Neamul Românesc, mai 1932 (Anul 27, nr. 102-124)
1932-05-04 / nr. 102
fjim AAV ii. — iNr. WZ NEAMUL ROMANESC DIRECTOR POLITIC N. IOBGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZ0IANÜ No. 25, (etaj) ! I Telelőn 312|60 2 LEI Miercuri 4 Mai 1932 C ! Pe an ani 600 ții. Pe șase luni, 300 Lei In țară; ■ [UNK] [UNK]—■«"• • Pentru autorități și Instituțiuni: 1000 Lei * , DIRECTOR H. GEORGESCU Grija demnității României ■ «ofetind cutare ziare din București și din Cluj s'ar întreba cu dreptate cineva dacă data nu e greșită cu un secol. Așa cum scriu ele, ar trebui să cetim supt titlul lor: 1832. j» Da, 1832. La 1832, cutare grup de boieri, ca să ajungă la putere, n'avea nici judecata independentă a unui adevărat Suveran, nici curentul de opinie publică a unui adevărat popor politic și nu se inventare nici sistemul marilor întruniri ori a demonstrațiilor de stradă. Rămînea deci un singur mijloc : acela de a pîrî la înalta Poartă de a pîrî pentru greșeli care nu s'au făcut și pentru jigniri care nu s'au adus. Sistemul a reușit. El a trîntit și Domni. Așa s'a întîmplat cu nobilul Alexandru Vodă Ghica destituit, dar destituit, de Rusia protectoare și de Turcia suzerană. Dar spre aceste timpuri ne întoarcem cu milă și cu desgust într'o vreme cînd este cine să apere grija demnității României față de cine, în pofta de a ajunge, își bate joc de dînsa. UNIHIL NOVI SUB SOLE“... ■X , ■ W ... "f E toata lumea necăjită, n’auzi [vorbind decât de criză, și nu nurmai la mai în țară» dar pretutindeni, se ’»treabă toți : „ce ne-așteaptă ? Dar vremurî grele au nișă fost și alte dați și multe Țara a Suferit, dar infa s pierit . Românul multe a ’ndurat, învins el însă nu s’a dat în Istoria se mai repetă, căci foști&u și „alte vrepituri grele, bătrânii își aduc aminte, dar & vrednici î—au scăpat de ele. Trecutul, cât de anevoios, ne pare acum c’a fost frumos, căci toate cte-am îndurat, noi le-am uitat ! ! . Dar, cui răbdare nu mai are, aș vrea să-i dau o consolare : „de răul ce ne bântui, credința tot ne mântuie ■ S’a zis : „nimicu-i nou sub poate”, or trece toate cu răbdare. •Crize și stări îngrijitoare au fcmai fost în trecut. Găsesc — reproduse într’o revistă medicală „Information medicale”. Mart. 1923 — două extrase, unul din 1857 (de 75 ani), altul din 1886 ,(de 46), din doua documente ce ne arată starea îngrijorătoare ce domnea și pe atunci. Astfel, dintr’un articol politic din Anglia [(„Harper's Weekly” din 10 Oct. ,1857 : „Trecem printr’o perioadă foarte întunecată a istoriei noastre. De nenumărați ani, i de fapt, [de când ținem minte, mu s’a mânjii estatic așa gravă și adâncă neliniște ; niciodată viitorul nu mi s’a părut așa nesigur, [domnește o toropeală generală a afacerilor și o adevărată panică ; mii de sărmani concetățeni se văd. In preajma iernii, lipsiți de munca lor, fără speranță de a-și găsi altceva. In Franța, cazanul poliție fierbe cu nesiguranță . Rusia ea de obicei, e asemenea unui mor întunecat și tăcut, planând asupra orizontului Europei, în timp ce toate energiile și resursele imperiului britanic sunt supuse unei grele încercări și vor trebui să fie încă, din cauza visței și ucigătoarei reînvieri în India, precum și prin tensiunea continuă a relațiilor cu China”. Iată alt extras dintr-un raport al ministerului muncii american din 1886 : „Desvoltarea rapidă și adaptarea mașinismului au cauzat ceia ce se chiamă supraproducția, astfel că mașinismul și supraproducția sunt două cauze atât de intim legate, încât e greu să vorbim de una fără să ne gândim în acelaș timp la cealaltă. In Anglia, în Belgia, în Franța, numai drumurile de fier și canalurile ce erau cu adevărat necesare, au fost construite. Germania este prevăzută cu o rețea de căi ferate complectă și în Statele Unite, construcția căilor ferate a fost împinsă peste proporții cu sporirea produselor de transportat. Podurile și râurile sunt suficient de amenajate : antrepozitele, întreprinderile de ape și gaz, tramvaie, etc., sunt de asemenea larg dezvoltate. Tunde traversează Pirineii și Alpii și Canalul Suez a fost construit. Linii telegrafice terestre și transoceanice au fost stabilite și mașina comercială a înlocuit corăbiile de lemn prin corăbii de oțel. Diferitele națiuni ale lumii au construit și echipat uzine peste număr, mult peste nevoile producției. Această complectă echipare economică destinată a satisface cerințele aproape ale tuturor ramurilor comerțului și industriei, este cel mai important factor de deprimare industrială. Era marilor câștiguri e probabil terminată” Hmmmw: „® Iată ce gândea un american din 1886... ce ar fi gândind oare acum ? Și revista medicală încheie: dacă odinioară se credea că situația e fără leac, de ce să nu sperăm acum și să ne spunem că, dacă ar înceta starea aceasta pesimistă de spirite, va fi cu putința, silindu-ne sa revenim la zile mai bune. •Și apoi,... peste alți cincizeci de ani, probabil că iar se va scrie despre neliniștea provocată de China, că electricitatea, aviația, și alte născociri ale minții pe care nu le cunoaștem încă, provoacă criza afacerilor și șomajul. Cât de adevărată vorba „nimic nou sub soare”» Munca răbdătoare și credința, cu minți liniștite, cu suflete cinstite din partea cârmuitorilor, ne vor ajuta să învingem nevoile, ajungând iarăși zile mai bune. După culm „Christos a ’nviat, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”, să reînvie și credința în bine ! Dr. D. O. — Cluj Un pod unic în Europa la Praga .Actualmente se lucrează cu intensitate la terminarea celui de al 12-lea pod peste râul Vltava, care trece prin mijlocul orașului Praga. Acest pod va fi unic în Europa, prin construcția sa tehnica și arhitectonica. In ambele sale capete, podul va avea o lățime de aproape 70 de metri, care se va combina cu cele două mari piețe ce se construesc în ambele părți. Partea principală a podului va ava o lățime de 23 metri, ceea ce înseamnă că va avea aceeași lățime ca cea mai largă stradă din Praga. Lucrările principale vor fi terminate în 20 iunie, ca astfel podul să poată fi pus în serviciul circulației în zilele marilor serbări sokoliste. Noul pod se va numi după cel mai mare romancier istoric cehoslovac „Jirasek“. Celelalte poduri mari din Praga poartă de asemenea nume ale marilor scriitori și luptători naționali cehoslovaci. La Praga se află astfel podul „Svatopluk Ceh“, podul „Palațki“ (după numele celui mai mare istoriciam ceh), podul Stefanik, după numele cunoscutului erou național cehoslovac din timpul războiului mondial, apoi podul Legionarițr, podul Manes, după numele celui mai mare pictor ceh, podul Hlavka, după numele celui mai mare arhitect și filantrop ceh etc. '1 ■— * ca x....•—. * Electrificarea peșterilor în Cehoslovacia In Cehoslovacia se acordă o foarte mare atenție cercetării peșterilor, ceea ce este și natural, deoarece peșterile de aci prezintă frumuseți unice. De ex. peșterile Demenova din Slovacia au o lungime de 12 km. sub pământ și conțin grote cu stalagmite și stalagtite colorate de o construcție din cele mai fantastice, apoi cascade, abizuri, pârne cristaline, ganguri interminabile, din care unele au 4—5 etaje, etc. Aceste peșteri, ca și peșterile Macocha din Moravia au fost până în prezent electrificate în cea mai mare parte. Actualmente se electrifică marile peșteri slovace Husovske, care se numără de asemenea printre cele mai frumoase peșteri din lume, in special prin grotele „Dornica“. In aceste peșteri s’au făcut și importante descoperiri preistorice. la străinătate: Pe an an, 1200 Lei ! Pe șase luni, 000 Lei Nu o spunem noi, și nu protestăm noi... In câțiva ani, guvernele, toate guvernele, au înțeles să alimenteze cu comenzi formidabile, industria străină. După o socoteală precisă, care nu admite controverse, uzinele metalurgice de peste hotare, au primit, din bunăvoința inadmisibilă a guvernelor de partid, comenzi care trec de 14 miliarde lei... Poduri, locomotive, material rulant, vagoane, mașini și motoare CAPE SE PUTEAU CONSTRUI IN ȚARA, au fost date în execuția marilor trusturi metalurgice străine. • Se va susține poate, că obligațiuni decurgând din asistența capitalului străin, au impus aceste gesturi de sentimentalism suspect. Că în condițiile de împrumuturi, au fost trecute și angajamentele in discuție. Nici măcar această scuză, nu există. Cele 14 miliarde de lei, au fost svârșiți peste hotare, fără ca potentații din cluburi să poată invoca măcar scuza unor angajamente internaționale. S'a ruinat deci siderurgia națională, obligând-o, in lipsă de lucru să zvârle pe drumuri mii de șomeuri, să iși urce costul de fabricație, să își închidă uzinele. S'au trimes sub formă de aur și devize, aproape cincisprezece miliarde lei. Așteptăm justificarea acestei politici de neprevedere și de ușurință condamnabilă, ca odată lămuriți asupra motivelor care au făcut-o obligatorie și au produs economiei naționale o pagubă așa de vastă, — să cerem și noi, ca și cutare important ziar de critică acerbă și injustă, încă un guvern „unitar“, un guvern de club, un guvern de comenzi pentru industria străină și de ruină a celei naționale. Din „opera“ trecutului 14 Miliarde! REORGANIZAREA ARMATEI — Importanța legiuirilor militare votate de Parlament — Desvoltarea economică și progresul unui stat sunt întotdeauna în directă legătură cu apărarea națională, cu forța armată, care îi asigură integritatea teritoriului și pașnica conviețuire a cetățenilor săi. Importanța forței armate a fost în toate timpurile și în toate țările, covârșitoare. Fără acest corp de veghe și apărare, economia națională ar avea de suferit, atât din, cauza incertitudinei ce ar domni în toate domeniile de activitate, cât și datorită lipsei unui prețios auxiliar al păstrăriii intacte a bunurilor publice. Spre deosebire de alte state, România a fost neîncetat strâns legată de oștire. Aceasta i-a asigurat, într-un timp, o dezvoltare pașnică în granițe nefirești, iar mai apoi, extindere până la marginea ținuturilor locuite de români, adică reîntregirea dorită și visată de atâtea generații de înaintași. După jertfe nenumărate, care au plămădit laolaltă sângele românesc din cele patru părți ale țărilor, importanța armatei departe de a fi scăzut crește, și cu atât mai mult cu cât la Răsărit mărie încă nestăpânitul monstru al dezordinei bolșevice. Trebue,așadar, să asigurăm României întregite de astăzi, scut puternic de apărare națională în spatele căruia țăranul să poată împrăștia netulburat, sămânța aducătoare de rod, iar celelalte clase sociale să poată activa nestingherite. Lucrul acesta lam înțeles cu toții și mai presus de toate, a fost înțeles de cei ce au grija destinelor oștirii românești, miniștrii armatei. ACTIVITATEA D-LUI MINISTRU AL APARARII NAȚIONALE Din galeria diriguitorilor forțelor de apărare națională, d. general C. Ștefănescu -Amza, a dat strălucite pilde de grije și interes pentru armată. Reorganizarea militară, vastă problemă rezolvată până acum câtva timp doar cu jumătăți de mărfuri, sa preocupat în cel mai desăvârșit grad, găsind în d-sa unul din cei mai abili și neobosiți reformatorii Bun cunoscător al tuturor nevoilor armatei, d-sa a utilizat toată vasta-i competență de bătrân și încercat ostaș, în această direcție. A soluționat, astfel, toate lacunele existente în legiuirile militare, prezentând Corpurilor legiuitoare o serie de importante legiuiri, din care vom menționa numai o parte. Asltfel s’au votat : Legea cadrelor și efectivelor armatei ; a clădirilor militare; a organizării Aviației și creerii unui subsecretariat de stat al Aerului; a fondului național al Aviației; a Corpului tehnic militar; a Corpului subofițerilor, a organizării Armatei, a organizării ministerului Apărării Naționale, etc., etc. IMPORTANȚA LEGILOR VOTATE _ Toate aceste legi sunt menite a contribui la întărirea puterii militare a României, sprijin prețios pentru păstrarea unor drepturi milenare, câștigate cu sacrificii atât de grele. Cu acest edificiu esențialmente îmbunătățit, armata română va putea fi la înălțimea oricărui eveniment și tămăduirea economică va apare mai sigură și mai lipsită de grijile îndoelii zilei de mâine, care în pofida eforturilor internaționale de înțelegere și pace, rămâne încă tulbure și plină de neprevăzut. Luate individual, legiuirile înfăptuite sub ministeriatul d-lui general Ștefănescu-Amza aduc o așteptată îmbunătățire a alcătuirilor militare, dând satisfacție meritată unor vechi deziderate ale armatei, începând cu trupe și reangajații și trecând la Corpul ofițeresc. In toate aceste legiuiri, d. ministru al Apărări Naționale nu a fost preocupat decât de grija unei cât mai bune organizări, care să corespundă atât disciplinei militare de veche tradiție cât și cerințelor de dată mai recentă a organizării militare moderne. LEGEA CORPULUI SUBOFIȚERILOR Astfel, ținând seamă că axa pregătirii militare o formează corpul subofițerilor, destinat să dea trupei o instrucție exemplară, d. general Ștefănescu-Amza a întocmit o lege, menită să marcheze un mare pas înainte, pentru ridicarea stării sociale a subofițerilor și pentru consolidarea acestora, atât în societate cât și în armată. Legea trecută nu asigura acestora o carieră, deoarece erau nevoiți să se reangajeze la fiecare cinci ani, având pentru aceasta nevoe de aprobarea comandantului de regiment, care avea libertatea de apreciere. Legea recent votată modifică dispozițiunile acestea și ține de subofițeri în armată până a vârsta de 50 ani. Evident că doar cu condiția ca purtarea lor să nu depășească limitele disciplinei militare, LEGEA CADRELOR ȘI EFECTIVELOR ARMATEI Tot astfel, prin legea cadrelor și efectivelor armatei, s’a pus capăt unei situațiuni^ de fapt, care nu mai putea dăinui. Intr’adevăr, deși lipsa legii era de foarte mult timp simțită și de foarte multe ori cerută, această lege nu a venit în discuția Parlamentului până acum. S’a spus că legea recrutării, legea de organizare a armatei și legea cadrelor formează blocul de temelie a organizării și bunei funcționări a armatei. Desigur, așa este și s’ar putea compara cu chestiunea elementară din mecanică, că pentru ca un corp să stea bine în repaus, are nevoe de trei puncte de sprijin, tot așa cum instituția militară are nevoe de trei legi, iar dacă unul din aceste puncte de sprijin lipsește, el nu poate sta în echilibru și cade. Obiectul acestei legi este repartizarea efectivelor pe armate și servicii, repartizarea pe unități a efectivelor atribuite fiecărei armate și servicii și în fine încadrarea acestor unități cu ofițeri și grade inferioare. Iar efectivele care sunt prevăzute în această lege trebue să reprezinte un minimum necesar pentru instrucțiunea trupelor și a cadrelor în timp de pace și pentru ca mobilizarea să se poată face în cele mai bune condițiuni. S’a opinat, în timpul discuțiilor parlamentare, că ministerul Apărării Naționale ar putea suporta cu greutate efectivele care sunt înscrise în lege. Ori, nu trebue să se uite că s’a făcut o echilibrare cât se poate de justă și că legea cadrelor este cu totul diferită de legea bugetară. Prin urmare, chestiunea aceasta se discută în legile bugetare și datorită ei se poate releva aici și încă ceva: dacă miniștrii armatei, până acum, nu au putut să se opună ministerului de finanțe, când li sa redus bugetul, a fost pentru că a lipsit această lege. Pe viitor, datorită acestei legi care prevede că „efectivele nu pot fi în nici un moment micșorate“, miniștrii armatei vor putea pe viitor să ia poziție în fața ministrului de finanțe și să-i opună această lege, care trebue să fie hotărît aplicabilă. LEGEA ORGANIZĂRII AERONAUTICEI Prin legea de organizare a aeronauticei și a înființării subsecretariatului de stat al aerului s'a pus pe baze solide una din cele mai prețioase auxiliare ale armatei, satisfăcându-se în acelaș timp și dezideratele zburătorilor, a căror viață este egal de primejduită în timp de război sau de pace. Desvoltarea normală a aeronauticei după război a fost supusă unui îndelung șir de experiențe, de ordin tehnic și de organizare, ca rezultat al unor învățăminte trase din marele război. (Continuare în pag. III-a) D. MINISTRU ȘTEF.-AMZA Externe — Alegerile parlamentare din Franța care au preocupat l mea politică europeană în deosebi — s-au desfășurat în cea desăvârșită liniște atât la Paris cât și în provincie — deși incidența lor cu ziua de 1 Mai provoca unele temeri de matestații. Presa franceză privește rezultatul alegerilor ca o netă vreme a partidelor de centru, indicând o ușoară grupare spre stâga. Se remarcă, de asemenea ca o notă evidentă a acestor ageri o simțitoare pierdere de voturi a comuniștilor. Toți miniștrii și șefii de partide au fost realeși. Din statisticile publicate de ministerul de interne franc reiese că au fost aleși 248 de deputați, în 359 de circumscrții declarându-se balotaj. In declarațiile sale d. Herriot, șeful radical socialiștilor, si liniază orientarea spre stânga, susținând că ea va fi confirntă cu fermitate în alegerile de balotaj, exprimându-și părer că în urma discursului din Belfort al d-lui Tardieu punțile di tre ©i și acesta sunt tăiate.* — Telegrame sosite în ultimul moment, anunță din Germa că nu s’a renunțat definitiv la conferința inter-guvernametală. Șefii delegațiunilor sunt unanimi în a socoti necesară o luare apropiată a conversațiunilor interguvernamentale. * — Camera irlandeză a votat cu 77 contra 71 voturi proect de lege prin care se suprimă Jurământul de credință către Mrea Britanie. D. Valera, șeful guvernului statului liber irlandez, care propus suprimarea acestui jurământ, întrebat de ziariști care și situația dacă Senatul ar respinge proectul, a răspuns că îtr’un asemenea caz, guvernul va provoca o nouă consultare a porului, împotriva Senatului Mișcarea muzicali Nt este vorba despre un rezumat concludent al stagiunii muzicale propriu zise, — concertele simfonice, care a luat sfârșit mai de mult, și care dealtfel a păstrat ca întotdeauna un caracter restrâns de satisfacție spirituală de lux, pentru melomanii cu posibilități materiale. Despre prețurile excesive la concertele simfonice, și despre rezultatele funeste pentru mișcarea muzicală a acestor prețuri, scria lucruri juste, mai deunăzi, un cronicar muzical, care are o viziune nefalsificată a realităților. De aceea, fără să mai repetăm vechi și melancolice desiderate pentru o normalizare a costului unui loc la simfonice, preferăm să ne amintim cu bucurie de mișcarea muzicală neoficială, care a avut un însemnat rol in culturalizarea muzicală din acest an. Reamintim deci acțiunea de propagandă muzicală a „Cercului analelor“, acțiune pe care am elogiat-o la timp și care a constat într'o prezentare a etapelor principale din istoria muzicii, prin conferințe sobre, nepedante, și prin exemplificări bine alese. Acum, de curând, „Societatea compozitorilor români a cărei lipsă de actoiitate din iarna aceasta este explicabilă prin unele imposibilități materiale, a ținut să indice stagiunea prin câteva manifestări muzicale autohtone. Cam puține la număr, (o audiție și două concerte simfonice, dintre care unul închinat muzicii italiene) aceste manifestări muzicale au contribuit totuși la recunoașterea unor noui talente și la confirmarea criticii asupra altora. Astfel, dintre cei ce reprezintă un fericit spirit de inovație in muzica noastră, compozitorii Mihalovici și Romeo Alexandrescu au prezentat lucrări de muzică instrumentală, dovedind interesante tendințe spre o împrospătare a materialului muzical și a tratării lui. Un alt factor important în mișcarea muzicală, este desigur radio. Activitatea lui prin emisiuni muzicale este continuă în tot cursul anului, dar își accentuiază interesul și calitatea in timpul iernii, sezonul muzical prin excelență. Păcat numai că mai toți soliștii, ambiționează să se producă cu lucrări cât mai „inedite" și mai necunoscute, glijând oarecum lucrările de mi clasică, reprezentative anumitor pozitori. Astfel, încă nici un violonist, un produs cu sonatele de Bach sau concertele clasicilor italieni și joeti (Viori, Rode, etc.), lucrări < elementară necesitate pentru ele unei culturi muzicale. Marele merit al radiofoniei, răn însă caracterul ei democrat prin îinirea pecuniară; lacunele pe cari prezintă, vor deveni cu încetul, instente. In afară de aceste „autorități dale“ în mișcarea noastră muz, ținem însă să facem cunoscute actăți mai mărunte, neoficiale, mod clar cu rezultate îmbucurătoare. Și fiindcă prețuim întotdeauna e ziar,mul și bunăvoința dezinteres de aceea ne bucură activitatea attă a tuturor profesorilor, artiș și diletanților, cari întrețin drago pentru muzică în atenee pop, școli, producțiune, diverse, etc. Astfel, chiar școala formatoar viitoarelor generații de muzicanți Academia regală de muzică, își contribuția anuală prin audiții programe destul de bine alcătuit susținute numai de elevi. Pentru orice auditor obiectiv, dând cu indulgență, timiditatea și certitudinile debuturilor, impresia fală este satisfăcătoare. Talente promițătoare, muncă pe vereiță, — în sfârșit toate calitățiU vânturilor tinerești, ne-au arătat Academia de Muzică, nu e numa ,o școală‘‘ pedantă, ci și un focar artă născândă. w " • ... H. G ■—.xortx—— Citiți in pagina HI 1. LĂMURIRILE DATEI D. MINISTRU ARGETOI NU CU PRIVIRE LA APICAREA LEGII ASANAI DATORIILOR AGRICOL 2. ÎNFIINȚAREA UNUI INTITUT PENTRU ORGAZAREA MUNCII ȘTIINȚIFICA PRAGA. învierea la Sf. Patriarhie ——— ■ [UNK] ■ —ingggfl | Immn—ii I. I și I - Au participat M. 8. Regele și Marele Voevod Mihai - Sărbătoarea Itivierei și a slujit Sâmbătă moarte la Sfânta Patriarhie cu impresionantul ei ceremonial. Majestatea Sa Regele Carol II și Marele Voevod au sosit la orele 12. Au fost întâmpinați de d. prim ministru N. Iorga, de d-nii miniștri Valer Pop, D. Ghica, general Ștefănescu Amza, V. Vâlcovici, Munteanuu Râmnic, N. Ottescu, Al. Radian și I. Pangal. Se aflau de față d-nii dr. P. Topa, vicepreședinte al Camerei, Marinescu, senator, Mardaloescu, general Rujinsky, senator, Mereuță, Praporgescu, procuror general, Codin Ștefănescu, prim procuror , general Stângaciu, directorul glenaral al siguranței ; colonel G. Marinescu, prefectul poliției ; Orghidan, D. Dobrescu, Poenaru-Bordea, Vlahide, dr. Bianu, general Florescu Banu, dir. gen. al P. T. T., Vintilă Ionescu, inspector general, Daschievici, inspector, etc. D-nii generali Condeescu, Samsonovici, D.Pogescu, Olteanu, M. Florescu, dr. Butoianu, Lăzărescu, Șeinescu, Partenie, Comănescu, Papazoglu, amiral Buholzer, coloneii dr. Marinescu, Orășanu, P. Teodorescu, Zamfirescu, Necșulescu, comandor Piș, etc. Din partea Curții Regale au listat d-nii generali Ilasiev Balif, Puiu Dumitrescu, colone Drossu, Condiescu, Stoicescu Grigorescu și comandor Fumețeanu. învierea a fost salutată de lovituri de tun. Ea s’a oficiat curtea Sfintei Patriarhii. După aceasta, întreaga aisteță a intrat în biserică unde Suvranul a semnat, conform vechii tradițiuni, un exemplar din evaghelia sfântului loan, care s’a pietluit apoi cu sigiliile statuie M. S. Regele a luat apoi mână crucea Sfântului Gheoghe, în fața căreia s’a închins întreaga asistență. După oficierea slujbei, Suveranul a trecut în revistă compania de onoare și a primit defilarea. A urmat în sala de Recepție Palatului, o serbare la care N S. Regele a ciocnit ouă cu invitații.; — * M. S. REGELE CAROL H