Neamul Românesc, august 1933 (Anul 28, nr. 165-186)

1933-08-02 / nr. 165

NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDJlipravețIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312/60 ( Miercuri 2 August 1933 P . . Pe un an, 600 Lei; Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și Instituținnl; 1000 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE ! ’* Un împrumut intern. II a­­­nunță ziarele, ca o soluție eroică, K7 îndrăzneață, a guvernului. I împrumut intern ? Dar își dau doate seama domnii de la putere, Idaca sunt tocmai dânșii indicați spa apeleze la încrederea publică? Î Cei carii își păzesc cu gri­je bru­­­ma de numerar pe care au putut­­ să o scape din dezastrul bancar, i­ din deprecierea valorilor mobi­­­­liare,­ din întregul și nefastul an­­t­grenaj de ușurință și neonesti­­­­tate ce a dus la crahurile și ne- I încrederea de azi, — nu au alt­ce­­­­va mai bun de făcut de­cât să-i­­ pună la dispoziția guvernanților­­ actuali ? I • Cine a putut lansa oare ideia I păstrușnică a apelului la punga , pe fund a ultimilor oameni eco­­­­nomi din România, pentru ca­­­­ să-și dea banii lor buni pentru Í Stat ? Dar ei au mai făcut-o sub for­me felurite. Au împrumutat te­zaurul. Statul s’a angajat, PRIN IJS-y 7GE să nu impună nici odată ve­nitul bonurilor respective. Dar l’a trecut mult și cuvântul Sta­tului, a fost nesocotit de iscu­sința vinovată a guvernelor. In goană după bani, vistiernicii au încălcat drepturi, au batjocorit solemnele angajamente luate fa­­­­ță de subscriitori cu toate for­mele, și cu toate garanțiile posi­bile. Rentele interne nu s’au bucu­rat de nici o atenție din partea oficialității. Scăderi enorme, le-au redus până la patru cinci mii din valoare, risipind econo­mii adunate cu trudă multă. Pornit pe drumul ilegalităței, Statul nu s’a oprit de loc. A în­demnat pe oameni să-și înves­tească economiile în clădiri, ofe­rind scutiri de impozite. De două ori guvernele au terfelit iarăși, legământul autorităței. Prin aceste atentate, naivii cari au crezut în lege, sunt ruinați în cea mai mare parte. Nu li s’a o­­ferit măcar ușurința recalculări­lor oneste d­e dobânzi și a eșalo­­­nărilor de plăți ceva mai depăr­tate. Tăvălucul fiscal zdrobește me­reu în drumul lui oribil, pe cei cari au crezut în cuvântul Statu­lui și în obrazul guvernanților... Să se subscrie la noul împru­mut, poate dintr’un sentiment de admirație profundă, față de chi­pul cum au fost utilizate și ri­sipite celelalte împrumuturi ? Iată în adevăr, un argument senzațional... Care merită și el, atenție cât de puțină. * Spiritul nou de la Văleni ’ Vălenii-de-Munte, orășelul pa­triarh­al din Valea Teleajenului, s-a ridicat din nou în zarea actualității. Activitatea, care se desfășoară în modestele lui așezăminte, e sin­gurul eveniment cultural de im­portanță din cursul vacanței. De­­aceea elogiile au curs din toate păr­țile, neprecupețite. Ele sunt meritate în întregime. Vălenii s-au umplut în anii din ur­mă, de viață nouă, au devenit un focar de cultură în aceeaș măsura, în care erau înainte de războiu un focar de naționalism. In primii ani de după Unire, când Universitatea populară și institu­țiile de acolo, amintindu-și de glo­rioasa activitate antebelică au che­mat din­ nou privirile asupra lor, chemarea nu a găsit decât sceptici. Doar câțiva din vechii credincioși ai profesorului, marele ctitor al a­­șezămintelor de la Văleni, daca as­cultară chemarea. „ _ Flacăra a pâlpă­it, plăpând, mșa nu s-a stins pentru că prea mare era focul din care se hrănia. O energie ca a d-lui Nicolae Iorga mișca munții. După 3—4 ani de anemie a­­șezămintele de la Văleni^ au renăs­cut și s‘au înmulțit așezându-se din nou în focarul actualității culturale. Profesorul a învins încă odata. Chiar câțiva dintre scepticii de alta­­dată au venit alături­­ de maestru. Așezămintele de la Văleni au­­ re­născut în spirit nou, necrăspunzător cu momentul istoric prin care trece nația românească. Privind activita­tea culturală de la Văleni superfi­cialii și hipercriticii vorbesc­ de di­letantism ; cei ce se smrestecă prin­tre ascultătorii de acolo, descope­rind spiritul care-i animă, câștigu­rile sufletești cu care se întorc a­­casă, vorbesc despre­ „un centru de educație națională în spirit lumi­nat“. Ceea ce a rămas din Vălenii de al­tădată e libertatea în alegerea și interpretarea subiectelor. Intre con­ferențiarii Universității populare și ai școalei de misionare sunt nume­roase divergențe de concepții. As­cultătorii n’au dorcat să aleagă după cum le dictează liberul lor arbitru. Vălenii sunt — și licet parva cum magnus componere — ceea ce erau celebrele Universități medievale­­ — de cari­e. Iorga a vorbit cu atâta căldură — la cari alergau tineri din toate țările cu singura preocu­pare : descoperirea și recunoașterea adevărului. Numai când ne gândim la felul în care Școala de astăzi torturează conștiințele elevilor, de­­formându-le după șabloanele ei seci, ne dăm seama de spiritul de­­ libertate intelectuală și morală a învățământului de la Văleni. Naționalismul s‘a lărgit și s‘a lu­minat, din șovin și politic cum era înainte de războiu el a devenit u­­manitar și cultural. Nici una din instituțiile noastre de învățământ nu primește sub aripile ei pe mino­ritari cu atâta dragoste și voință de înțelegere. In programa cursurilor figurează totdeauna subiecte cari tratează chestiuni de cultură mino­ritară, înfățișate de minoritari spe­cialiști. Auditorii minoritari variază între 20—30%. Nu uitați că ei a­­leargă acolo nesiliți de nimeni. Se înțelege că o mare parte din ei nu pleacă la Văleni decât cu intenția de-ași însuși limba românească. In orășelul acela aleargă însă vara floarea intelectualității românești. Astfel se întâmplă că minoritarii noștri se întorc la căminurile lor nu­­­ sumai cu cunoștința unei limbi, ci­­ și cu imaginea clară, vie, cuceritoare a unui suflet național. Acest câștig îl au — e adevărat, ’ într'o măsură mai mică — și Ro­mânii. Din cursurile despre cultura minoritară apoi din contactul zilnic cu ascultătorii sași și­­ unguri, ei își * Reproducem, acest articol din­­tr'un număr mai vechi al revistei Clujene „Societatea de Mâine“ pen­tru frumoasele observații ale unuia din ascultătorii distinși ai cursuri­lor de la Vălenii de Munte, pot câștiga măcar câteva elemente despre cultura concetățenilor noștri de altă nație. Și aceasta nu puțin lucru este când ne gândim la igno­ranța în care înoată până și atâ­ția oameni politici de marcă în a­­ceastă delicată chestiune. (Vă a­­mintiți poate de un ministru de externe român, care mângâia pe Iași cu încheierea concordatului...). Românii își întregesc astfel ima­ginea țări­lor. Ei nu și-o întreit însă numai prin cunoștințele de pe minoritari, tot prin numeroasele cunoștinți des­pre ei înșiși, rostite de cei mai buni specialiști­­ ai țării. Universitatea populară de la Văleni e una dintre cele mai bune școli de solidaritate națională din câte avem. Disciplina solidarității e, acolo o realitate vie. La întărirea ei contribuie cur­surile cu priviri largi asupra nației româ­nești de pretutindeni, făcută de specialiști din toate colțurile țării, și mai contribuie într-o mare mă­sură, osmoza cotidiană între audi­torii din toate provinciile cari au alergat acolo. Se poate ca această constatare să pară banală. Noțiu­nea de solidaritate națională a de­venit un loc comun al retorilor de ocazie. Cine a trecut însă pe la Vă­leni, și a trecut cu ochii deschiși, a fost izbit de caracterul acesta al școalei de acolo. Câți dintre Arde­leni n‘au învățat acolo să iubească Vechiul Regat, și câți din Regă­țeni n‘au descoperit adevăratul su­flet al Ardealului la Vălenii-de- Munte ? !.. Nota culturală se accentuiază, an de an, tot mai vie. De obicei, sa­vanții aduc acolo ultimele rezultate ale cercetărilor lor. Probleme de fi­­losofie, artă și economie sunt dis­cutate cu acelaș interes ca și cele de istorie și literatură. De bună seamă că pentru ascultătorii stu­denți universitari ele nu constituie o prea mare noutate. La Văleni nu (Con­tumiare in pagina ''»a) ------ooo X ooo-----­ D. Herriot la congresul internațional dela Sofia Sofia, 28 (Rador).­­ Se crede că d. Herriot va sosi la Sofia la 11 August, cu delegația franceză care va participa la congresul in­ternational­ radical. Acest congres se ține la Sofia în zilele de 12, 13 și 14 August. Episcopiile fără episcopi Nici la Caransebeș, sínt sigur, nu se va alege episcopul, cum nu s'a ales la Ismail, cum nu s'a ales la Huși. >»»«%*. Pentru economie ? Dar ce economie se realisează cînd toate cheltuielile episcopiei se mențin ? E deci altul motivul pentru care se face această bătaie de joc cu toate tradițiile în materie de religie ale acestei țări, ca și cu toate prescripțiile formale ale canoanelor. Candidați, slavă Domnului, avem. Poate chiar câte unul pentru fiecare din cele șai­sprezece până la douăzeci de partide cărora Dumnezeu, cum se știe, li vorbește separat, așa cum o face și Suveranul. Dar iată între guvernanți și adversarii lor este vechea neînțelegere în ce privește re­­sultatul unei lupte electorale date pentru consiliile bisericești întocmai ca pentru Camera deputaților, Senat, și deosebitele Camere de mai nouă sau mai veche creațiune. Și pentru această hîrțuială, din care am văzut și eu un capitol foarte pasionat, nu se pot ocupa Scaunele vacante. , Păstrător al tradiției și gardian al canoanelor, Șeful Bisericii ortodoxe a Romîniei îm­podobit cu titlul de Patriarh pentru a-i da o mai mare autoritate, iar nu pentru a-i adăugi un titlu van, nu crede că are ceva de supus în această situație care va fi ea anticanonică, dar e, înainte de toate, de cel mai des­ăvîrșit ridicul ? _______ N. «ORGA Preludiul unei fundamentale răsturnări europene = Declarațiile ministrului german Goebbles = Berlin, A (Rador). — D. Goebbles, ministrul Propagandei al Reichului, a făcut astăzi o vi­zită cancelarului Hitler, care se găsește in prezent în localitatea Plassenburg (Franconia). După întrevedere, d. Goebbles a făcut următoarele declarații: „Revoluția din 1789 a dat Franței o poziție dominantă. Tot așa Germania și-a cucerit astăzi o poziție dominantă prin revoluția sa națională. „Revoluția noastră nu va ră­mâne limitată numai între gra­nițele Germaniei. Ea va cuprin­de în 50 de ani toată Europa și va fi, ca și revoluția franceză, preludiul unei funadmentate răsturnări europene". D-sa a adăugat că în primii opt ani viitori vor fi întemeiate cinci noui universități germane în care veteranii național-socialiști, desem­nați pentru funcțiunile de șefi, își vor complecta instrucția. D. Goeb­bels a încheiat: „Dacă din aceste universități vor eși în fiecare an 500 oameni in­struiți, existența național-socialis­­mului va fi asigurată nu pentru veacuri, ci pentru eternitate, sori înarmați, care au ridicat pe cele trei persoane și le-au trecut AMĂNUNTE ASUPRA RĂPIRILOR DIN SARRE cele trei persoane răpite de pe Din Sarrebrueck se comunică teritoriul Sarre, de către națio­nal-socialiști, și transportate în interiorul Germaniei. Continuând cercetările asupra acestei afaceri, poliția a arestat pe o femeie, bănuită că ar fi participat la răpirea celor trei persoane. Femeia arestată a mărturisit de la început compli­citatea ei in această afacere, dar a dat multă vreme poliției expli­cații contradictorii. Pentru a controla spusele sale, judecători de instrucție au plecat la Hamburg. Acolo, reprezentanții justiției au stabilit că soțul femeei arestate este comunist. El fusese a­­restat în Germania. Numele lui este Kennel. Strânsă cu ușa, d-na Kennel, a mărturisit că a participat la răpire, deoarece național-socialiștii ger­mani îi făgăduiseră că vor elibera pe soțul său, dacă va face astfel în­cât cele trei persoane vizate să poată fi răpite. D-na Kenner a chemat atunci la ea, sub diferite pretexte, pe cele trei persoane în chestiune. In casa sa stăteau ascunși mai mulți ag te­­ritoriului Sarre a trimes o nouă notă de protest guvernului german, expediind totodată o copie de pe acest protest, secretariatului Socie­tății Națiunilor, frontiera. -ai­u vir^uauinuaAnS msiuioo ‘ranji -tuupap ț­ou .îo­ jsaau uinun uj ’ noui amănunte în legătură cu -ooo - ooo- Indicerea convent­ei­­ comerciale bulgaro-ceho - slovace SOFIA, 29. — Azi s’a încheiat tratatul comercial dintre Bulga­ria și Cehoslovacia. Tratatul este caracterizat prin clauza națiunei cele mai favorizate. Urmarea acestei convenții co­merciale este că exportul de ce­reale din Bulgaria în Cehoslova­­via va fi înlesnit într’o mare mă­sură. Grav conflict între Italia și Grecia? Atena, 28 (Rador). — Prefec­tul de Cyclade a telegrafiat guvernului că italienii au ocu­pat trei insulițe pustii, situate în estul insulei Rhodos, lângă coasta Asiei Mici, și anume: Kynaros, Mavriagara și Jvadi, care fac parte din apele elene. Prefectul a adăugat că, ce­­rându-se relații asupra acestei încălcări a suveranității gre­cești, italienii au răspuns că au ocupat insulele pentru „studii oceanografice“. In urmă, ocupanții italieni au arborat pe cele trei insulițe, drapelul Italiei. D. Tsaldaris, președintele de consiliu, a cerut ministrului grec al marinei, informații complimentare. NELINIȘTEA LA ATENA De ție un torpilor italian au fost debarcați, ori, pe trei mici insule, aproape nelocuite din Dodekanes, aparținând Gre­ciei, mai mulți marinari ita­lieni și o comisie geologică de studii. La Atena, a parvenit știrea, că cu această ocazie a fost ar­borat drapelul italian pe teri­toriul grec. Faptul a produs neliniște la Atena și se crede că guvernul grec va cere în această privință, explicații la Roma. lnsträlnätate: Pe nn an, 1200 Lei; Pe sase Inni, 600 Lel Spania a recunoscut oficial Sovietele Madrid, 28 (Rador).­­ Ministrul de Externe al Spaniei a adresat o scrisoare d-lui Litvinov, prin care declară că guvernul spaniol recu­noaște guvernul republicei Soviete­lor „de facto“ și „de jure“. Scrisoarea adaugă că guvernul spaniol dorește ca un cel mai scurt timp să se înceapă negocieri in ve­derea încheierii unui tratat comer­cial. RĂSPUNSUL GUVERNULUI SOVIETIC Madrid, 28 (Rador).­­ Guvernul sovietic a răspuns scrisorii trimise de guvernul spaniol, prin care se anunța recunoașterea de jure și de fapto a regimului din Rusia. Răspunsul gubernului din Mos­cova anunță că Rusia ia act cu sa­tisfacție de scrisoarea guvernului din Madrid și că speră ca, in cu­rând, să se reia relațiile diploma­tice între cele dou­ă țări. Deasemeni, scrisoarea de răspuns își exprimă nădejdea că între Rusia și Spania vor începe negocieri pentru înche­ierea unui tratat de comerț. ----------° X------------- Italia vrea să realizeze o U­niune Austro- Ungară Paris, 28. — „République“ primește din Roma știrea că Italia a conceput, de când cu vizita d-lui Goemboes, ideea realizării unei uniuni austro­­ungare. După informațiile aceluiaș ziar, statele Micii înțelegeri n’ar avea nimic de obiectat îm­potriva acestei uniuni, dacă li s’ar da asigurarea că nu se va­­ încerca restaurarea Habsburgi­­lor prin întronarea lui Otto de Habsburg. Ziarul francez precizează din sursă bine informată că în ca­zul când uniunea austro-un­­gară s’ar alipi blocului de state conceput de d. Bertel, statele succesoare ale monarhiei aus­­tro-ungare n’ar vedea cu ochi răi realizarea ei și că și Italia ar da tot concursul ei nouei formațiuni. Ungaria și-ar putea realiza unele din aspirațiile ei revizio­niste numai dacă s’ar alipi a­­cestui bloc de state. Ar putea fi vorba, în cazul acesta, să se acorde o anumită autonomie unora din teritoriile care au făcut parte din patrimoniul ei. d-nii Mus­yli sar det­asnrdlu­e Tot „République“ mai preci­zează că această chestiune va fi discutată Sâmbătă între d-nii Mussolini și Chamberlain, noul ambasador al Franței la Roma, c­u ocazia trecerii acestuia prin Roma, în drum spre Ankara, unde urmează să-și prezinte scrisorile de rechemare. EXTERNE In Statele Unite a pornit o se­rioasă mișcare a muncitorilor și a micilor producători. Cel din ur­mă a pornit mișcarea lor pentru a exclude pe intermediarii din a căror cauză beneficiul producției lor nu le poate reveni ci îi îm­bogățește pe aceștia. Cei dintâi, din această categorie, cari au pornit mișcarea și au declarat greva sunt lăptarii. Pe de altă parte lucrătorii din Pensilvania au declarat greva de­oarece patronii, — spun repre­zentanții muncitorilor au încer­cat să denatureze spiritul și lite­ra lu­i „Reconvery act“ (codul muncii), și exercită presiuni asu­pra muncitorilor pentru a intra în organizațiile controlate de pa­tronat. Muncitorii se arată de aseme­nea revoltați împotriva diverse­lor clauze introduse în diferite contracte de muncă, clauze care specifică drepturile patronilor de a angaja pe muncitorii neafiliați la nici o organizație muncito­rească. Guvernul este pus într’o situa­ție cu atât mai grea cu cât miș­carea grevistă se întinde. Astfel s-au înregistrat dezordini și în California, la Hollwood și în Ha­vana. Institutorii din Santa­ Clara au fost bruscați de­oarece mani­festau cerând plata salariilor, fi In cercurile informate se crede că este posibilă o înțelegere în problema grâului. Delegații ame­ricani cari iau parte la aceste desbateri au cerut secretarului de stat la agricultură să nu ia încă o hotărîre definitivă de­oa­rece în cercurile de la Londra sunt speranțe ca un acord în a­­ceastă privință să fie încheiat în primele zile ale lunii care înce­pe. Și, au primit răspunsul că Statele Unite sunt gata să redu­că în acest caz cu 15 la sută su­prafețele cultivate, reducere ce n’ar fi decât 10 la sută dacă a­­cordul nu se încheie. ft D. Woodin, secretar de stat al tezaurului, care se află actual­mente în localitatea East Hamp­ton (New­ York) a anunțat că Statele Unite va emite în cursul lunii August 500 milioane obli­gații, destinate finanțării planu­lui de restaurare financiară, în scopul de a permite o largă co­laborare populară. Emisiunea va cuprinde titluri cu o valoare care pleacă de la la doi­lari. Forme cari se duc și realități care vin (Ciclul ni) ......................... Școala Lecția l­a Cursul dela Vălenii de Munte al d-lui prof. N. Iorga Intre formele stoarse și pericu­loase nu este una care să poată ajunge școala. Numai urmărind istoric desvol­­tarea ei, își poate da sama cineva cu­ de disparate, de rău legate în­tre sine sunt elementele care o compun. Dar, înnainte de a le urmări, principalele motive pentru care ea, nu numai că este în urma so­cietății, dar ii împiedecă înnai­n­­tarea și-i împuținează energia, împovorînd-o pe de-asupra cu sarcini inutile și din ce în ce mai grele, trebuie arătate pe scurt. Intîiu, și nu de prea multă vre­me, ci de vre-un secol și jumă­tate încoace, Statul a tras la dân­sul o chemare care nu este și nu poate să fie a lui. El pretinde ca tot învățămîntul, de la școala pri­mară, ba chiar de la grădina de copii, pînă la universitate și la școlile speciale, să-i aparție, el fixînd programele, aprobînd ma­nualele, numind profesorii și păs­­trîndu-și controlul. Și încă, în ce privește școala elementară, el își rezervă monopolul, cine „se pre­­gătește’n particular“ trebuind să treacă pe la vama lui de exa­mene. Dar cine e Statul ? El e representat printrun mi­nistru de Instrucție Publică, re­comandat Suveranului de un pre­ședinte de Consiliu care a ieșit din votul unor alegători în cea mai mare parte neinformați și fără răspundere. El poate fi un profesor superior, un profesor inferior, un avocat, un medic, un negustor, un croitor, un pantofar, un pădurar sau și un cerșitor. Cît partidul „se bucură de încrede­rea Suveranului“, el poate face ce vrea. Eu, tată de familie, nu-mi pot crește copilul după nevoile mele, după nevoile lui și după tradițiile casei mele, ci așa cum a hotărît cerșitorul, pantofarul, a­vocatul sau profesorul. E un fel interesant de-a înțelege liberta­tea : libertate de întruniri, liber­tate de vorbire, libertate de scris, dar nu libertatea sufletului pen­tru aceia cari mîne vor forma so­cietatea. Interesant, nu e așa ? Dar nu e numai atît. Dacă aș ști că pentru­ mai mult timp, pentru un timp pe care să-l pot cunoaște, am a face cu acest domn ministru... Dar capricii parlamentare, certe de partid, noi manifestații electo­rale, intrigi de Curte îmi vor scoate înnainte, de­odată, un alt ministru, de alt partid și poate de altă profesiune. Potrivit cu concepțiile sale personale, filoso­fice, sociologice, istorice, el va căuta să pună pecetea sa pe un învățământ care cîtva timp îi a­­parține. Experiențele se succedă, se ciocnesc, se distrug ori se în­curcă în felul cel mai inextrica­bil. Iar copilul mieu trebuie să treacă neapărat, ca un iepure de laboratoriu, prin toate aceste ex­periențe. Așa e ? Cine poate zice , nu ? Bine e ? Cine poate zice : da P Dar să zicem că, în schimb pen­tru atâtea usurpări și neajunsuri, Statul cu școala lui dă ceva, ceva apreciabil și folositor. Dar el are la îndemînă un sin­gur tip și, dacă vrea, ca în năs­trușnicul proiect iscodit acuma pentru școala primară, să treacă dincolo, rătăcește în ilusii ca a­­ceia că se poate un „învățământ regional“, ca și cum am ști ce este o regiune, ca și cum părinții ar fi din acea regiune și meniți a trăi în acea regiune, ca și cum copiii ar avea încă de la șapte ani o chemare determinată în a*tcea re­giune. ------OOO X ooo——— rr-w— ■ - a. ±1 r ,; -mmwawwMaaiwwM« [ilari îi iiiiia [iii moRcitaie Procesul de lichidare a crizei, și parțial de restabilire a rentabilită­ții, început în a doua jumătate a anului trecut, s’a oprit în lunile de iarnă, transformându-se în unele țări înt­r’un nou val despresiv. In primăvară însă, sub presiunea re­venirii sezonale, mișcarea ascen­sională a continuat, accentuată de tendințele inflaționiste ale marilor țări producătoare. De aceea, o reușită a situației economiei mon­diale în lunile cari vin va fi mai mult decât probabilă. Elemente puternice de adâncire a crizei subsiste. Micșorarea volu­mului comerțului exterior, datorii­le externe, restabilitatea moneta­ră și antagonismul marilor puteri formează în aceeaș măsură premi­­zele unei nouă decăderi a econo­­miei mondiale, după cum reduce­rile de­ capital, scăderile de sala­rii, reorganizarea și raționalizarea producției, formează premizele re­venirii din criză. PRODUCȚIA INDUSTRIALA Volumul producției industriale a atins nivelul cel mai scăzut în Iunie 1932, cu un indice de 69.1. (1928—100) a crescut tot timpul verii trecute, atinge maximum în Decembrie, cu un indice de 73.1, apoi a descrescut la 71,6 în Martie, a întrecut în Aprilie nivelul din Decembrie, indicele ajungând la 76,7, pentru ca în Mai și Iunie miș­carea ascensională să continue în­­trun ritm viu. Ceea ce dă cifrelor o valoare op­timistă nu este atât nivelul abso­lut, care reprezintă puțin față de 1929 și chiar față de 1913, reveni­rea se produce în sfera mijloace­lor de consum, unde se epuizau stocurile de mâna doua, de astă dată se constată o urcare în sfera mijloacelor de producție și în spe­cial în aceea a mijloacelor de in­vestiție (oțel, fontă, mașini). Din punct de vedere geografic, repriza este inegală, forțele con­­juncturale variind foarte mult de la țară la țară. In linie generală, se constată o ameliorare a situației în țările pro­ducătoare de materii prime, ca ur­mare a urcării prețurilor și a lichi­dării datoriilor interne, o urcare lentă și organică în țările cu mo­­netă stabilă (Franța, Belgia, Elve­De fapt, creșterea unui puiu de om nu poate fi determinată decit de cine îl cunoaște bine și-l ob­servă în fiecare moment. Acela însă nu-i va da să învețe ce nu poate învăța și trebuie neapărat să uite, nu-1 va ameți prin teorii și nu-1 va zdrobi prin mii de lu­cruri netrebnice. Cum, de altfel, nu-1 va încredința unor profesori, adese­ori de o moralitate oarecare, de un caracter imposibil, care-și trag dreptul de­ a educa pe copiii oamenilor dintr’un certificat a cărui valoare peste zece ani de zile poate să fie nulă. Nu numai că partea cea mai mare din lucrurile învățate in a­­ceastă enciclopedie școlară nu sunt de niciun folos, dar mă în­treb care din aceste categorii poa­te găsi întrebuințarea în viață în­tocmai cum a fost însușită pentru moment în școală. Insă, cum am spus numai pe cale istorică se poate înțelege alcătuirea și dez­voltarea acestor erezii din care nu a rămas decit atîta formă cită trebuie ca să împiedece formarea altui fond, ția, Olanda) și o revenire accele­rată în zonele inflației (Statele U­­nite, Japonia, Suedia). Șomajul este în scădere senza­țională în Anglia, Franța, Germa­nia, Japonia, peste nivelul sezonal în Statele Unite și în creștere în Cehoslovacia, Italia și Austria. In țările europene, procentul șomeri­lor este de 20.28 la sută din totalul muncitorilor. PREȚURILE încă din toamna anului trecut se putea observa o ușoară lichidare a stocurilor, fie prin epuizarea, fie prin distrugerea lor. In primăvară, ansamblul stocurilor a ajuns să fie cu 6 la sută sub nivelul din anul precednt. Repriza sezonală și co­menzile făcute de autorități au aju­tat procesul natural, așa incât un echilibru pare să se fi stabilit între cerere și ofertă, ceea ce a adus in mod automat la o urcare a prețu­rilor din Martie. Urcările normale începute in Mar­tie, au fost mult accentuate de sus­pendarea etalonului-aur în Statele­ Unite, fuga de monedă constituind în ultimele săptămâni principalul motiv al majorărilor. Problema, dacă mișcarea ascensională a pre­țurilor se va menține în lunile care vin, nu poate fi rezolvată decât ne­­gativ.­ In adevăr, depresiunea­ de vară în industrie va aduce o redu­cere a cererilor de materii prime, iar stocurile se vor reface atât din pri­cina micșorării cererii cât și prin extinderea producției materiilor pri­me. Lupta pentru a arunca pier­derile în seama concurenților­­ out­siderali în cazul cartelurilor, și în fine mărimea capitalului fix inves­tit exclud orice posibilitate de re­gulare a producției în lunile care vin. In acelaș timp, inflația americană ori va trebui să meargă în progresie geometrică, ori va trebui să înce­teze, și prin aceasta va provoca în mod inevitabil o cădere brutală a prețurilor. Deflația prețurilor va fi cu atât mai puternică, cu cât im­posibilitatea de a izola piața ameri­cană va antrena în frenezia prețu­rilor formale o parte din statele eu­ropene. In ceea ce privește echilibrul intre prețurile de engros și cele de detaliu în interiorul economiilor naționale,, nicăeri nu se semnalează o amelio­rare apreciabilă. Scopul inflaționis­­mului de a face să crească foartel mult prețurile materiilor de bază,­ mai puțin cele ale produselor ma­i nufacturate și de fel prețurile de­ detaliu, se lovește pretutindeni del spaima de monedă și de mișcările­ pentru urcarea salariilor. 1 PIAȚA CAPITALULUI I Pe când în Anglia și Statele­ Unite piața capitalului arată semne văl­dite de lichiditate, influențând fa­­vorabil mișcarea de repriză, în cel­­elalte țări sclerozarea creditului a­­menință să zădărnicească orice ten­­dința ascensională. De aceea, fapt» că valorile industriale au crescut repede după stagnarea sau scăde­­­ea din iarnă, nu-și găsește expliciti­ția decât în fuga de monedă. In­u­l de mărfuri se cumpără acțiuni i­­­dustriale. Dovada cea mai bună s B constitue mișcarea în contra-tinel a valorilor cu venit fix și venit vfl­riabil, cari după ce au crescut mt^H în iarnă, arată o tendință de d^H creștere în ultimele luni. Valul de tezaurizare, care în<^H taie un timp în țările creditorie (Franța, Olanda, Elveția), a f­e de asemenea proporții importutura Dacă la aceasta adăugăm pierdei^H de capital lichid suferite de urma alungării lui spre piețele î^H sigure (Anglia), ne dăm seama economia mondială nu poate pr^H un impuls serios din partea pi^H capitalului in lunile in cari vin.^H Mai limit, in urma încetării u­nor externe din partea unor importante (Germania), multe date vor înceta, așa încât de ac^m numai că nu va veni un impuls.^^B­ra restrângere a pieții este sigur^H

Next