Neamul Românesc, mai 1932 (Anul 27, nr. 102-124)

1932-05-04 / nr. 102

f­jim AAV ii. — iNr. WZ NEAMUL ROMANESC DIRECTOR POLITIC N. IOBGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZ0IANÜ No. 25, (etaj) ! I Telelőn 312|60 2 LEI Miercuri 4 Mai 1932 C ! Pe an ani 600 ții. Pe șase luni, 300 Lei In țară; ■ [UNK] [UNK]—■«"• • Pentru autorități și Instituțiuni: 1000 Lei * , DIRECTOR H. GEORGESCU Grija demnității României­ ­ ■ «of­­etind cutare ziare din București și din Cluj s'ar întreba cu dreptate cineva dacă data nu e greșită cu un secol.­­ Așa cum scriu ele, ar trebui să cetim supt titlul lor: 1832. j» Da, 1832. La 1832, cutare grup de boieri, ca să ajungă la putere, n'avea nici judecata independentă a unui adevărat Suveran, nici curentul de opinie publică a unui adevărat popor politic și nu se inventare nici sistemul marilor întruniri ori a demonstra­țiilor de stradă. Rămînea deci un singur mijloc : acela de a pîrî la înalta Poartă de a pîrî pentru greșeli care nu s'au făcut și pentru jig­niri care nu s'au adus. Sistemul a reușit. El a trîntit și Domni. Așa s'a întîmplat cu nobilul Alexandru Vodă Ghica destituit, da­r destituit, de Ru­sia protectoare și de Turcia suzerană. Dar spre aceste timpuri ne întoarcem cu milă și cu desgust într'o vreme cînd este cine să apere grija demnității­­ României față de cine, în pofta de a ajunge, își bate joc de dînsa. UNIHIL NOVI SUB SOLE“... ■X , ■­­ W ... "f E toata lumea necăjită, n’auzi [vorbind decât de criză, și nu nur­mai la mai în țară» dar pretutin­deni, se ’»treabă toți : „ce ne-aș­­­teaptă ? Dar vrem­urî grele au nișă fost și alte dați și multe Țara a Su­ferit, dar infa s pierit . Românul multe a ’ndurat, învins el însă nu s’a dat î­n Istoria se mai repetă, căci foșt­­i&u și „alte vrepituri grele, bătrânii își aduc aminte, dar & vrednici î—au scăpat de ele.­­­ Trecutul, cât de anevoios, ne­­ pare acu­m c’a fost frumos, căci toate c­te-am îndurat, noi le-am uitat ! ! . Dar, cui răbdare nu mai are, aș vrea să-i dau o consolare : „de răul ce ne bântui, credința tot n­e mântuie ■ S’a zis : „nimic­­u-i nou sub poate”, or trece toate cu răbdare. •Crize și stări îngrijitoare au fcm­ai fost în trecut. Găsesc — re­produse într’o revistă medicală „Inf­ormat­ion medicale”. Mart. 1923 — două extrase, unul din 1­857 (de 75 ani), altul din 1886 ,(de 46), din doua documente ce­­ ne arată starea îngrijorătoare ce­­ domnea și pe atun­ci. Astfel, din­­­tr’un articol politic din Anglia [(„Harper's Weekly” din 10 Oct. ,1857 : „Trecem printr’o perioadă foarte întunecată a istoriei noa­stre. De nenumărați ani, i de fapt, [de când ținem minte, mu s’a mâ­njii estat­ic așa gravă și adâncă neliniște ; niciodată viitorul nu m­i s’a părut așa nesigur, [domneș­te o toropeală generală a afaceri­lor și o adevărată panică ; mii­­ de sărmani concetățeni se văd. In preajma iernii, lipsiți de mun­­­ca lor, fără speranță de a-și găsi altceva. In Franța, cazanul poli­ție fierbe cu nesiguranță . Rusia ea de obicei, e asemenea unui m­or întunecat și tăcut, planând asupra orizontului Europei, în tim­p ce toate energiile și resur­sele imperiului britanic sunt su­puse unei grele încercări și vor trebui să f­ie încă, din cauza vis­­ței și ucigătoarei reînvieri în In­dia, precum și prin tensiunea continuă a relațiilor cu China”. Iată alt extras dintr-un raport al ministerului muncii american din 1886 : „Desvoltarea rapidă și adaptarea mașinismului au cau­zat ceia ce se chiamă suprapro­ducția, astfel că mașinismul și supraproducția sunt două cauze atât de intim legate, încât e greu să vorbim de una fără să ne gân­dim în ac­el­aș timp la cealaltă. In Anglia, în Belgia, în Fran­ța, numai drumurile de fier și canalurile ce erau cu adevărat ne­cesare, au fost construite. Ger­mania este prevăzută cu o rețea de căi ferate complectă și în Statele­ Unite, construcția căilor ferate a fost împinsă peste pro­porții cu sporirea produselor de transportat. Podurile și râurile sunt suficient de amenajate : an­trepozitele, întreprinderile de a­­pe și gaz, tramvaie, etc., sunt de asemenea larg dezvoltate. Tunde traversează Pirineii și Alpii și Canalul Suez a fost construit. Linii telegrafice terestre și trans­oceanice au fost stabilite și ma­șina comercială a înlocuit coră­biile de lemn prin corăbii de oțel. Diferitele națiuni ale lumii au construit și echipat uzine peste număr, mult peste nevoile pro­ducției. Această complectă echipare e­­conomică destinată a satisface cerințele aproape ale tuturor ra­murilor comerțului și industriei, este cel mai important factor de deprimare industrială. Era marilor câștiguri e proba­bil terminată” Hmm­­­­mw: „® Iată ce gân­dea un american din 1886... ce ar fi gândind oare a­­cu­m ? Și r­­evista medicală închei­e­: dacă odinioară se credea că si­tuația e fără leac, de ce să nu sperăm acum și să ne spunem­­ că, dacă ar înceta starea aceasta pe­simistă de spirite, va fi cu putin­ța, silindu-ne­ sa revenim la zile mai bune. •Și apoi,... peste alți cinci­zeci de ani, probabil că iar se va scrie despre neliniștea provocată de China, că electricitatea, aviația, și alte născociri ale minții pe care nu le cunoaștem încă, provoacă criza afacerilor și șomajul. Cât de adevărată vorba­ „nimic nou sub soare”» Munca răbdătoare și credința, cu minți liniștite, cu sufl­ete cinstite din partea câr­­muitorilor, ne vor ajuta să învin­gem nevoile, ajungând iarăși zile mai bune.­­ Du­pă culm „Christos a ’nviat, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dă­­ruindu-le”, să reînvie și credința în bine ! Dr. D. O. — Cluj Un pod unic în Europa la Praga .Actualmente se lucrează cu in­tensitate la terminarea celui de al 12-le­a pod peste râul Vltava, care trece prin mijlocul orașului Praga. Acest pod va fi unic în Europa, prin construcția sa teh­nica și arhitectonica. In ambele sale capete, podul va avea o lă­țime de aproape 70 de metri, care se va combina cu cele două mari piețe ce se construesc în ambele părți. Partea principală a podu­lui va ava o lățime de 23 metri, ceea ce înseamnă că va avea a­­ceeași lățime ca cea mai largă stradă din Praga. Lucrările prin­cipale vor fi terminate în 20 iu­­nie, ca astfel podul să poată fi pus în serviciul circulației în zi­lele marilor serbări sokoliste. Nou­l po­d se va numi după cel ma­i mare romancier istoric cehoslovac „Jirasek“. Celelalte poduri mari din Praga poartă de asemenea nume ale marilor scriitori și lup­tători naționali cehoslovaci. La Praga se află astfel podul „Sva­­topluk Ceh­“, podul „Palațki“ (după numele celui mai mare is­­toriciam­ ceh), podul Stefanik, după numele cunoscutului erou națio­nal cehoslovac din timpul războ­iului mondial, apoi podul Legio­nar­iț­­r, podul Manes, după nu­mele celui mai mare pictor ceh, podul Hlavka, după numele ce­­­lui mai mare arhitect și filantrop ceh etc. '1 ■— * ca x....•—. * Electrificarea peșterilor în Cehoslovacia In Cehoslovacia se acordă o foar­te mare atenție cercetării peșteri­lor, ceea ce este și natural, de­oare­ce peșterile de aci prezintă frumu­seți unice. De ex. peșterile Deme­­nova din Slovacia au o lungime de 12 km. sub pământ și conțin grote cu stalagmite și stalagtite colorate de o construcție din cele mai fan­tastice, apoi cascade, abizuri, pârne cristaline, ganguri interminabile, din care unele au 4—5 etaje, etc. Aceste peșteri, ca și peșterile Ma­­cocha din Moravia au fost până în prezent electrificate în cea mai mare parte. Actualmente se elec­­trifică marile peșteri slovace Hu­­sovske, care se numără de aseme­­nea printre cele mai frumoase peș­teri din lume, in special prin gro­tele „Dornica“. In aceste peșteri s’au făcut și importante descope­riri preistorice. la străinătate: Pe an an, 1200 Lei ! Pe șase luni, 000 Lei Nu o spunem noi, și nu protestăm noi... In câțiva ani, guvernele, toate guvernele, au înțeles să alimenteze cu comenzi formidabile, indus­tria străină. După o socoteală precisă, care nu admite controverse, uzinele metalurgice de peste hotare, au primit, din bună­voința inadmisibilă a guver­nelor de partid, comenzi ca­re trec de 14 miliarde lei... Poduri, locomotive, mate­rial rulant, vagoane, mașini și motoare CAPE SE PUTEAU CONSTRUI IN ȚARA, au fost date în execuția marilor tru­sturi metalurgice străine. • Se va susține poate, că o­­bligațiuni decurgând din a­­sistența capitalului străin, au impus aceste gesturi de sentimentalism suspect. Că în condițiile de împrumuturi, au fost trecute și angaja­mentele in discuție. Nici măcar această scuză, nu există. Cele 14 miliarde de lei, au fost svârșiți peste hotare, fără ca potentații din cluburi să poată invoca măcar scuza unor angaja­mente internaționale. S'a ruinat deci siderurgia națională, obligând-o, in lip­să de lucru să zvârle pe drumuri mii de șomeuri, să iși urce costul de fabricație, să își închidă uzinele. S'au trimes sub formă de aur și devize, aproape cinci­sprezece miliarde lei. Așteptăm justificarea a­­cestei politici de neprevede­­re și de ușurință condamna­bilă, ca odată lămuriți asu­pra motivelor care au făcut-o obligatorie și au produs eco­nomiei naționale o pagubă așa de vastă, —­ să cerem și noi, ca și cutare important ziar de critică acerbă și in­justă, încă un guvern „uni­tar“, un guvern de club, un guvern de comenzi pentru industria străină și de ruină a celei naționale. Din „opera“ trecutului 14 Miliarde! REORGANIZAREA ARMATEI — Importanța legiuirilor militare votate de Parlament — Desvolt­area economică și pro­gresul unui stat sunt în­totdea­una în directă legătură cu apă­rarea națională, cu forța armată, care îi­­ asigură integritatea teri­toriului și pașnica conviețuire a cetățenilor săi. Importanța f­orței armate a fost în toate timpurile și în toate ță­rile, covârșitoare. Fără acest corp de veghe și apărare, economia națională ar avea de suferit, atât din, cauza incertitudinei ce­­ ar domni în toate domeniile de activitate, cât și datorită lipsei unui prețios au­xiliar al păstrăriii intacte a bu­nurilor publice. Spre deosebire de alte state, România a fost ne­încetat strâns legată de oștire. Aceasta i-a asigurat, într-un timp, o dezvoltare pașnică în granițe nefirești, iar mai apoi, extindere până la marginea ținuturilor lo­cuite de români, adică reîntregi­rea dorită și visată de atâtea ge­nerații de înaintași. După jertfe nenumărate, care au plămădit laolaltă sângele ro­mânesc din cele patru părți ale țărilor, importanța armatei de­parte de a fi scăzut crește, și cu atât mai mult cu cât la Răsărit mărie încă nestăpânitul monstru al dezordinei bolșevice. Trebue,­­așa­dar, să asigurăm României întregite de astăzi, scut puternic de apărare națională în spatele căruia țăranul să poată împrăștia netulburat, sămânța a­­ducătoare de rod, iar celelalte clase sociale să poată activa ne­stingherite. Lucrul acesta lam înțeles cu toții și mai presus de toate, a fost înțeles de cei ce au grija destinelor oștirii românești, miniștrii armatei. ACTIVITATEA D-LUI MINIS­TRU AL APARARII NAȚIO­­NALE Din galeria diriguitorilor for­țelor de apărare națională, d. ge­neral C. Ș­tef­ăn­escu -Amza, a dat strălucite pilde de grije și inte­res pentru armată. Reorganizarea militară, vastă problemă rezolvată până acum câtva timp doar cu jumătăți de mărfuri, sa preocupat în cel mai desăvârșit grad, găsind în d-sa unul din cei mai abili și neobo­siți reformatorii Bun cunoscător al tuturor nevoilor armatei, d-sa a utilizat toată vasta-i competen­­ță de bătrân și încercat ostaș, în această direcție. A soluționat, astfel, toate la­cunele existente în legiuirile mi­litare, prezentând Corpurilor le­giuitoare o serie de importante legiuiri, din care vom menționa numai o parte. Asltfel s’au votat : Legea ca­drelor și efectivelor armatei ; a clădirilor militare; a organizării Aviației și creerii unui subsecre­tariat de stat al Aerului; a fon­dului național al Aviației; a Cor­pului tehnic militar; a Corpului subofițerilor, a organizării Ar­matei, a organizării ministerului Apărării Naționale, etc., etc. IMPORTANȚA LEGILOR VOTATE _ Toate aceste legi sunt menite a contribui la întărirea puterii militare a României, sprijin pre­­țios pentru păstrarea unor drep­turi milenare, câștigate cu sacri­ficii atât de grele. Cu acest edificiu esențialmente îmbunătățit, armata română va putea fi la înălțimea oricărui e­­veniment și tămăduirea economi­că va apare mai sigură și mai lip­sită de grijile îndoelii zilei de mâine, care în pofida eforturilor internaționale de înțelegere și pace, rămâne încă tulbure și pli­nă de neprevăzut. Luate individual, legiuirile în­făptuite sub ministeriatul d-lui general Ștefănescu-Amza aduc o așteptată îmbunătățire a alcătui­rilor militare, dând satisfacție me­ritată uno­r vechi deziderate ale armatei, începând cu trupe și re­angajații și trecând la Corpul o­­fițeresc. In toate aceste legiuiri, d. mi­nistru al Apărări Naționale nu a fost preocupat decât de grija u­­nei cât mai bune organizări, care să corespundă atât disciplinei mi­litare de veche tradiție cât și ce­rințelor de da­tă mai recentă a or­ganizării militare moderne. LEGEA CORPULUI SUB­OFIȚERILOR Astfel, ținând seamă că axa pregătirii militare o formează corpul subofițerilor, destinat să dea trupei o instrucție exem­plară, d. general Ștefănescu-Am­za a întocmit o lege, menită să marcheze un mare pas îna­inte, pentru ridicarea stării so­ciale a subofițerilor și pentru consolidarea acestora, atât în societate cât și în armată. Legea trecută nu asigura a­­cestora o carieră, deoarece e­­rau nevoiți să se reangajeze la fiecare cinci ani, având pentru aceasta nevoe de aprobarea co­mandantului de regiment, care avea libertatea de apreciere. Legea recent votată modifică dispozițiunile acestea și ține­­ de subofițeri în armată până a vârsta de 50 ani. Evident că doar cu condiția ca purtarea lor să nu depășească limitele disciplinei militare, LEGEA CADRELOR ȘI EFECTIVELOR ARMATEI Tot astfel, prin legea cadre­lor și efectivelor armatei, s’a pus capăt un­ei situațiuni^ de fapt, care nu mai putea dăinui. Intr’adevăr, deși lipsa legii era de foarte mult timp sim­țită și de foarte multe ori ce­rută, această lege nu a venit în discuția Parlamentului până acum. S’a spus că legea recrutării, legea de organizare a armatei și legea cadrelor formează blo­cul de temelie a organizării și bunei funcționări a armatei. Desigur, așa este și s’ar putea compara cu chestiunea elemen­tară din mecanică, că pentru ca un corp să stea bine în re­paus, are nevoe de trei puncte de sprijin, tot așa cum institu­ția militară are nevoe de trei legi, iar dacă unul din aceste puncte de sprijin lipsește, el nu poate sta în echilibru și cade. Obiectul acestei legi este re­partizarea efectivelor pe ar­mate și servicii, repartizarea pe unități a efectivelor atribui­te fiecărei armate și servicii și în fine încadrarea ace­stor uni­tăți cu ofițeri și grade infe­rioare. Iar efectivele care sunt pre­văzute în această lege trebue să reprezinte un minimum ne­cesar pentru instrucțiunea tru­pelor și a cadrelor în timp de pace și pentru ca mobilizarea să se poată face în cele mai bune condițiuni. S’a opinat, în timpul discu­țiilor parlamentare, că minis­terul Apărării Naționale ar pu­tea suporta cu greutate efec­tivele care sunt înscrise în lege. Ori, nu trebue să se uite că s’a făcut o echilibrare cât se poate de justă și că legea ca­drelor este cu totul diferită de legea bugetară. Prin urmare, chestiunea a­­­ceasta se discută în legile buge­tare și datorită ei se poate releva aici și încă ceva: dacă miniștrii armatei, până acum, nu au put­ut să se opună ministerului de fi­­­nanțe, când li sa redus bugetul, a fost pentru că a lipsit această lege. Pe viitor, datorită acestei legi ca­re prevede că „efectivele nu pot fi în nici un moment mic­șorate“, miniștrii armatei vor pu­tea pe viitor să ia poziție în fața ministrului de finanțe și să-i o­­pună această lege, care trebue să fie hotărît aplicabilă. LEGEA ORGANIZĂRII AERONAUTICEI Prin legea de organizare a aero­nauticei și a înființării subsecreta­riatului de stat al aerului s'a pus pe baze solide una din cele mai pre­țioase auxiliare ale armatei, satisfă­­cându-se în acelaș timp și dezidera­tele zburătorilor, a căror viață este egal de primejduită în timp de răz­boi sau de pace. Desvoltarea normală a aero­nauticei după război a fost supu­să unui îndelung șir de experien­țe, de ordin tehnic și de organi­zare, ca rezultat al unor învăță­minte trase din marele război. (Continuare în pag. III-a) D. MINISTRU ȘTEF.-AMZA Externe — Alegerile parlamentare din Franța care au preocupat l mea politică europeană în deosebi — s-au desfășurat în cea­­ desăvârșită liniște atât la Paris cât și în provincie­ — deși­­ incidența lor cu ziua de 1 Mai provoca unele temeri de ma­­testații. Presa franceză privește rezultatul alegerilor ca o netă vre­m­e a partidelor de centru, indicând o ușoară grupare spre stâ­ga. Se remarcă, de asemenea ca o notă evidentă a acestor a­geri o simțitoare pierdere de voturi a comuniștilor. Toți miniștrii și șefii de partide au fost realeși. Din statisticile publicate de ministerul de interne franc reiese că au fost aleși 248 de deputați, în 359 de circumscr­ții declarându-se balotaj. In declarațiile sale d. Herriot, șeful radical socialiștilor, si liniază orientarea spre stânga, susținând că ea va fi confirn­tă cu fermitate în alegerile de balotaj, exprimându-și păr­er că în urma discursului din Belfort al d-lui Tardieu punțile di tre ©i și acesta sunt tăiate.* — Telegrame sosite în ultimul moment, anunță din Ger­ma că nu s’a renunțat definitiv la conferința inter-guvername­tală. Șefii delegațiunilor sunt unanimi în a socoti necesară o­­ luare apropiată a conversațiunilor inter­­­guvernamentale. * — Camera irlandeză a votat cu 77 contra 71 voturi proect de lege prin care se suprimă Jurământul de credință către M­rea Britanie. D. Valera, șeful guvernului statului liber irlandez, care propus suprimarea acestui jurământ, întrebat de ziariști care și situația dacă Senatul ar respinge proectul, a răspuns că î­tr’un asemenea caz, guvernul va provoca o nouă consultare a p­­orului, împotriva Senatului Mișcarea muzicali Nt este vorba despre un rezumat concludent al stagiunii muzicale pro­priu zise, — concertele simfonice, care a luat sfârșit mai de mult, și care de­altfel a păstrat ca întotdeauna un ca­racter restrâns de satisfacție spirituală de lux, pentru melomanii cu posibili­tăți materiale. Despre prețurile excesive la con­certele simfonice, și despre rezultatele funeste pentru mișcarea muzicală a acestor prețuri, scria lucruri juste, mai deunăzi, un cronicar muzical, care are o viziune nefalsificată a realităților. De aceea, fără să mai repetăm vechi și melancolice desiderate pentru o nor­malizare a costului unui loc la sim­fonice, preferăm să ne amintim cu bucurie de mișcarea muzicală neofi­cială, care a avut un însemnat rol in culturalizarea muzicală din acest an. Reamintim deci acțiunea de propa­­gandă muzicală a „Cercului analelor“, acțiune pe care am elogiat-o la timp și care a constat într'o prezen­tare a etapelor principale din istoria muzicii, prin conferințe sobre, ne­pe­dante, și prin exemplificări bine alese. Acum, de curând, „Societatea com­pozitorilor români a cărei lipsă de actoiitate din iarna aceasta este ex­plicabilă prin unele imposibilități ma­teriale, a ținut să indice stagiunea prin câteva manifestări muzicale au­tohtone. Cam puține la număr, (o audiție și două concerte simfonice, dintre care unul închinat muzicii italiene) aceste manifestări muzicale au contribuit to­tuși la recunoașterea unor noui ta­lente și la confirmarea criticii asupra altora.­­ Astfel, dintre cei ce reprezintă un fericit spirit de inovație in muzica noastră, compozitorii Mihalovici și Ro­meo Alexandrescu au prezentat lu­crări de muzică instrumentală, dove­dind interesante tendințe spre o îm­prospătare a materialului muzical și a tratării lui. Un alt factor important în mișcarea muzicală, este desigur radio. Activi­tatea lui prin emisiuni muzicale este continuă în tot cursul anului, dar își accentuiază interesul și calitatea in timpul iernii, sezonul muzical prin excelență. Păcat numai că mai toți soliștii, am­biționează să se producă cu lucrări cât mai „inedite" și mai­ necunoscute, glijând oarecum lucrările de mi clasică, reprezentative anumitor­­ pozitori. Astfel, încă nici un violonist, un produs cu sonatele de Bach sau concertele clasicilor italieni și j­oeti (Viori­, Rode, etc.), lucrări < elementară necesitate pentru ele unei culturi muzicale. Marele merit al radiofoniei, răn însă caracterul ei democrat prin îi­nirea pecuniară; lacunele pe cari prezintă, vor deveni cu încetul, in­stente. In afară de aceste „autorități dale“ în mișcarea noastră muz, ținem însă să facem cunoscute ac­tăți mai mărunte, neoficiale, mod clar cu rezultate îmbucurătoare. Și fiindcă prețuim întotdeauna e ziar,mul și bunăvoința dezinteres de aceea ne bucură activitatea at­tă a tuturor profesorilor, artiș și diletanților, cari întrețin drago pentru muzică în atenee pop, școli, producțiune, diverse, etc. Astfel, chiar școala formatoar viitoarelor generații de muzicanți Academia regală de muzică, își contribuția anuală prin audiții programe destul de bine alcătuit susținute numai de elevi. Pentru orice auditor obiectiv, dând cu indulgență, timiditatea și certitudinile debuturilor, impresia fală este satisfăcătoare. Talente promițătoare, muncă pe vereiță, — în sfârșit toate calitățiU vânturilor tinerești, ne-au arătat Academia de Muzică, nu e numa ,o școală‘‘ pedantă, ci și un focar artă născândă. w "­­ • ... H. G ■—.­xortx——­ Citiți in pagina HI 1. LĂMURIRILE DATE­I D. MINISTRU ARGETOI NU CU PRIVIRE LA API­CAREA LEGII ASANAI DATORIILOR AGRICOL 2. ÎNFIINȚAREA UNUI IN­TITUT PENTRU ORGA­­ZAREA MUNCII ȘTIINȚIFI­CA PRAGA. învierea la Sf. Patriarhie ——— ■ [UNK] ■ —ingggfl | I­mmn—ii I. I și I - Au participat M. 8. Regele și Marele Voevod Mihai - Sărbătoarea Itivierei și a slujit Sâmbătă moar­te la Sfânta Pa­triarhie cu impresionantul ei ce­remonial. Majestatea Sa Regele Carol II și Marele Voevod au sosit la o­­rele 12. Au fost întâmpinați de d. prim ministru N. Iorga, de d-nii miniștri Valer Pop, D. Ghi­ca, general Ștefănes­cu Amza, V. Vâlcovici, Munteanuu Râmnic, N. Ottescu, Al. Radian și I. Pan­­gal. Se aflau de față d-nii dr. P. Topa, vice­președinte al Camerei, Marinescu, senator, Mardaloes­­cu, general Rujinsky, senator, Mereuță, Praporgescu, procuror general, Codin Ștefănescu, prim procuror , general Stângaciu, di­rectorul glenaral al siguranței ; colonel G. Marinescu, prefectul poliției ; Orghidan, D. Dobrescu, Poenaru-Bordea, Vlahide, dr. Bianu, general Florescu Banu, dir. gen. al P. T. T., Vintilă Io­­nescu, inspector general, Das­­­­chievici, inspector, etc. D-nii generali Condeescu, Sam­­sonovici, D.­­Pogescu, Olteanu, M. Florescu, dr. Butoianu, Lăză­­rescu, Șeinescu, Partenie, Comă­­nescu, Papazoglu, amiral Buhol­zer, coloneii dr. Marinescu, Oră­­șanu, P. Teodorescu, Zamfirescu, Necșulescu, comandor P­iș, etc. Din partea Curții Regale au listat d-nii generali Ilasiev Balif, Puiu Dumitrescu, colone Drossu, Condiescu, Stoicescu Grigorescu și comandor Fum­e­țeanu­. învierea a fost salutată de lovituri de tun. Ea s’a oficiat curtea Sfintei Patriarhii. După aceasta, întreaga aiste­ță a intrat în biserică unde Suv­ranul a semnat, conform vechii­ tradițiuni, un exemplar din eva­­ghelia sfântului loan, care s’a p­ietluit apoi cu sigiliile statuie M. S. Regele a luat apoi­­ mână crucea Sfântului Gheo­ghe, în fața căreia s’a închins întreaga asistență. După oficierea slujbei, Suve­ranul a trecut în revistă compa­nia de onoare și a primit defila­rea. A urmat în sala de Recepție Palatului, o serbare la care N S. Regele a ciocnit ouă cu invi­tații.; — * M. S. REGELE CAROL H

Next