Neamul Românesc, octombrie 1931 (Anul 26, nr. 219-245)

1931-10-14 / nr. 229

JPOMi­caf s­ Ministrii Industr­ei si Comerțului DIRECȚIUNI A MNELOR EXTRAS DIN JURNALUL CONSILIULUI DE MINIȘTRI Nr. 1378 DIN 3 OC­TOMBRIE 1931 ȘI DECIZIUNEA MINISTERIALA INREG. SUB Nr. 93545 DIN 8 OCTOMBRIE 1931 Prin Jurmalul Consiliului de Miniștri No. 1378 din 3 Octom­brie 1931, s’a declarat proprietate minieră concesionabilă pentru exploatarea petrolului brut (ți­țeiul) cu gazele sale de zăcământ și derivatele sale naturale, pre­cum și a oricărui alt bitum li­chid, făcând parte din clasa I-a- I sub­clasa b. grupa 2, de sub art. 2 din Legea minelor, o suprafață de 122 ha. 8181 m. p. situată pe­­ teritoriul comunei Răsvadul de Jos, județul Dâmbovița, determi­nată ca fiind cunoscută petroli­feră, pe baza lucrărilor de­­ explo­rare executate de Societatea petro­liferă „SONDRUM“ in limitele perimetrului „Pădurea Sf. Ghe­­orghe Nou“. Prin acelaș .Turnul s’a aprobat împărțirea suprafeții declarată astfel concesionabilă, în două pe­rimetre de exploatare, spre a fi concesionate după cum urmează, anume: 1. Perimetrul ..Pădurea Sf. "Gheorghe Nou No. XXXIX" în su­prafață de­ 82 ha. 4040 m. p. so­­icietății LONDRUM“, conform art. 182, al. 1 din Legea minelor, în condițiunile cuprinse în Cae­­trul de sarcini aflat la dosarul a­­­cestui perimetru; și 2. Perimetrul „Pădurea Sf. Gheorghe Nou No. XL" în supra­față de 40 ha. 4041 rr­. pe care se va concesiona prin licitațiune pu­blică ce se va ține în ziua de 25 Prefectura Județului Arad Serviciul Economic No. 25785/1931 Arad la 26 Septembrie 1931 "PUSUCAȚIUNE Se aduce la cunoștință gene­rală că în ziua de 3 Noembrie 1931, orele 9 dim. se va ține lici­tație­ publică cu oferte scrise și si­gilate­ în localul administrației Sud. Arad, etajul I, Sala mică de ședință No. 10, în conformitate cu art. 88—110 din Legea asupra contabilității publice și art 31-oá­i din Regulamentul de funcționare al Oficiului central de licitații, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de continuare a cons­­truirei șoselei județene Socodor Sânmartin: sect. km 0.0-6 și 10- 12.3 în valoare de lei 2.830.ouu­­(adică două milioane opt sute trei zecimii lei). Concurenții vor depune garan­ția de 6 la sută din valoarea de­vizului în numerar sau în efecte garantate de Stat cu recepții de la Administrația financiară din A­­rad în plic închis și separat deo­dată cu ofertele în primirea Co­misiei de licitații în ziua și ora fixată pentru licitație. . Concurenții vor trebui sa in­plinească conditiunile cerute­­ de Legea contabilității publice și re­­gulamentului Oficial «mixaj de Uitații și comWniiile generale “■AIV-A Cilor este cel fixat in caetul de MASL lauxatoarea ott « t Extimația generala, caetul de la­cmi si conditiunile speciale­­ în Smile se pot vedea­ la economic al ind­­etant M­­­o 3 în toate zilele de lucru i­­re orele 11-13 din zi. Prefect, Indescifrabil , 1 Secretar g-ral, Indescifrabil Noembrie 1931, ora 10 dimineața, conform art. 184, al. 1 din Legea minelor. Prin deciziu sea înreg sub No. 95545 di­n 8 Octombrie 1931. Mi­nisterul industriei și comerțului a stabilit, în conformitate cu Jur­nalul Consiliului de miniștri sus arătat, condițiunile generale în care se va tine licitațiunei și se va institui și acorda concesiunea de exploatare a a­ce­s­t­ui din urmă perimetru, — condițiuni generale, care sunt desvoltate în Cautele de sarcini aflate la dosarul cau­zei, — și a numit, pentru alege­rea întreprinderilor petrolifere care vor fi admise la licitațiune, precum și pentru ținerea­­icitațiu­­nii în ziua fixată o comisiune compusă din d-nu Constantin Budeanu, secretar general al mi­nisterului, președinte al comisiu­nii, inginer Aurel Țânțăreanu, di­rectorul minelor Gr­o­dhină, di­rectorul contabilității, Fr. Risdor­­far, inginer de mine și D. Ștefă­­nescu, geolog, membri ai comi­­siiunii și Nic. E. Ionescu, ca secre­tar al comisiunii. Dosarul în care sunt cuprinse toate actele în legătură cu licita­­țiunea, se va putea vedea la Di­recțiunea minelor, care îl va ține la dispozițiunea tuturor întreprin­derilor petrolifere, doritoare s­ă ia pate la această licitațiune. Pentru conformitate, Șeful serv. Indescifrabil GREFA TRIB. R.-SARAT EXTRACT D-na Oprina Manea Gh. Creta, din R-Sărat, prin petiția întreg, la­ No. 17497/930, a intentat ac­țiune de divorț contra soțului său Manea Gh. Grețu­ din R-Sărat. Din căsătorie a rezultat trei co­pii : Aurora de 21 ani, Stela de 20 ani și Veronica de 18 ani. Pârâtul posedă avere 7 pogoa­ne pământ arabil în Bălești,­ R.­­Sărat. Pentru care s’a făcut prezentul extract. Grefier, Indescifrabil. LICIT­AȚIE Monitorul Oficial r onpri­lă M. O.), ține la 9 Noem­brie 1931 orele 16 jumătate, lici­tație publică pentru aprovizion­­­aea cu­ cca. 30 vagoane hărtie Si Condițiunile se găsesc în cab­­lul de sarcini care se poate cere prin poștă sau se consulta 1 Sul Direcțiunii Generale M. O. licitație • Monitorul Oficial ,TMV orele 16 si S­ ssszUV , stă narea cu o instalație de turna­valuri de clei. Condițiunile se găsesc în cae­tul de sarcini care se poate­­ prin poștă sau se consulta la sediul Direcțiunii Generale M. O. regimentul DE INSTRUCȚIE AL CENTRULUI DE INSTRUC­ȚIE AL ARTILERIEI PUBLICATIONS fro. 8 ' _ Se aduc la cunoștința celor on­­­eresați, că în ziua de 19 Oc­tombrie 1931, ora 10, se va UTM a doua licitație publică,­ la regim­­ent­ de înșir. Artilerie, în ta­vira Mihai-Bravuul, jud. Vlașca pentru aprovizionarea regimen­tului cu vitele necesare trupei pe timp de un an. de la 5 Noem­brie 1931, până la 15 Noembru 1pw Licitația se va ține în con S­­ISA" licitații" si novoiele publicate în Monitorul Oficial No. 127, din : *epoate persoanele care vor la parte la licitație, vor depune, p lângă ofertă și o garanție de 5/ m­­ valoarea totală a furmimii iar oferta se va face in confor­mitate cu caetul de sar­cin se poate vedea în fiecare zi de­ ora 8, până la ora 18, la scaa regimentului. p. Comand, reg. instrucție­i artileriei, Lt-colonel, Indescifrabil NEAMUL ROMANESC Situația populațiunii din județul Cluj — Nevoi și doleanțe țărănești. — Un interesant memoriu adresat guver­nului de către d-l senator al Clujului dr. Simon — Flota impozitelor în cereale.—Datoriile țărănești.­­- Ajutorarea sinistraților. — Starea drumurilor­­interesante declarații făcute nouă de către d. dr. Simon senator al Clujului . Dorind a da cititorilor noștri o icoană exactă a situațiunei în care se găsește azi sub diferite rapor­turi, județul Cluj, ne-am adresat n d-lui dr. Simon, senatorul Cluju­­­­lui, care tocmai s’a întors dintr’o­­ lungă anchetă făcută în județ, ru­­gându-1 să ne facă câteva declara­­­­ții. c Iată ce ne declară d. senator Si- f ■ mon. r „Am cercetat aproape toate co­­s­tumele jud. Cluj, și am constatat­­ peste tot aproape aceleași plângeri ! — și anume, prețul redus al pro­­­­duselor țărănești și lipsa de nu­­­­merar cu care să poată face față­­ datoriilor la bănci și impozitelor. 1 Este interesant că țăranii nu se­­ plâng atât de greutatea sarcinilor , cât, mai ales de lipsa prețurilor­­ convenabile. , Premiul de 10.000 lei la vago­­nul de grâu nu se prea simte în județul nostru. , PREFECTURA JUD­. ILFOV. „ Serv. Administrativ V­ No. 14201 din 10 Octombrie 1931 PUBLICAȚIUNE „ Se publică spre cunoștință ge­­ve­nerală că în ziua de 24 Octom­­­­­brie 1931, orele 11 dini. se va ți­ne licitație publică în pretoriul a­­­­­cestei Prefecturi, situată în str. jr Ilfov No. 6, prin oferte scrise, în­­­­­chise și sigilate, pentru procura­­­­rea următoarelor materiale nece­­­­sare la instalarea și reparațiile­r­ liniilor telefonice din județ: 17 luni. (șapte­spre­zece kgr. și o jumătate) kgr. câltiî p 220 (două sute două­zeci) fiare n curbe mijlocii: 1499 (una mie patru sute nouă­zeci și nouă) izolatori mijlocii: B 315 (trei sute cinci­spre­zece) s­piroane pentru proptele și ancore; 80 (opt­zeci) kgr. sârmă de fier­­ zincat de 1,8 mm.; ,1 630 (șase sute trei­zeci) kgr. 21 sârmă de fier zincat de 3 mm.; ® 420 (patru sute două­zeci) kgr. I sârmă de fier zincat de 4 mm.; 1­585 (cinci sute opt­zeci și cinci) I stâlpi de stejar de 7 (șapte) metri 2­­ lungime; 12 (două­spre­zece) kgr. vopsea­­ neagră;­­ 3 (trei) pensule.­­ Amatorii pot vedea devizele es­timative, caerele de sarcini și con­­­­dițiunile în orice zi de lucru în­­­ tre orele 8—1 jum. dim. la arhiva­­ Prefecturei jud. Ilfov. . Concurenții pentru a fi admiși­­ la licitație trebue să depună o­­­ dată cu ofertele și garanția pro­­­­vizoriie de 5 la sută din valoarea materialelor ce oferă, în numerar , sau efecte garantate de Stat, pre­­­­zentând recipisa Casei de depu­neri. _ . Se menționează că se pot primi oferte pentru toate materialele în total s­au pentru stâlpi separat și pentru totalul celorlalte materiale separat. Supra oferte nu­ se primesc. Prefect, Indescifrabil. __ _ Șeful serv., Indescifrabil > PLATA IMPOZITELOR IN CEREALE „Țărănimea cere insistent plă­­tirea impozitelor în cereale. In scopul acesta am înaintat un me­moriu d-lui ministru al agricul­turii prin care am cerut interven­ția acestui minister pe lângă mi­nisterul de finanțe spre a se în­­­­casa acel un miliard și 425 de milioane cari­ reprezintă impozi­tul agricol pe țară — în cereale. Prin aceasta s-ar scoate din cir­culație circa 70.000 de vagoane de cereale. Un stoc de 70.000 de va­goane blocate va produce în pri­mul rând o diminuare a ofertei și prin urmare o urcare a prețuri­lor cerealelor cu tot cortegiul ei de avantagii pentru economia na­țională și particulară. Este cunoscut că țăranii, ime­diat după recoltă aleargă pe dife­rite piețe oferind cerealele lor — licitând „ad diminuenduim“ pen­tru a-și putea procura numerarul de care au nevoie pentru plata impozitului. Plătindu-se impozitul direct prin cereale, mii de mici ofertanți vor fi evartați de la ofertă și ast­fel, natural, că raportul între ce­rere și ofertă se va modifica în fa­voarea cererei și astfel prețul se va urca. Greutăți tehnice în realizarea a­­­cestui plan nu se ivesc. O anchetă ■ întreprinsă în județul Cluj a do­­­vedit că din contră, încasarea im­­­­­pozitelor prin cereale ar fi cu ■ mult mai ușoară decât în nume­­r­rariu. Ar trebui mai puțin personal de­­ percepere și Statul s’ar putea fo­losi de concursul autorităților ad­­­­ministrative. • In ce privește înmagazinarea și aci nu ne-am izbi de greutăți in­­­surmontabile. . Cerealele s:ar putea aduna în ’ magaziile deja existente ale G. F. R.-ului, iar unde astfel de maga­­­­zii n’ar ava capacitatea necesară. ’ se găsesc de regulă în apropiere . imensele magazii ale foștilor lati­* fundiai’i cari de ani de zile stau­­ pustii — și cari ar putea fi utili­­­­­zate în acest scop. Prin metoda aceasta de încasare a a impozitelor s’ar evita o mulțime de lucrări inutile ale organelor de percepere. 3. Este cunoscut că azi pentru în* j­­casarea unei sume bagatele se fac j. o sumedenie de formalități, so­­r­mații, sechestre, licitații etc., ast­fel că de multe ori costul lucrări­­lor și al hârtiei fa­c mai mult de­ 3­­cât suma cu care a fost debitat ță­­ranul. * >a Prin încasarea în cereale, o­­­ mare parte din aceste lucrări ar­­­ fi inutilă deoarece țăranul la pro­­­­­vocare s’ar prezenta cu cerealele, plătind toată suma datorită, ai Le pune întrebarea ce va face în Statul cu cerealele ,,încasate“ ? Le și va vinde, și le va vinde mai ușor le și mai bine ca țăranul deoarece Statul care dispune de un întreg corp consular, de o mulțime de a­­tașați comerciali și legații, îi va fi­­­­ mai ușor în situațiunea de a căuta și găsi debușeuri în străină­­ta­tate decât țăranul neversat în a­­­­­faceri comerciale In afară de această. Statul are posibilitatea de a curăți aceste ce­reale și a le transforma în cereale ne­standardizate. va ori este cunoscut că azi cerea­­le rele încă se vând după clasa di sjl standard și nu după mostră.­ție Țăranii nu sunt în stare a com­­).­pune un singur vagon spre exem­­p plu de grâu, deoarece câte mic gospodării într’un sat, atâtea clase de grâu se vor afla — de reguli una mai proastă ca cealaltă. Văzând țăranul că m­odusul nu are barem atâta valoare de a pu­tea plăti impozitele cu el, aceasi va fi un mare stimulent pentru e de a produce pe viitor mai mult or. In ce privește prețul în care s’a ivi încasa cerealele e foarte ușor &■­or­ stabili. Se va lua de bază prețu­­ri­ cerealelor la Brăila spre exempli Teama că țăranul va putea pre­lua fil* de ocazie spre a plasa cereai pe proaste nu trebuie să fie pre 5% mare. In nici într’un caz diferent t­0­ nu va face azi premiul dat expo­nai­tatorilor de 10.000 lei. Iar­­­e mult importă că țăranul­­­­ are putea înșela Statul cu 5—10 pre la cente, dând o calitate mai proast — viceversa — se va încasa intre­g­al impozitul, iar Statul va scăpa e ibil ei formele rotante ,infacagabile. DATORIILE ȚĂRĂNEȘTI LA BĂNCI ,,In ce privește datoriile țără­nești la bănci situația se prezintă cu totul altfel — continuă d .dr. Simon. Față de fisc toți țăranii sunt de­bitori­ natural cu sume mici, pe când față de bănci numai o mică parte din ei, însă cu sume cu mult mai mari decât față de fisc, astfel că mulți dintre țărani (cei cu datorii la fisc) nemai fiind si­liți să alerge cu cerealele lor pe piață, puținii țărani cu datorii pe la bănci vor fi scutiți de concu­rența acelora cu datorii la fisc. Cu chipul acesta prețul cerealelor se va urca și datornicii băncilor vor putea plăti anuitățile și poate chiar ceva din capital. O urcare a prețurilor cerealelor va aduce cu sine în mod logic o moare și a prețurilor celorlalte produse țărănești — cum sunt: vitele, oile, porcii, păsările ouăle, etc. AJUTORAREA SINISTRAȚILOR DE PE URMA GRINDINEI DIN JUDEȚUL CLUJ Trecând la altă ordine de idei, am întrebat pe d. senator dr. Si­mon ce ajutoare au primit dela stat sinistrații de pe urma grindi­­nei care a bântuit nu de mult la Cluj ? — ,,Sinistraților de pe urma grindin­ei, guvernul le-a venit în ajutor pe două căi. In primul rând s’a ordonat pă­suirea impozitelor datorate de si­nistrați pe 1931 și pe anii prece­denți. In al doilea rând s’au luat mă­suri pentru a se veni în ajutorul acestor sinistrați la însămânțări. In scopul acesta guvernul a mij­locit prin Camera de agricultură Cluj acordarea unui împrumut de un milion jumătate pentru ca a­cești sinistrați să-și procure să­mânța necesară. CAILE DE COMUNICAȚIE DIN JUDEȚUL CLUJ :.Drumurile vicinale di­n jud. Cluj. — ne spune d. senator Si­mon", sunt într’o stare destul de bună. Regret că nu pot spune a­­celaș lucru și despre șoselele na­ționale. Mai ales porțiunea șoselei Cluj- Jilău și Cluj-Apahida sunt im­practicabile. Am intervenit la ministerul lu­crărilor publice pentru grăbirea reparației acestor drumuri și spre marea mea bucurie constat că deocamdată gropile se umplu cu pietriș. Am convingerea că în România nu vom avea drumuri bune atâta vreme cât nu se va reintroduce prin lege prestația în natură. SPIRITUL POPULAȚIEI „Pe lângă toate greutățile eco­nomice și financiare, pot spune că populația județului Cluj are toată încrederea într-un viitor mai bun și înțelege rostul vrem­ii. Această populație știe că criza aceasta nu este numai o criză ro­mânească ci una mondială, are răbdare­­ și nu cere guvernanților alta decât să-i ajute a trece hopul acesta economic fără a le zdrun­cina existenta gospodărească. Țărănimea are o mare încre­dere în patriotismul și onestitatea d-lui prim ministru N. Iorga și în competinta gospodărească a d-lui C. Argetoianu. In ceea ce privește partidele politice, acestea sunt astăzi aproa­pe inexistente în județul Cluj. De abia ici și colo câte un expo­nent politic fără popor. Popul­ațiu­nea în mare parte atribue dese­­chilibrul economic de azi politi­cianismului nefast de până mai ieri. al partidelor politice — în­cheie d. dr. Simon. Fără­ îindoială că printre cercetă­­r­toric, problemelor economi­ice d­in­tre­ e outiul nostru, d-l Gh­eron Netta ocu­pă un loc de frunte. 1 Astfel, în colecția întitulată „Cer­­i cutări și material documentar pri­­­­vitor la istoria economică a Româ­­­­niei“ pusă sub auspiciile Institutu­­­­lui Economic Românesc, a mai pu­blicat­ și­ alte documente, lucrări din­­ntre care cele mai importante sunt; Relațiile Rom­âno-Polone" și „încer­cări de navigație pe Olt”" lucrare premiată de Academia Română. Lucrarea de față începe cu câte­­­­va coins­ide­rațiuni asupra mercannti­­liismului. Austria își va îndrepta expansiu­­­­nea ei economică îni sp­re Turciia și provinciile stăpânite de ea. Prin­ tra­tatul de comerț și navigațiune în­cheiat la o săptămână după înche­ierea tratatului de pace de la Passa­­rowitz adică la 27 iu­­i­ie 1718 se des­chidea larg porțile pentru produsele austria­ce în Sud-est. Consecvenți scopului lor de a pune mâna pe comerțul de la gurile Du­nării și M. Neagră Austriacii obțin în 1784 din partea sultanului drep­­­tu­l de a naviga atât în M. Neagră, cât și la gurile Dunării, iar la 1785 în­cheie un tratat comercial cu Rusia prin care ambele țări își promit­ re­ciproc să se ajute și să dea asiistență necesară negustoriilor ambelor țări pentru a le înlesni progresul co­merțului. Politica mercantilistă­ recomanda printre alte mă­furi pentru găsirea de noi debușeuri și­ extinderea gra­nițelor politice. De aceea Austria ur­mărea să stăpânească în total sau în parte provinciile românești care erau sub stăpânirea Turcilor, în primul rând pentru a-și forma de­­bușeuri și apoi pentru a îmipiednica expansiunea Rusei care devenita tot mai amenințătoare. Pentru aceasta împăratul, trimi­tea oamenii competenți carii înaintau ra­poarrte amănunțite asupra pro­vin­ciilor Româneștii. Aceste rapoarte se mai găsesc și astăzi în arhivele din, Vislena și de­­ ele s’a folosit d-l Gherom Netta la alcătuirea interesantei d-sale lu­crări. Printre acești exploratori este și , Wenzel von Bregnand, de la care s'au găsit cele mai interesante ra­­­­poarte. Astfel el începe cu Moldovai, f­iind­ ■ că după propria lui mărturisire a­­r vea la îndemână un material bogat , inedit sau ti­părit, care-i folosea la,­­ m­stocm­iiirea, rapoaritei lor în afară de­­ observatiunile lui personale. El a­­ întocmit o statistică amănunțită, a­­­­­upra Moldovei culegând diate asu­­­­pra situațiunii geografice, numărul­­ ,și caracterul locuitorilor clasifi­cația populați­unii, rel­­giunea, științele,, a economia țării, industria, comerțul, orga­niiza­rea civică, org­anizarea spi­­­­rituală, armata, finanțele,­­ In afară de Moldova von Brog­­­ 3 na­ rd mai dă relații asupra unei­ că­lătorii la M. Elgia» p Manea de Mar­mara precum și asupra coa­stei de 1 a­pus a mării Negre. ‘ Lucrarea cuprinde în anexă în­­ limba germană documentele origi­­­­nale inedite statu pubbficate ale lui­­ Wenzel von Brognand, o tablă a lo­­­ curiilor suicturilor și numelor pire­­­­cum și câteva planșe. S. M. Enciulescu Dela Teatrul National 3 Asta seară Luni. 12 Octombrie Teatrul Național reprezintă ,,Noap­tea regilor“ capodopera lui Sha­kespeare, într’o montare nouă, în regia d-lui Paul Gusty. D. R. Bul­­finsky își face în această piesă reintrarea pe scena teatrului Na­țional. In celelalte roluri apar: d-nii Gr. Mărculescu, Ion Manu, A. Athanasescu, C. Duțulescu, N. Săvulescu, Al. Criticu, G. Deme­­tru, G. Măruță, d-nele Tanitzi Cu­­tava, Cleo Pan­­d-ra Mariette Anca. -------------Î0X------------­De la Opera Română "Miercuri seara, scena Operei R­omâne fiind ocupată cu repeti­ția generală a Operei „Fidelio în ac­ea seară Opera va face re­­lație. Examene Asociația Licențiaților Acade­miilor Comerciale și Industriale, ține ședință de Comitet Luni 12 Octombrie a. c., ora 19, la sediu. ----------x­I .1 x---------­ Expansiunea economică a Austriei și mumic­ei orientale I (Car­tea Românească 1031) Cărți REGIMENTUL DE INSTRUCȚIE AL CENTRULUI DE INSTRUC­ȚIE AL ARTILERIEI PUBLICAȚIUNE No. 7 Se aduce la cunoștința celor in­teresați, că, iin ziua de 28 Octom­brie 1931, ora 10 dimineața, se va ține, la Regimentul Centrului de Instr. al Artileriei, în tabăra Mi­­­­hai-Bravul, jud. Vlașca, licitație publică, pentru procurarea colo­nialelor, necesare trupei, pe timp, de un an, adică: ! 10.000 kg. orez Rangon 15 kg. ceaiu 4.000 kg. zahăr 3.600 kg. ulei Fleming ! 5.000 kg. măsline Trele ! 1.000 kg. brânză de oi ! 2.000 kg. untură de porc. . Licitația se va ține în confor­­­­mitate cu art. 88—110 inclusiv, din S. C. P„ Regul Of. C. L. și nor­mele publicate­ în Monitorul Ofi­­­­cial No. 127, din 4 iunie 1931. Toate persoanele care vor lua­­ parte la licitație, vor depune, pe­­ lângă ofertă și o garanție de 5% din valoarea totală a furniturii p­­e ferite, iar oferta se­ va face numai­­ în conformitate cu caetele de sar­ l* cini, cari pot fi văzute în fiecare­­ zi. de la ora 8. până la ora 18. la d­e sediul Regimentului. p. Comand.’reg. de instrucție al artileriei, lt. col., (sb) Indescifrabil > j Un publicist italian despre Universitatea din Cluj Revista " Construire" din Ro­ma. publică un articol, datorit d-lui Alessandro, asupra universi­tății din Cluj, articol in care spu­ne, între altele, următoarele: ,.La sfârșitul anului trecut au fost mari serbări cu prilejul ani­versării primului deceniu al U­­niversității românești din Cluj. Serbările au fost onorate cu prezența M. S. Regelui Carol al II-lea, al M. S. Reginei Maria și A. S. R. Principele Nicolae și au luat parte reprezentanții țărilor străine, membrii guvernului, de­legații celorlalte Universități, ai Academiei române din București și ai unui public numeros. „Universitatea din Cluj a fost organizată la­ sfârșitul războiului, după ce Românii din Transilva­nia s'au unit pentru vecie cu Pa­tria, mamă. Înainte de război, aici a fost un centru universitar un­guresc.. A fost organizată o uni­­­versitate românească, în acest Cluj, fostul Napoca, de pe vremea­ Românilor, unde un fiu al Mol­dovei italiene venise cu 32 de je­­suiți ca să oragnizeze și să înte­meieze prima­ școală superioară în 1651, fiind poftit de Principele transilvănean Ștefan Báthory. A­­cest italian a fost Anton Posse­rvno, un diplomat subtil. Precum a pus temelia primei școli supe­rioare un latin, astfel a organi­­at în 1919 un așezământ trainic un popor latin, poporul român., „Limba română, prin caracte­rul latin, este un mijloc foarte bun în slujba cul­tur­ii europene, nu numai pentru români, dar chiar și pentru acei ce învață a­­ceastă limbă la Universitate, căci e foarte apropiată de celelalte limbi neo-latine ca italiană, fran­ceză, spaniolă, deci înlesnește mult învățământul acestor limbi, în deosebi pentru unguri, a căror limbă e prea depărtată de lim­bile europene. „Universitatea din Cluj este pătrunsă de un incit, spirit latin și tocmai grația acestei universi­tăți, poporul român din Transil­vania a­ fost reintegrat î­n latini­tate și readus la moștenirea­ spi­rituală a împăratului Traian. U­­niversitatea îndreaptă pe tineri spre idealul suprem al latinilor, cari sunt, cârmuitorii mișcării spirituale a­ lumii, și în acea­stă tendință românii­, fii­ cei mai de­părtați ai­ Romei, acei ce înalță forța civilizației spre orizont, vor munci veșnic alături de marii lor frați latini din ,.Apus". Spectacole LUNI, 12’OCTOMB­RIE OPERA ROMANA: Relodie. TEATRUL NAȚIONAL: „Noap­tea regilor”. TEATRUL REGINA­L­ MARIA : „Adevărat gol, goluț“. TEATRUL MARIA VENTURA: Relodie-CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „O aventură nebună“. TRIANON: „Die Lu­stingen wei­­ber von Wien“. CINEMA SELECT: „Quampi on est belle“ cu Lily Damita. FEMINA : „Victoria cea mare”. ROXI: „O aventură nebună“. VOX : „Sing-Sang“. CORSO: „Grock“. OMNIA : „Unde mi-e nevasta". VOLTA BUZEȘTI: „Nopțile din Bosfor“ și teatru. ; MARCONI: „Ariana” și teatru. , MARNA , Material de box Schme­­r­­ling—Stribling și teatru. i­NIDO (Intrarea Zalomit) : „Cita­dela din Varșovia“.­­ ROMA : „Gaucho“ și teatru. 1 DOROBANȚI (pref. Dorobanți):­­ „Vine gorila“ și ,J S’ăpastea“. , TERRA: „Samson în goana, după , milioane*, 2 completări sonore, seara trupa Mișu Bejan-Scorțon CINEMA TOMIS: „Desonorata” cu Marlene Dietrich, Victor Mac­Laglen și o com­plectare. — ^-----3:­­„| X-—— In chestiunea monopolului alcoolului - Păreri exprimate la Camera de Comerț — De­oarece în darea de seamă de făcută de ziare asupra ședinței zile de la 5 crt., a Camerei de Co­­n­o­merț, privitoare la chestiunea ma Monopolului alcoolului, părerea pe d-lui D. Mociorniță, cunoscutul­­ comerciant, a fost eronat și ,nu- mi complet redată, — de ea ne roagă pe să publicăm următoarele asupra va punctului de vedere, așa cum l-a și­ exprimat și care este următorul : tv. Problema alcoolului îmbrăți­șează 3 laturi diferite: una de pr ordin fiscal, alta de ordin econo- de­mic și în sfârșit a treia de ordin ar social. re Pentru, coordonarea și menaja­­ce­rea intereselor oarecum contra- C1 dictorii ce derivă din problema 6­ fabricațiunii și comercializării al­coolului în țară, mijlocul cel mai eficace este ca statul, ca arbitru suprem într’o societate, să aibă și conducerea sub formă de mono- a­pol. m m FISCAL ȘI ECONOMIA­­. Din punct de vedere fiscal, sta­­tul pentru a ușura alte categorii a de impozite împovărătoare pen­­t­­tru clasele producătoare și mun­­ții pitorești, are nevoie să perceapă c cu mai multă siguranță și ușurin­­țe să impozite de la acest produs, ca­­­­re este alcoolul, prin excluderea altor intermediari, concentrând în mâna sa întreaga desfacere­a a produselor. nu privește interesele econo­­­­­mice și ale producătorilor, atât ci ale cultivatorilor de vii, de fruc­­­­te, cât și ale acelor cari s'au ocu­­­­pat până în prezent cu desfacerea g­rui­ii și derivatelor din aceste­­ produse, respectiv debitanții de a băuturi spirtoase, am declarat că n se cere ca interesele lor să fie a­menajate, în sensul că desface­­­­rea produselor monopolului să­­ se facă în prima linie prin acea­­­­stă categorie de comercianți, iar c nu prin concesionarea uneia sau câtorva bănci indigene sau străi­ne cum, din­ zvon public, se spune că ar intenționa să facă guvernul.­­ RENTABILITATEA CULTIVA­­­­TORILOR DE FRUCTE In ce privește rentabilitatea vi­ i­­­itoare a cultivatorilor­ de fructe, < ■ am afirmat și cred că oricine va­­­­ judeca fără patimă, ci cu rațiu­­­­­­nea limple a iubitorului de neam,­­ va găsi că tot prin sistemul mo­­­­nopolului rentabilitatea producă­­­­­­torilor se va mări. . Se va mări prin faptul că pro­­­­ducătorii au un client sigur: sta­­­­tul, ca e oricât s-ar zice, este mult mai bun platnic decât orice par­ticular, și se va mări rentabilita­tea și prin îndrumarea cultivato­rilor spre producerea de fructe alese pentru consumațiune și pen­tru export, lucru prevăzut și în­­­­curajat de legea monopolului. „ Suntem și­ am rămas aproape­­ singura țară de țuicari, care nu numai că nu exportăm nimic, dar­­ consumăm mere și prune de Ca­lifornia, plătind pe ele prețuri înzecite celor pe cari le primesc la locul de producție pentru fruc­­­­­tele transformate în țuică, culti­vatorii noștri, s­a­­u sistemul monopolului în­treaga muncă a producătorilor, , ma­i ales a acelor numeroși pod­goreni, se simplifica, rămânând ca statul să facă partea grea de transformare și comercializare. Omul își primește imediat plata­­ pentru munca sa prin predarea produselor, respectiv a fructelor,­­ delegaților statului, care nu va căuta, cum o fac azi atâți comer­cianți să strângă pe producători­i­­i de gât luându-le produsul pe nimic. dus, tendință care este la ordinea zilei în mai toate ramurile de ac­tivitate, se pot realiza economii mari și deci și câștig mai mari pentru fiecare în parte. Și din acest punct de vedere mai ales, am accentuat că sunt pentru monopolul fabricațiunii și vânzării alcoolului prin organele statului, adică pentru concen­trare. έ­n ce privește latura socială a problemei, aceasta nu poate fi în­deajuns evidențiată pentru a se arăta foloasele monopolului prin restrângerea, supravegherea și combaterea, pe cât posibil, a vi­ciului alcoolismului în țara noa­stră. j ia Munca de astăzi cu fabricarea e­ țuicii de către fiecare podgorean, este o risipă de forțe și de bani !” și pe cari producătorii n­u-i mai se pot recupera­ numai prin con­centrarea muncii și a mijloacelor­­ ei de aplicare la un anume pro­­lcoolul este unul din agenții periculoși de dezagregare mora­la, materială și fizică, spre cari a mers cu pași repezi, mai cu sea­mă după război, poporul și nomia noastră naționale­. •^V' Am spus că numai reglemen­tând în­ mâinile statului­ fabrica­rea și supravegherea d­istribuțiu­­n­ii, pentru înlăturarea produse­lor vătămătoare sănătății, înlătu­­r­ând fraudele și falsificațiunile, cum am văzut cazurile nenoroci­te cu orbirea și chiar moartea oamenilor, prin consumarea de aIȚ0 ° l m­etilic, adăugat pentru fal­­sificarea băuturilor.­­ Prin reglementarea debitării, respectiv a vânzării acestor pro­duse, unde când și cui să se vân­dă și prin mijloace de poliție și­ profilaxie sanitară, se poate ajun­ge­ la însănătoșirea poporului ro­mân, care nu prin consumul de alcool sub orice chip și orice for­­mă.­ <rare ,statul să tragă be­­neficii, ci prin însănătoșirea fi­zică și vigoarea lui morală, să de­vie apt pentru alte munci mai­­ productive, care să susțină mai demn sarcinile statului. . O ASIGURARE DE VIITOR ! Dacă prin acest monopol se­­ poate asigura țarei o viață mai tihnita, un popor mai sănătos din toate punctele de vedere și bene­ficii morale și materiale mai mari,­­ și se poate îndruma și folosi pro­­­­t­ețiunea altfel decât pentru e i băuturi otrăvitoare și dacă se­­ pot înlătura rușinoasei © afa­­­­cera cum a fost cu „spirtul ne­■ gm , făcute de către toți trafi­* c­aí,j indigeni și străini, eu nu pot decât să aplaud ideia înfiin­­­țarii monopolului băuturilor din­­ țara românească, și cu atât mai t­ârzi?s..c„uAcat SP.Ci că legea va fi ■­ .cazuită in spiritul larg al vede­­i­ior patriotice ale primului an­­ Pactului, care a fost Vin­­e­tița Brătianu.­­ „ Al.n, Țrai spus că fură a intra­t- 1,1 ,etaju mărunte, care adesea sperie pe mulți și dă loc la tot e­tetul de interpretări, reușita ac­­u­ceptam acestei legi de către po­­r, porni nostru atarnă desigur și i­­e °­­ună Propagandă, ce se va fi face 111 sprijinul acestui proect.­­C D. Mociorniță i >- ------------ QJ x------------­ i- ne.a Academia Română i­­n . îcclinita intimă a Acaidemiei r, I­0,111 an o țiai­uită Vinerii, 9 Octom­­j_ >ric curant, d. G. Bailș a preizcnstat d Bxscrirm „St. Catharine’s Hill Win­­[e ehester“ (Winchester, 1930) de e. d-unii C. F. Haxvkes, J. N. Mymes­a și C. G. Stevens, trimisa în dar de ’a d- El­lis Mimme, profesor la Uni­­v’­versitatea din Cambridge. S’a Inait­a apoi act cu mulțumire de înștiin­­bj­lurea că d-na Paula Bachelini, dini ,e Ciapistailă, dăruiește Academiei bi­­boliotei ca regratiaitulluiii său soț, pro­fesorul­ și scriitorul Léo Bacholin compusă din 560 volume și din re­viste românești și străine.’ S’a luat­­ a în sfâirșitt cunoștință că în Iunie in 1932 Uni­versitatea dim Caen își va al­torbători ail cincilea centenair, i­ar a_ în Iulie 1952 se va întruni la Lon­­d1 din Com­gresiul Internațional de o­ științe preiistorice și protoistorice. RISIPA DE FORȚE ’’ ȘI DE BANI PLAGA ALCOOLULUI !

Next