficial r onprilă M. O.), ține la 9 Noembrie 1931 orele 16 jumătate, licitație publică pentru aprovizionaea cu cca. 30 vagoane hărtie Si Condițiunile se găsesc în cablul de sarcini care se poate cere prin poștă sau se consulta 1 Sul Direcțiunii Generale M. O. licitație • Monitorul Oficial ,TMV orele 16 si S ssszUV , stă narea cu o instalație de turnavaluri de clei. Condițiunile se găsesc în caetul de sarcini care se poate prin poștă sau se consulta la sediul Direcțiunii Generale M. O. regimentul DE INSTRUCȚIE AL CENTRULUI DE INSTRUCȚIE AL ARTILERIEI PUBLICATIONS fro. 8 ' _ Se aduc la cunoștința celor oneresați, că în ziua de 19 Octombrie 1931, ora 10, se va UTM a doua licitație publică, la regiment de înșir. Artilerie, în tavira Mihai-Bravuul, jud. Vlașca pentru aprovizionarea regimentului cu vitele necesare trupei pe timp de un an. de la 5 Noembrie 1931, până la 15 Noembru 1pw Licitația se va ține în con SISA" licitații" si novoiele publicate în Monitorul Oficial No. 127, din : *epoate persoanele care vor la parte la licitație, vor depune, p lângă ofertă și o garanție de 5/ m valoarea totală a furmimii iar oferta se va face in conformitate cu caetul de sarcin se poate vedea în fiecare zi de ora 8, până la ora 18, la scaa regimentului. p. Comand, reg. instrucției artileriei, Lt-colonel, Indescifrabil NEAMUL ROMANESC Situația populațiunii din județul Cluj — Nevoi și doleanțe țărănești. — Un interesant memoriu adresat guvernului de către d-l senator al Clujului dr. Simon — Flota impozitelor în cereale.—Datoriile țărănești.- Ajutorarea sinistraților. — Starea drumurilorinteresante declarații făcute nouă de către d. dr. Simon senator al Clujului . Dorind a da cititorilor noștri o icoană exactă a situațiunei în care se găsește azi sub diferite raporturi, județul Cluj, ne-am adresat n d-lui dr. Simon, senatorul Clujului, care tocmai s’a întors dintr’o lungă anchetă făcută în județ, rugându-1 să ne facă câteva declarații. c Iată ce ne declară d. senator Si- f ■ mon. r „Am cercetat aproape toate costumele jud. Cluj, și am constatat peste tot aproape aceleași plângeri ! — și anume, prețul redus al produselor țărănești și lipsa de numerar cu care să poată face față datoriilor la bănci și impozitelor. 1 Este interesant că țăranii nu se plâng atât de greutatea sarcinilor , cât, mai ales de lipsa prețurilor convenabile. , Premiul de 10.000 lei la vagonul de grâu nu se prea simte în județul nostru. , PREFECTURA JUD. ILFOV. „ Serv. Administrativ V No. 14201 din 10 Octombrie 1931 PUBLICAȚIUNE „ Se publică spre cunoștință gevenerală că în ziua de 24 Octombrie 1931, orele 11 dini. se va ține licitație publică în pretoriul acestei Prefecturi, situată în str. jr Ilfov No. 6, prin oferte scrise, închise și sigilate, pentru procurarea următoarelor materiale necesare la instalarea și reparațiiler liniilor telefonice din județ: 17 luni. (șaptesprezece kgr. și o jumătate) kgr. câltiî p 220 (două sute douăzeci) fiare n curbe mijlocii: 1499 (una mie patru sute nouăzeci și nouă) izolatori mijlocii: B 315 (trei sute cincisprezece) spiroane pentru proptele și ancore; 80 (optzeci) kgr. sârmă de fier zincat de 1,8 mm.; ,1 630 (șase sute treizeci) kgr. 21 sârmă de fier zincat de 3 mm.; ® 420 (patru sute douăzeci) kgr. I sârmă de fier zincat de 4 mm.; 1585 (cinci sute optzeci și cinci) I stâlpi de stejar de 7 (șapte) metri 2 lungime; 12 (douăsprezece) kgr. vopsea neagră; 3 (trei) pensule. Amatorii pot vedea devizele estimative, caerele de sarcini și condițiunile în orice zi de lucru în tre orele 8—1 jum. dim. la arhiva Prefecturei jud. Ilfov. . Concurenții pentru a fi admiși la licitație trebue să depună o dată cu ofertele și garanția provizoriie de 5 la sută din valoarea materialelor ce oferă, în numerar , sau efecte garantate de Stat, prezentând recipisa Casei de depuneri. _ . Se menționează că se pot primi oferte pentru toate materialele în total sau pentru stâlpi separat și pentru totalul celorlalte materiale separat. Supra oferte nu se primesc. Prefect, Indescifrabil. __ _ Șeful serv., Indescifrabil > PLATA IMPOZITELOR IN CEREALE „Țărănimea cere insistent plătirea impozitelor în cereale. In scopul acesta am înaintat un memoriu d-lui ministru al agriculturii prin care am cerut intervenția acestui minister pe lângă ministerul de finanțe spre a se încasa acel un miliard și 425 de milioane cari reprezintă impozitul agricol pe țară — în cereale. Prin aceasta s-ar scoate din circulație circa 70.000 de vagoane de cereale. Un stoc de 70.000 de vagoane blocate va produce în primul rând o diminuare a ofertei și prin urmare o urcare a prețurilor cerealelor cu tot cortegiul ei de avantagii pentru economia națională și particulară. Este cunoscut că țăranii, imediat după recoltă aleargă pe diferite piețe oferind cerealele lor — licitând „ad diminuenduim“ pentru a-și putea procura numerarul de care au nevoie pentru plata impozitului. Plătindu-se impozitul direct prin cereale, mii de mici ofertanți vor fi evartați de la ofertă și astfel, natural, că raportul între cerere și ofertă se va modifica în favoarea cererei și astfel prețul se va urca. Greutăți tehnice în realizarea acestui plan nu se ivesc. O anchetă ■ întreprinsă în județul Cluj a dovedit că din contră, încasarea impozitelor prin cereale ar fi cu ■ mult mai ușoară decât în numerrariu. Ar trebui mai puțin personal de percepere și Statul s’ar putea folosi de concursul autorităților administrative. • In ce privește înmagazinarea și aci nu ne-am izbi de greutăți insurmontabile. . Cerealele s:ar putea aduna în ’ magaziile deja existente ale G. F. R.-ului, iar unde astfel de magazii n’ar ava capacitatea necesară. ’ se găsesc de regulă în apropiere . imensele magazii ale foștilor lati* fundiai’i cari de ani de zile stau pustii — și cari ar putea fi utilizate în acest scop. Prin metoda aceasta de încasare a a impozitelor s’ar evita o mulțime de lucrări inutile ale organelor de percepere. 3. Este cunoscut că azi pentru în* jcasarea unei sume bagatele se fac j. o sumedenie de formalități, sormații, sechestre, licitații etc., astfel că de multe ori costul lucrărilor și al hârtiei fac mai mult de 3cât suma cu care a fost debitat țăranul. * >a Prin încasarea în cereale, o mare parte din aceste lucrări ar fi inutilă deoarece țăranul la provocare s’ar prezenta cu cerealele, plătind toată suma datorită, ai Le pune întrebarea ce va face în Statul cu cerealele ,,încasate“ ? Le și va vinde, și le va vinde mai ușor le și mai bine ca țăranul deoarece Statul care dispune de un întreg corp consular, de o mulțime de atașați comerciali și legații, îi va fi mai ușor în situațiunea de a căuta și găsi debușeuri în străinătatate decât țăranul neversat în afaceri comerciale In afară de această. Statul are posibilitatea de a curăți aceste cereale și a le transforma în cereale nestandardizate. va ori este cunoscut că azi cereale rele încă se vând după clasa di sjl standard și nu după mostră.ție Țăranii nu sunt în stare a com).pune un singur vagon spre exemp plu de grâu, deoarece câte mic gospodării într’un sat, atâtea clase de grâu se vor afla — de reguli una mai proastă ca cealaltă. Văzând țăranul că modusul nu are barem atâta valoare de a putea plăti impozitele cu el, aceasi va fi un mare stimulent pentru e de a produce pe viitor mai mult or. In ce privește prețul în care s’a ivi încasa cerealele e foarte ușor &■or stabili. Se va lua de bază prețuri cerealelor la Brăila spre exempli Teama că țăranul va putea prelua fil* de ocazie spre a plasa cereai pe proaste nu trebuie să fie pre 5% mare. In nici într’un caz diferent t0 nu va face azi premiul dat exponaitatorilor de 10.000 lei. Iare mult importă că țăranul are putea înșela Statul cu 5—10 pre la cente, dând o calitate mai proast — viceversa — se va încasa intregal impozitul, iar Statul va scăpa e ibil ei formele rotante ,infacagabile. DATORIILE ȚĂRĂNEȘTI LA BĂNCI ,,In ce privește datoriile țărănești la bănci situația se prezintă cu totul altfel — continuă d .dr. Simon. Față de fisc toți țăranii sunt debitori natural cu sume mici, pe când față de bănci numai o mică parte din ei, însă cu sume cu mult mai mari decât față de fisc, astfel că mulți dintre țărani (cei cu datorii la fisc) nemai fiind siliți să alerge cu cerealele lor pe piață, puținii țărani cu datorii pe la bănci vor fi scutiți de concurența acelora cu datorii la fisc. Cu chipul acesta prețul cerealelor se va urca și datornicii băncilor vor putea plăti anuitățile și poate chiar ceva din capital. O urcare a prețurilor cerealelor va aduce cu sine în mod logic o moare și a prețurilor celorlalte produse țărănești — cum sunt: vitele, oile, porcii, păsările ouăle, etc. AJUTORAREA SINISTRAȚILOR DE PE URMA GRINDINEI DIN JUDEȚUL CLUJ Trecând la altă ordine de idei, am întrebat pe d. senator dr. Simon ce ajutoare au primit dela stat sinistrații de pe urma grindinei care a bântuit nu de mult la Cluj ? — ,,Sinistraților de pe urma grindinei, guvernul le-a venit în ajutor pe două căi. In primul rând s’a ordonat păsuirea impozitelor datorate de sinistrați pe 1931 și pe anii precedenți. In al doilea rând s’au luat măsuri pentru a se veni în ajutorul acestor sinistrați la însămânțări. In scopul acesta guvernul a mijlocit prin Camera de agricultură Cluj acordarea unui împrumut de un milion jumătate pentru ca acești sinistrați să-și procure sămânța necesară. CAILE DE COMUNICAȚIE DIN JUDEȚUL CLUJ :.Drumurile vicinale din jud. Cluj. — ne spune d. senator Simon", sunt într’o stare destul de bună. Regret că nu pot spune acelaș lucru și despre șoselele naționale. Mai ales porțiunea șoselei Cluj- Jilău și Cluj-Apahida sunt impracticabile. Am intervenit la ministerul lucrărilor publice pentru grăbirea reparației acestor drumuri și spre marea mea bucurie constat că deocamdată gropile se umplu cu pietriș. Am convingerea că în România nu vom avea drumuri bune atâta vreme cât nu se va reintroduce prin lege prestația în natură. SPIRITUL POPULAȚIEI „Pe lângă toate greutățile economice și financiare, pot spune că populația județului Cluj are toată încrederea într-un viitor mai bun și înțelege rostul vremii. Această populație știe că criza aceasta nu este numai o criză românească ci una mondială, are răbdare și nu cere guvernanților alta decât să-i ajute a trece hopul acesta economic fără a le zdruncina existenta gospodărească. Țărănimea are o mare încredere în patriotismul și onestitatea d-lui prim ministru N. Iorga și în competinta gospodărească a d-lui C. Argetoianu. In ceea ce privește partidele politice, acestea sunt astăzi aproape inexistente în județul Cluj. De abia ici și colo câte un exponent politic fără popor. Populațiunea în mare parte atribue desechilibrul economic de azi politicianismului nefast de până mai ieri. al partidelor politice — încheie d. dr. Simon. Fără îindoială că printre cercetărtoric, problemelor economiice dintre e outiul nostru, d-l Gheron Netta ocupă un loc de frunte. 1 Astfel, în colecția întitulată „Ceri cutări și material documentar privitor la istoria economică a României“ pusă sub auspiciile Institutului Economic Românesc, a mai publicat și alte documente, lucrări dinntre care cele mai importante sunt; Relațiile Româno-Polone" și „încercări de navigație pe Olt”" lucrare premiată de Academia Română. Lucrarea de față începe cu câteva coinsiderațiuni asupra mercanntiliismului. Austria își va îndrepta expansiunea ei economică îni spre Turciia și provinciile stăpânite de ea. Prin tratatul de comerț și navigațiune încheiat la o săptămână după încheierea tratatului de pace de la Passarowitz adică la 27 iuiie 1718 se deschidea larg porțile pentru produsele austriace în Sud-est. Consecvenți scopului lor de a pune mâna pe comerțul de la gurile Dunării și M. Neagră Austriacii obțin în 1784 din partea sultanului dreptul de a naviga atât în M. Neagră, cât și la gurile Dunării, iar la 1785 încheie un tratat comercial cu Rusia prin care ambele țări își promit reciproc să se ajute și să dea asiistență necesară negustoriilor ambelor țări pentru a le înlesni progresul comerțului. Politica mercantilistă recomanda printre alte măfuri pentru găsirea de noi debușeuri și extinderea granițelor politice. De aceea Austria urmărea să stăpânească în total sau în parte provinciile românești care erau sub stăpânirea Turcilor, în primul rând pentru a-și forma debușeuri și apoi pentru a îmipiednica expansiunea Rusei care devenita tot mai amenințătoare. Pentru aceasta împăratul, trimitea oamenii competenți carii înaintau rapoarrte amănunțite asupra provinciilor Româneștii. Aceste rapoarte se mai găsesc și astăzi în arhivele din, Vislena și de ele s’a folosit d-l Gherom Netta la alcătuirea interesantei d-sale lucrări. Printre acești exploratori este și , Wenzel von Bregnand, de la care s'au găsit cele mai interesante rapoarte. Astfel el începe cu Moldovai, fiind ■ că după propria lui mărturisire ar vea la îndemână un material bogat , inedit sau tipărit, care-i folosea la, mstocmiiirea, rapoaritei lor în afară de observatiunile lui personale. El a întocmit o statistică amănunțită, aupra Moldovei culegând diate asupra situațiunii geografice, numărul ,și caracterul locuitorilor clasificația populațiunii, relgiunea, științele,, a economia țării, industria, comerțul, organiizarea civică, organizarea spirituală, armata, finanțele, In afară de Moldova von Brog 3 na rd mai dă relații asupra unei călătorii la M. Elgia» p Manea de Marmara precum și asupra coastei de 1 apus a mării Negre. ‘ Lucrarea cuprinde în anexă în limba germană documentele originale inedite statu pubbficate ale lui Wenzel von Brognand, o tablă a lo curiilor suicturilor și numelor pirecum și câteva planșe. S. M. Enciulescu Dela Teatrul National 3 Asta seară Luni. 12 Octombrie Teatrul Național reprezintă ,,Noaptea regilor“ capodopera lui Shakespeare, într’o montare nouă, în regia d-lui Paul Gusty. D. R. Bulfinsky își face în această piesă reintrarea pe scena teatrului Național. In celelalte roluri apar: d-nii Gr. Mărculescu, Ion Manu, A. Athanasescu, C. Duțulescu, N. Săvulescu, Al. Criticu, G. Demetru, G. Măruță, d-nele Tanitzi Cutava, Cleo Pand-ra Mariette Anca. -------------Î0X------------De la Opera Română "Miercuri seara, scena Operei Române fiind ocupată cu repetiția generală a Operei „Fidelio în acea seară Opera va face relație. Examene Asociația Licențiaților Academiilor Comerciale și Industriale, ține ședință de Comitet Luni 12 Octombrie a. c., ora 19, la sediu. ----------xI .1 x--------- Expansiunea economică a Austriei și mumicei orientale I (Cartea Românească 1031) Cărți REGIMENTUL DE INSTRUCȚIE AL CENTRULUI DE INSTRUCȚIE AL ARTILERIEI PUBLICAȚIUNE No. 7 Se aduce la cunoștința celor interesați, că, iin ziua de 28 Octombrie 1931, ora 10 dimineața, se va ține, la Regimentul Centrului de Instr. al Artileriei, în tabăra Mihai-Bravul, jud. Vlașca, licitație publică, pentru procurarea colonialelor, necesare trupei, pe timp, de un an, adică: ! 10.000 kg. orez Rangon 15 kg. ceaiu 4.000 kg. zahăr 3.600 kg. ulei Fleming ! 5.000 kg. măsline Trele ! 1.000 kg. brânză de oi ! 2.000 kg. untură de porc. . Licitația se va ține în conformitate cu art. 88—110 inclusiv, din S. C. P„ Regul Of. C. L. și normele publicate în Monitorul Oficial No. 127, din 4 iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitație, vor depune, pe lângă ofertă și o garanție de 5% din valoarea totală a furniturii pe ferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu caetele de sar l* cini, cari pot fi văzute în fiecare zi. de la ora 8. până la ora 18. la de sediul Regimentului. p. Comand.’reg. de instrucție al artileriei, lt. col., (sb) Indescifrabil > j Un publicist italian despre Universitatea din Cluj Revista " Construire" din Roma. publică un articol, datorit d-lui Alessandro, asupra universității din Cluj, articol in care spune, între altele, următoarele: ,.La sfârșitul anului trecut au fost mari serbări cu prilejul aniversării primului deceniu al Universității românești din Cluj. Serbările au fost onorate cu prezența M. S. Regelui Carol al II-lea, al M. S. Reginei Maria și A. S. R. Principele Nicolae și au luat parte reprezentanții țărilor străine, membrii guvernului, delegații celorlalte Universități, ai Academiei române din București și ai unui public numeros. „Universitatea din Cluj a fost organizată la sfârșitul războiului, după ce Românii din Transilvania s'au unit pentru vecie cu Patria, mamă. Înainte de război, aici a fost un centru universitar unguresc.. A fost organizată o universitate românească, în acest Cluj, fostul Napoca, de pe vremea Românilor, unde un fiu al Moldovei italiene venise cu 32 de jesuiți ca să oragnizeze și să întemeieze prima școală superioară în 1651, fiind poftit de Principele transilvănean Ștefan Báthory. Acest italian a fost Anton Posservno, un diplomat subtil. Precum a pus temelia primei școli superioare un latin, astfel a organiat în 1919 un așezământ trainic un popor latin, poporul român., „Limba română, prin caracterul latin, este un mijloc foarte bun în slujba culturii europene, nu numai pentru români, dar chiar și pentru acei ce învață această limbă la Universitate, căci e foarte apropiată de celelalte limbi neo-latine ca italiană, franceză, spaniolă, deci înlesnește mult învățământul acestor limbi, în deosebi pentru unguri, a căror limbă e prea depărtată de limbile europene. „Universitatea din Cluj este pătrunsă de un incit, spirit latin și tocmai grația acestei universități, poporul român din Transilvania a fost reintegrat în latinitate și readus la moștenirea spirituală a împăratului Traian. Universitatea îndreaptă pe tineri spre idealul suprem al latinilor, cari sunt, cârmuitorii mișcării spirituale a lumii, și în această tendință românii, fii cei mai depărtați ai Romei, acei ce înalță forța civilizației spre orizont, vor munci veșnic alături de marii lor frați latini din ,.Apus". Spectacole LUNI, 12’OCTOMBRIE OPERA ROMANA: Relodie. TEATRUL NAȚIONAL: „Noaptea regilor”. TEATRUL REGINAL MARIA : „Adevărat gol, goluț“. TEATRUL MARIA VENTURA: Relodie-CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „O aventură nebună“. TRIANON: „Die Lustingen weiber von Wien“. CINEMA SELECT: „Quampi on est belle“ cu Lily Damita. FEMINA : „Victoria cea mare”. ROXI: „O aventură nebună“. VOX : „Sing-Sang“. CORSO: „Grock“. OMNIA : „Unde mi-e nevasta". VOLTA BUZEȘTI: „Nopțile din Bosfor“ și teatru. ; MARCONI: „Ariana” și teatru. , MARNA , Material de box Schmerling—Stribling și teatru. iNIDO (Intrarea Zalomit) : „Citadela din Varșovia“. ROMA : „Gaucho“ și teatru. 1 DOROBANȚI (pref. Dorobanți): „Vine gorila“ și ,J S’ăpastea“. , TERRA: „Samson în goana, după , milioane*, 2 completări sonore, seara trupa Mișu Bejan-Scorțon CINEMA TOMIS: „Desonorata” cu Marlene Dietrich, Victor MacLaglen și o complectare. — ^-----3:„| X-—— In chestiunea monopolului alcoolului - Păreri exprimate la Camera de Comerț — Deoarece în darea de seamă de făcută de ziare asupra ședinței zile de la 5 crt., a Camerei de Conomerț, privitoare la chestiunea ma Monopolului alcoolului, părerea pe d-lui D. Mociorniță, cunoscutul comerciant, a fost eronat și ,nu- mi complet redată, — de ea ne roagă pe să publicăm următoarele asupra va punctului de vedere, așa cum l-a și exprimat și care este următorul : tv. Problema alcoolului îmbrățișează 3 laturi diferite: una de pr ordin fiscal, alta de ordin econo- demic și în sfârșit a treia de ordin ar social. re Pentru, coordonarea și menajacerea intereselor oarecum contra- C1 dictorii ce derivă din problema 6 fabricațiunii și comercializării alcoolului în țară, mijlocul cel mai eficace este ca statul, ca arbitru suprem într’o societate, să aibă și conducerea sub formă de mono- apol. m m FISCAL ȘI ECONOMIA. Din punct de vedere fiscal, statul pentru a ușura alte categorii a de impozite împovărătoare penttru clasele producătoare și munții pitorești, are nevoie să perceapă c cu mai multă siguranță și ușurințe să impozite de la acest produs, care este alcoolul, prin excluderea altor intermediari, concentrând în mâna sa întreaga desfacerea a produselor. nu privește interesele economice și ale producătorilor, atât ci ale cultivatorilor de vii, de fructe, cât și ale acelor cari s'au ocupat până în prezent cu desfacerea gruiii și derivatelor din aceste produse, respectiv debitanții de a băuturi spirtoase, am declarat că n se cere ca interesele lor să fie amenajate, în sensul că desfacerea produselor monopolului să se facă în prima linie prin această categorie de comercianți, iar c nu prin concesionarea uneia sau câtorva bănci indigene sau străine cum, din zvon public, se spune că ar intenționa să facă guvernul. RENTABILITATEA CULTIVATORILOR DE FRUCTE In ce privește rentabilitatea vi iitoare a cultivatorilor de fructe, < ■ am afirmat și cred că oricine va judeca fără patimă, ci cu rațiunea limple a iubitorului de neam, va găsi că tot prin sistemul monopolului rentabilitatea producătorilor se va mări. . Se va mări prin faptul că producătorii au un client sigur: statul, ca e oricât s-ar zice, este mult mai bun platnic decât orice particular, și se va mări rentabilitatea și prin îndrumarea cultivatorilor spre producerea de fructe alese pentru consumațiune și pentru export, lucru prevăzut și încurajat de legea monopolului. „ Suntem și am rămas aproape singura țară de țuicari, care nu numai că nu exportăm nimic, dar consumăm mere și prune de California, plătind pe ele prețuri înzecite celor pe cari le primesc la locul de producție pentru fructele transformate în țuică, cultivatorii noștri, sau sistemul monopolului întreaga muncă a producătorilor, , mai ales a acelor numeroși podgoreni, se simplifica, rămânând ca statul să facă partea grea de transformare și comercializare. Omul își primește imediat plata pentru munca sa prin predarea produselor, respectiv a fructelor, delegaților statului, care nu va căuta, cum o fac azi atâți comercianți să strângă pe producătoriii de gât luându-le produsul pe nimic. dus, tendință care este la ordinea zilei în mai toate ramurile de activitate, se pot realiza economii mari și deci și câștig mai mari pentru fiecare în parte. Și din acest punct de vedere mai ales, am accentuat că sunt pentru monopolul fabricațiunii și vânzării alcoolului prin organele statului, adică pentru concentrare. În ce privește latura socială a problemei, aceasta nu poate fi îndeajuns evidențiată pentru a se arăta foloasele monopolului prin restrângerea, supravegherea și combaterea, pe cât posibil, a viciului alcoolismului în țara noastră. j ia Munca de astăzi cu fabricarea e țuicii de către fiecare podgorean, este o risipă de forțe și de bani !” și pe cari producătorii nu-i mai se pot recupera numai prin concentrarea muncii și a mijloacelor ei de aplicare la un anume prolcoolul este unul din agenții periculoși de dezagregare morala, materială și fizică, spre cari a mers cu pași repezi, mai cu seamă după război, poporul și nomia noastră naționale. •^V' Am spus că numai reglementând în mâinile statului fabricarea și supravegherea distribuțiunii, pentru înlăturarea produselor vătămătoare sănătății, înlăturând fraudele și falsificațiunile, cum am văzut cazurile nenorocite cu orbirea și chiar moartea oamenilor, prin consumarea de aIȚ0 ° l metilic, adăugat pentru falsificarea băuturilor. Prin reglementarea debitării, respectiv a vânzării acestor produse, unde când și cui să se vândă și prin mijloace de poliție și profilaxie sanitară, se poate ajunge la însănătoșirea poporului român, care nu prin consumul de alcool sub orice chip și orice formă. <rare ,statul să tragă beneficii, ci prin însănătoșirea fizică și vigoarea lui morală, să devie apt pentru alte munci mai productive, care să susțină mai demn sarcinile statului. . O ASIGURARE DE VIITOR ! Dacă prin acest monopol se poate asigura țarei o viață mai tihnita, un popor mai sănătos din toate punctele de vedere și beneficii morale și materiale mai mari, și se poate îndruma și folosi protețiunea altfel decât pentru e i băuturi otrăvitoare și dacă se pot înlătura rușinoasei © afacera cum a fost cu „spirtul ne■ gm , făcute de către toți trafi* caí,j indigeni și străini, eu nu pot decât să aplaud ideia înființarii monopolului băuturilor din țara românească, și cu atât mai târzi?s..c„uAcat SP.Ci că legea va fi ■ .cazuită in spiritul larg al vedeiior patriotice ale primului an Pactului, care a fost Vinetița Brătianu. „ Al.n, Țrai spus că fură a intrat- 1,1 ,etaju mărunte, care adesea sperie pe mulți și dă loc la tot etetul de interpretări, reușita acuceptam acestei legi de către por, porni nostru atarnă desigur și ie °ună Propagandă, ce se va fi face 111 sprijinul acestui proect.C D. Mociorniță i >- ------------ QJ x------------ i- ne.a Academia Română in . îcclinita intimă a Acaidemiei r, I0,111 an o țiaiuită Vinerii, 9 Octomj_ >ric curant, d. G. Bailș a preizcnstat d Bxscrirm „St. Catharine’s Hill Win[e ehester“ (Winchester, 1930) de e. d-unii C. F. Haxvkes, J. N. Mymesa și C. G. Stevens, trimisa în dar de ’a d- Ellis Mimme, profesor la Univ’versitatea din Cambridge. S’a Inaita apoi act cu mulțumire de înștiinbjlurea că d-na Paula Bachelini, dini ,e Ciapistailă, dăruiește Academiei biboliotei ca regratiaitulluiii său soț, profesorul și scriitorul Léo Bacholin compusă din 560 volume și din reviste românești și străine.’ S’a luat a în sfâirșitt cunoștință că în Iunie in 1932 Universitatea dim Caen își va altorbători ail cincilea centenair, iar a_ în Iulie 1952 se va întruni la Lond1 din Comgresiul Internațional de o științe preiistorice și protoistorice. RISIPA DE FORȚE ’’ ȘI DE BANI PLAGA ALCOOLULUI !