Neamul Românesc, august 1933 (Anul 28, nr. 165-186)
1933-08-02 / nr. 165
NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDJlipravețIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312/60 ( Miercuri 2 August 1933 P . . Pe un an, 600 Lei; Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și Instituținnl; 1000 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE ! ’* Un împrumut intern. II anunță ziarele, ca o soluție eroică, K7 îndrăzneață, a guvernului. I împrumut intern ? Dar își dau doate seama domnii de la putere, Idaca sunt tocmai dânșii indicați spa apeleze la încrederea publică? Î Cei carii își păzesc cu grije bruma de numerar pe care au putut să o scape din dezastrul bancar, i din deprecierea valorilor mobiliare, din întregul și nefastul antgrenaj de ușurință și neonestitate ce a dus la crahurile și ne- I încrederea de azi, — nu au altceva mai bun de făcut decât să-i pună la dispoziția guvernanților actuali ? I • Cine a putut lansa oare ideia I păstrușnică a apelului la punga , pe fund a ultimilor oameni economi din România, pentru ca să-și dea banii lor buni pentru Í Stat ? Dar ei au mai făcut-o sub forme felurite. Au împrumutat tezaurul. Statul s’a angajat, PRIN IJS-y 7GE să nu impună nici odată venitul bonurilor respective. Dar l’a trecut mult și cuvântul Statului, a fost nesocotit de iscusința vinovată a guvernelor. In goană după bani, vistiernicii au încălcat drepturi, au batjocorit solemnele angajamente luate față de subscriitori cu toate formele, și cu toate garanțiile posibile. Rentele interne nu s’au bucurat de nici o atenție din partea oficialității. Scăderi enorme, le-au redus până la patru cinci mii din valoare, risipind economii adunate cu trudă multă. Pornit pe drumul ilegalităței, Statul nu s’a oprit de loc. A îndemnat pe oameni să-și învestească economiile în clădiri, oferind scutiri de impozite. De două ori guvernele au terfelit iarăși, legământul autorităței. Prin aceste atentate, naivii cari au crezut în lege, sunt ruinați în cea mai mare parte. Nu li s’a oferit măcar ușurința recalculărilor oneste de dobânzi și a eșalonărilor de plăți ceva mai depărtate. Tăvălucul fiscal zdrobește mereu în drumul lui oribil, pe cei cari au crezut în cuvântul Statului și în obrazul guvernanților... Să se subscrie la noul împrumut, poate dintr’un sentiment de admirație profundă, față de chipul cum au fost utilizate și risipite celelalte împrumuturi ? Iată în adevăr, un argument senzațional... Care merită și el, atenție cât de puțină. * Spiritul nou de la Văleni ’ Vălenii-de-Munte, orășelul patriarhal din Valea Teleajenului, s-a ridicat din nou în zarea actualității. Activitatea, care se desfășoară în modestele lui așezăminte, e singurul eveniment cultural de importanță din cursul vacanței. Deaceea elogiile au curs din toate părțile, neprecupețite. Ele sunt meritate în întregime. Vălenii s-au umplut în anii din urmă, de viață nouă, au devenit un focar de cultură în aceeaș măsura, în care erau înainte de războiu un focar de naționalism. In primii ani de după Unire, când Universitatea populară și instituțiile de acolo, amintindu-și de glorioasa activitate antebelică au chemat din nou privirile asupra lor, chemarea nu a găsit decât sceptici. Doar câțiva din vechii credincioși ai profesorului, marele ctitor al așezămintelor de la Văleni, daca ascultară chemarea. „ _ Flacăra a pâlpăit, plăpând, mșa nu s-a stins pentru că prea mare era focul din care se hrănia. O energie ca a d-lui Nicolae Iorga mișca munții. După 3—4 ani de anemie așezămintele de la Văleni^ au renăscut și s‘au înmulțit așezându-se din nou în focarul actualității culturale. Profesorul a învins încă odata. Chiar câțiva dintre scepticii de altadată au venit alături de maestru. Așezămintele de la Văleni au renăscut în spirit nou, necrăspunzător cu momentul istoric prin care trece nația românească. Privind activitatea culturală de la Văleni superficialii și hipercriticii vorbesc de diletantism ; cei ce se smrestecă printre ascultătorii de acolo, descoperind spiritul care-i animă, câștigurile sufletești cu care se întorc acasă, vorbesc despre „un centru de educație națională în spirit luminat“. Ceea ce a rămas din Vălenii de altădată e libertatea în alegerea și interpretarea subiectelor. Intre conferențiarii Universității populare și ai școalei de misionare sunt numeroase divergențe de concepții. Ascultătorii n’au dorcat să aleagă după cum le dictează liberul lor arbitru. Vălenii sunt — și licet parva cum magnus componere — ceea ce erau celebrele Universități medievale — de carie. Iorga a vorbit cu atâta căldură — la cari alergau tineri din toate țările cu singura preocupare : descoperirea și recunoașterea adevărului. Numai când ne gândim la felul în care Școala de astăzi torturează conștiințele elevilor, deformându-le după șabloanele ei seci, ne dăm seama de spiritul de libertate intelectuală și morală a învățământului de la Văleni. Naționalismul s‘a lărgit și s‘a luminat, din șovin și politic cum era înainte de războiu el a devenit umanitar și cultural. Nici una din instituțiile noastre de învățământ nu primește sub aripile ei pe minoritari cu atâta dragoste și voință de înțelegere. In programa cursurilor figurează totdeauna subiecte cari tratează chestiuni de cultură minoritară, înfățișate de minoritari specialiști. Auditorii minoritari variază între 20—30%. Nu uitați că ei aleargă acolo nesiliți de nimeni. Se înțelege că o mare parte din ei nu pleacă la Văleni decât cu intenția de-ași însuși limba românească. In orășelul acela aleargă însă vara floarea intelectualității românești. Astfel se întâmplă că minoritarii noștri se întorc la căminurile lor nu sumai cu cunoștința unei limbi, ci și cu imaginea clară, vie, cuceritoare a unui suflet național. Acest câștig îl au — e adevărat, ’ într'o măsură mai mică — și Românii. Din cursurile despre cultura minoritară apoi din contactul zilnic cu ascultătorii sași și unguri, ei își * Reproducem, acest articol dintr'un număr mai vechi al revistei Clujene „Societatea de Mâine“ pentru frumoasele observații ale unuia din ascultătorii distinși ai cursurilor de la Vălenii de Munte, pot câștiga măcar câteva elemente despre cultura concetățenilor noștri de altă nație. Și aceasta nu puțin lucru este când ne gândim la ignoranța în care înoată până și atâția oameni politici de marcă în această delicată chestiune. (Vă amintiți poate de un ministru de externe român, care mângâia pe Iași cu încheierea concordatului...). Românii își întregesc astfel imaginea țărilor. Ei nu și-o întreit însă numai prin cunoștințele de pe minoritari, tot prin numeroasele cunoștinți despre ei înșiși, rostite de cei mai buni specialiști ai țării. Universitatea populară de la Văleni e una dintre cele mai bune școli de solidaritate națională din câte avem. Disciplina solidarității e, acolo o realitate vie. La întărirea ei contribuie cursurile cu priviri largi asupra nației românești de pretutindeni, făcută de specialiști din toate colțurile țării, și mai contribuie într-o mare măsură, osmoza cotidiană între auditorii din toate provinciile cari au alergat acolo. Se poate ca această constatare să pară banală. Noțiunea de solidaritate națională a devenit un loc comun al retorilor de ocazie. Cine a trecut însă pe la Văleni, și a trecut cu ochii deschiși, a fost izbit de caracterul acesta al școalei de acolo. Câți dintre Ardeleni n‘au învățat acolo să iubească Vechiul Regat, și câți din Regățeni n‘au descoperit adevăratul suflet al Ardealului la Vălenii-de- Munte ? !.. Nota culturală se accentuiază, an de an, tot mai vie. De obicei, savanții aduc acolo ultimele rezultate ale cercetărilor lor. Probleme de filosofie, artă și economie sunt discutate cu acelaș interes ca și cele de istorie și literatură. De bună seamă că pentru ascultătorii studenți universitari ele nu constituie o prea mare noutate. La Văleni nu (Contumiare in pagina ''»a) ------ooo X ooo----- D. Herriot la congresul internațional dela Sofia Sofia, 28 (Rador). Se crede că d. Herriot va sosi la Sofia la 11 August, cu delegația franceză care va participa la congresul international radical. Acest congres se ține la Sofia în zilele de 12, 13 și 14 August. Episcopiile fără episcopi Nici la Caransebeș, sínt sigur, nu se va alege episcopul, cum nu s'a ales la Ismail, cum nu s'a ales la Huși. >»»«%*. Pentru economie ? Dar ce economie se realisează cînd toate cheltuielile episcopiei se mențin ? E deci altul motivul pentru care se face această bătaie de joc cu toate tradițiile în materie de religie ale acestei țări, ca și cu toate prescripțiile formale ale canoanelor. Candidați, slavă Domnului, avem. Poate chiar câte unul pentru fiecare din cele șaisprezece până la douăzeci de partide cărora Dumnezeu, cum se știe, li vorbește separat, așa cum o face și Suveranul. Dar iată între guvernanți și adversarii lor este vechea neînțelegere în ce privește resultatul unei lupte electorale date pentru consiliile bisericești întocmai ca pentru Camera deputaților, Senat, și deosebitele Camere de mai nouă sau mai veche creațiune. Și pentru această hîrțuială, din care am văzut și eu un capitol foarte pasionat, nu se pot ocupa Scaunele vacante. , Păstrător al tradiției și gardian al canoanelor, Șeful Bisericii ortodoxe a Romîniei împodobit cu titlul de Patriarh pentru a-i da o mai mare autoritate, iar nu pentru a-i adăugi un titlu van, nu crede că are ceva de supus în această situație care va fi ea anticanonică, dar e, înainte de toate, de cel mai desăvîrșit ridicul ? _______ N. «ORGA Preludiul unei fundamentale răsturnări europene = Declarațiile ministrului german Goebbles = Berlin, A (Rador). — D. Goebbles, ministrul Propagandei al Reichului, a făcut astăzi o vizită cancelarului Hitler, care se găsește in prezent în localitatea Plassenburg (Franconia). După întrevedere, d. Goebbles a făcut următoarele declarații: „Revoluția din 1789 a dat Franței o poziție dominantă. Tot așa Germania și-a cucerit astăzi o poziție dominantă prin revoluția sa națională. „Revoluția noastră nu va rămâne limitată numai între granițele Germaniei. Ea va cuprinde în 50 de ani toată Europa și va fi, ca și revoluția franceză, preludiul unei funadmentate răsturnări europene". D-sa a adăugat că în primii opt ani viitori vor fi întemeiate cinci noui universități germane în care veteranii național-socialiști, desemnați pentru funcțiunile de șefi, își vor complecta instrucția. D. Goebbels a încheiat: „Dacă din aceste universități vor eși în fiecare an 500 oameni instruiți, existența național-socialismului va fi asigurată nu pentru veacuri, ci pentru eternitate, sori înarmați, care au ridicat pe cele trei persoane și le-au trecut AMĂNUNTE ASUPRA RĂPIRILOR DIN SARRE cele trei persoane răpite de pe Din Sarrebrueck se comunică teritoriul Sarre, de către național-socialiști, și transportate în interiorul Germaniei. Continuând cercetările asupra acestei afaceri, poliția a arestat pe o femeie, bănuită că ar fi participat la răpirea celor trei persoane. Femeia arestată a mărturisit de la început complicitatea ei in această afacere, dar a dat multă vreme poliției explicații contradictorii. Pentru a controla spusele sale, judecători de instrucție au plecat la Hamburg. Acolo, reprezentanții justiției au stabilit că soțul femeei arestate este comunist. El fusese arestat în Germania. Numele lui este Kennel. Strânsă cu ușa, d-na Kennel, a mărturisit că a participat la răpire, deoarece național-socialiștii germani îi făgăduiseră că vor elibera pe soțul său, dacă va face astfel încât cele trei persoane vizate să poată fi răpite. D-na Kenner a chemat atunci la ea, sub diferite pretexte, pe cele trei persoane în chestiune. In casa sa stăteau ascunși mai mulți ag teritoriului Sarre a trimes o nouă notă de protest guvernului german, expediind totodată o copie de pe acest protest, secretariatului Societății Națiunilor, frontiera. -aiu vir^uauinuaAnS msiuioo ‘ranji -tuupap țou .îo jsaau uinun uj ’ noui amănunte în legătură cu -ooo - ooo- Indicerea conventei comerciale bulgaro-ceho - slovace SOFIA, 29. — Azi s’a încheiat tratatul comercial dintre Bulgaria și Cehoslovacia. Tratatul este caracterizat prin clauza națiunei cele mai favorizate. Urmarea acestei convenții comerciale este că exportul de cereale din Bulgaria în Cehoslovavia va fi înlesnit într’o mare măsură. Grav conflict între Italia și Grecia? Atena, 28 (Rador). — Prefectul de Cyclade a telegrafiat guvernului că italienii au ocupat trei insulițe pustii, situate în estul insulei Rhodos, lângă coasta Asiei Mici, și anume: Kynaros, Mavriagara și Jvadi, care fac parte din apele elene. Prefectul a adăugat că, cerându-se relații asupra acestei încălcări a suveranității grecești, italienii au răspuns că au ocupat insulele pentru „studii oceanografice“. In urmă, ocupanții italieni au arborat pe cele trei insulițe, drapelul Italiei. D. Tsaldaris, președintele de consiliu, a cerut ministrului grec al marinei, informații complimentare. NELINIȘTEA LA ATENA De ție un torpilor italian au fost debarcați, ori, pe trei mici insule, aproape nelocuite din Dodekanes, aparținând Greciei, mai mulți marinari italieni și o comisie geologică de studii. La Atena, a parvenit știrea, că cu această ocazie a fost arborat drapelul italian pe teritoriul grec. Faptul a produs neliniște la Atena și se crede că guvernul grec va cere în această privință, explicații la Roma. lnsträlnätate: Pe nn an, 1200 Lei; Pe sase Inni, 600 Lel Spania a recunoscut oficial Sovietele Madrid, 28 (Rador). Ministrul de Externe al Spaniei a adresat o scrisoare d-lui Litvinov, prin care declară că guvernul spaniol recunoaște guvernul republicei Sovietelor „de facto“ și „de jure“. Scrisoarea adaugă că guvernul spaniol dorește ca un cel mai scurt timp să se înceapă negocieri in vederea încheierii unui tratat comercial. RĂSPUNSUL GUVERNULUI SOVIETIC Madrid, 28 (Rador). Guvernul sovietic a răspuns scrisorii trimise de guvernul spaniol, prin care se anunța recunoașterea de jure și de fapto a regimului din Rusia. Răspunsul gubernului din Moscova anunță că Rusia ia act cu satisfacție de scrisoarea guvernului din Madrid și că speră ca, in curând, să se reia relațiile diplomatice între cele două țări. Deasemeni, scrisoarea de răspuns își exprimă nădejdea că între Rusia și Spania vor începe negocieri pentru încheierea unui tratat de comerț. ----------° X------------- Italia vrea să realizeze o Uniune Austro- Ungară Paris, 28. — „République“ primește din Roma știrea că Italia a conceput, de când cu vizita d-lui Goemboes, ideea realizării unei uniuni austroungare. După informațiile aceluiaș ziar, statele Micii înțelegeri n’ar avea nimic de obiectat împotriva acestei uniuni, dacă li s’ar da asigurarea că nu se va încerca restaurarea Habsburgilor prin întronarea lui Otto de Habsburg. Ziarul francez precizează din sursă bine informată că în cazul când uniunea austro-ungară s’ar alipi blocului de state conceput de d. Bertel, statele succesoare ale monarhiei austro-ungare n’ar vedea cu ochi răi realizarea ei și că și Italia ar da tot concursul ei nouei formațiuni. Ungaria și-ar putea realiza unele din aspirațiile ei revizioniste numai dacă s’ar alipi acestui bloc de state. Ar putea fi vorba, în cazul acesta, să se acorde o anumită autonomie unora din teritoriile care au făcut parte din patrimoniul ei. d-nii Musyli sar detasnrdlue Tot „République“ mai precizează că această chestiune va fi discutată Sâmbătă între d-nii Mussolini și Chamberlain, noul ambasador al Franței la Roma, cu ocazia trecerii acestuia prin Roma, în drum spre Ankara, unde urmează să-și prezinte scrisorile de rechemare. EXTERNE In Statele Unite a pornit o serioasă mișcare a muncitorilor și a micilor producători. Cel din urmă a pornit mișcarea lor pentru a exclude pe intermediarii din a căror cauză beneficiul producției lor nu le poate reveni ci îi îmbogățește pe aceștia. Cei dintâi, din această categorie, cari au pornit mișcarea și au declarat greva sunt lăptarii. Pe de altă parte lucrătorii din Pensilvania au declarat greva deoarece patronii, — spun reprezentanții muncitorilor au încercat să denatureze spiritul și litera lui „Reconvery act“ (codul muncii), și exercită presiuni asupra muncitorilor pentru a intra în organizațiile controlate de patronat. Muncitorii se arată de asemenea revoltați împotriva diverselor clauze introduse în diferite contracte de muncă, clauze care specifică drepturile patronilor de a angaja pe muncitorii neafiliați la nici o organizație muncitorească. Guvernul este pus într’o situație cu atât mai grea cu cât mișcarea grevistă se întinde. Astfel s-au înregistrat dezordini și în California, la Hollwood și în Havana. Institutorii din Santa Clara au fost bruscați deoarece manifestau cerând plata salariilor, fi In cercurile informate se crede că este posibilă o înțelegere în problema grâului. Delegații americani cari iau parte la aceste desbateri au cerut secretarului de stat la agricultură să nu ia încă o hotărîre definitivă deoarece în cercurile de la Londra sunt speranțe ca un acord în această privință să fie încheiat în primele zile ale lunii care începe. Și, au primit răspunsul că Statele Unite sunt gata să reducă în acest caz cu 15 la sută suprafețele cultivate, reducere ce n’ar fi decât 10 la sută dacă acordul nu se încheie. ft D. Woodin, secretar de stat al tezaurului, care se află actualmente în localitatea East Hampton (New York) a anunțat că Statele Unite va emite în cursul lunii August 500 milioane obligații, destinate finanțării planului de restaurare financiară, în scopul de a permite o largă colaborare populară. Emisiunea va cuprinde titluri cu o valoare care pleacă de la la doilari. Forme cari se duc și realități care vin (Ciclul ni) ......................... Școala Lecția la Cursul dela Vălenii de Munte al d-lui prof. N. Iorga Intre formele stoarse și periculoase nu este una care să poată ajunge școala. Numai urmărind istoric desvoltarea ei, își poate da sama cineva cu de disparate, de rău legate între sine sunt elementele care o compun. Dar, înnainte de a le urmări, principalele motive pentru care ea, nu numai că este în urma societății, dar ii împiedecă înnaintarea și-i împuținează energia, împovorînd-o pe de-asupra cu sarcini inutile și din ce în ce mai grele, trebuie arătate pe scurt. Intîiu, și nu de prea multă vreme, ci de vre-un secol și jumătate încoace, Statul a tras la dânsul o chemare care nu este și nu poate să fie a lui. El pretinde ca tot învățămîntul, de la școala primară, ba chiar de la grădina de copii, pînă la universitate și la școlile speciale, să-i aparție, el fixînd programele, aprobînd manualele, numind profesorii și păstrîndu-și controlul. Și încă, în ce privește școala elementară, el își rezervă monopolul, cine „se pregătește’n particular“ trebuind să treacă pe la vama lui de examene. Dar cine e Statul ? El e representat printrun ministru de Instrucție Publică, recomandat Suveranului de un președinte de Consiliu care a ieșit din votul unor alegători în cea mai mare parte neinformați și fără răspundere. El poate fi un profesor superior, un profesor inferior, un avocat, un medic, un negustor, un croitor, un pantofar, un pădurar sau și un cerșitor. Cît partidul „se bucură de încrederea Suveranului“, el poate face ce vrea. Eu, tată de familie, nu-mi pot crește copilul după nevoile mele, după nevoile lui și după tradițiile casei mele, ci așa cum a hotărît cerșitorul, pantofarul, avocatul sau profesorul. E un fel interesant de-a înțelege libertatea : libertate de întruniri, libertate de vorbire, libertate de scris, dar nu libertatea sufletului pentru aceia cari mîne vor forma societatea. Interesant, nu e așa ? Dar nu e numai atît. Dacă aș ști că pentru mai mult timp, pentru un timp pe care să-l pot cunoaște, am a face cu acest domn ministru... Dar capricii parlamentare, certe de partid, noi manifestații electorale, intrigi de Curte îmi vor scoate înnainte, deodată, un alt ministru, de alt partid și poate de altă profesiune. Potrivit cu concepțiile sale personale, filosofice, sociologice, istorice, el va căuta să pună pecetea sa pe un învățământ care cîtva timp îi aparține. Experiențele se succedă, se ciocnesc, se distrug ori se încurcă în felul cel mai inextricabil. Iar copilul mieu trebuie să treacă neapărat, ca un iepure de laboratoriu, prin toate aceste experiențe. Așa e ? Cine poate zice , nu ? Bine e ? Cine poate zice : da P Dar să zicem că, în schimb pentru atâtea usurpări și neajunsuri, Statul cu școala lui dă ceva, ceva apreciabil și folositor. Dar el are la îndemînă un singur tip și, dacă vrea, ca în năstrușnicul proiect iscodit acuma pentru școala primară, să treacă dincolo, rătăcește în ilusii ca aceia că se poate un „învățământ regional“, ca și cum am ști ce este o regiune, ca și cum părinții ar fi din acea regiune și meniți a trăi în acea regiune, ca și cum copiii ar avea încă de la șapte ani o chemare determinată în a*tcea regiune. ------OOO X ooo——— rr-w— ■ - a. ±1 r ,; -mmwawwMaaiwwM« [ilari îi iiiiia [iii moRcitaie Procesul de lichidare a crizei, și parțial de restabilire a rentabilității, început în a doua jumătate a anului trecut, s’a oprit în lunile de iarnă, transformându-se în unele țări într’un nou val despresiv. In primăvară însă, sub presiunea revenirii sezonale, mișcarea ascensională a continuat, accentuată de tendințele inflaționiste ale marilor țări producătoare. De aceea, o reușită a situației economiei mondiale în lunile cari vin va fi mai mult decât probabilă. Elemente puternice de adâncire a crizei subsiste. Micșorarea volumului comerțului exterior, datoriile externe, restabilitatea monetară și antagonismul marilor puteri formează în aceeaș măsură premizele unei nouă decăderi a economiei mondiale, după cum reducerile de capital, scăderile de salarii, reorganizarea și raționalizarea producției, formează premizele revenirii din criză. PRODUCȚIA INDUSTRIALA Volumul producției industriale a atins nivelul cel mai scăzut în Iunie 1932, cu un indice de 69.1. (1928—100) a crescut tot timpul verii trecute, atinge maximum în Decembrie, cu un indice de 73.1, apoi a descrescut la 71,6 în Martie, a întrecut în Aprilie nivelul din Decembrie, indicele ajungând la 76,7, pentru ca în Mai și Iunie mișcarea ascensională să continue întrun ritm viu. Ceea ce dă cifrelor o valoare optimistă nu este atât nivelul absolut, care reprezintă puțin față de 1929 și chiar față de 1913, revenirea se produce în sfera mijloacelor de consum, unde se epuizau stocurile de mâna doua, de astă dată se constată o urcare în sfera mijloacelor de producție și în special în aceea a mijloacelor de investiție (oțel, fontă, mașini). Din punct de vedere geografic, repriza este inegală, forțele conjuncturale variind foarte mult de la țară la țară. In linie generală, se constată o ameliorare a situației în țările producătoare de materii prime, ca urmare a urcării prețurilor și a lichidării datoriilor interne, o urcare lentă și organică în țările cu monetă stabilă (Franța, Belgia, ElveDe fapt, creșterea unui puiu de om nu poate fi determinată decit de cine îl cunoaște bine și-l observă în fiecare moment. Acela însă nu-i va da să învețe ce nu poate învăța și trebuie neapărat să uite, nu-1 va ameți prin teorii și nu-1 va zdrobi prin mii de lucruri netrebnice. Cum, de altfel, nu-1 va încredința unor profesori, adeseori de o moralitate oarecare, de un caracter imposibil, care-și trag dreptul de a educa pe copiii oamenilor dintr’un certificat a cărui valoare peste zece ani de zile poate să fie nulă. Nu numai că partea cea mai mare din lucrurile învățate in această enciclopedie școlară nu sunt de niciun folos, dar mă întreb care din aceste categorii poate găsi întrebuințarea în viață întocmai cum a fost însușită pentru moment în școală. Insă, cum am spus numai pe cale istorică se poate înțelege alcătuirea și dezvoltarea acestor erezii din care nu a rămas decit atîta formă cită trebuie ca să împiedece formarea altui fond, ția, Olanda) și o revenire accelerată în zonele inflației (Statele Unite, Japonia, Suedia). Șomajul este în scădere senzațională în Anglia, Franța, Germania, Japonia, peste nivelul sezonal în Statele Unite și în creștere în Cehoslovacia, Italia și Austria. In țările europene, procentul șomerilor este de 20.28 la sută din totalul muncitorilor. PREȚURILE încă din toamna anului trecut se putea observa o ușoară lichidare a stocurilor, fie prin epuizarea, fie prin distrugerea lor. In primăvară, ansamblul stocurilor a ajuns să fie cu 6 la sută sub nivelul din anul precednt. Repriza sezonală și comenzile făcute de autorități au ajutat procesul natural, așa incât un echilibru pare să se fi stabilit între cerere și ofertă, ceea ce a adus in mod automat la o urcare a prețurilor din Martie. Urcările normale începute in Martie, au fost mult accentuate de suspendarea etalonului-aur în Statele Unite, fuga de monedă constituind în ultimele săptămâni principalul motiv al majorărilor. Problema, dacă mișcarea ascensională a prețurilor se va menține în lunile care vin, nu poate fi rezolvată decât negativ. In adevăr, depresiunea de vară în industrie va aduce o reducere a cererilor de materii prime, iar stocurile se vor reface atât din pricina micșorării cererii cât și prin extinderea producției materiilor prime. Lupta pentru a arunca pierderile în seama concurenților outsiderali în cazul cartelurilor, și în fine mărimea capitalului fix investit exclud orice posibilitate de regulare a producției în lunile care vin. In acelaș timp, inflația americană ori va trebui să meargă în progresie geometrică, ori va trebui să înceteze, și prin aceasta va provoca în mod inevitabil o cădere brutală a prețurilor. Deflația prețurilor va fi cu atât mai puternică, cu cât imposibilitatea de a izola piața americană va antrena în frenezia prețurilor formale o parte din statele europene. In ceea ce privește echilibrul intre prețurile de engros și cele de detaliu în interiorul economiilor naționale,, nicăeri nu se semnalează o ameliorare apreciabilă. Scopul inflaționismului de a face să crească foartel mult prețurile materiilor de bază, mai puțin cele ale produselor mai nufacturate și de fel prețurile de detaliu, se lovește pretutindeni del spaima de monedă și de mișcările pentru urcarea salariilor. 1 PIAȚA CAPITALULUI I Pe când în Anglia și Statele Unite piața capitalului arată semne văldite de lichiditate, influențând favorabil mișcarea de repriză, în celelalte țări sclerozarea creditului amenință să zădărnicească orice tendința ascensională. De aceea, fapt» că valorile industriale au crescut repede după stagnarea sau scădeea din iarnă, nu-și găsește explicitiția decât în fuga de monedă. Inul de mărfuri se cumpără acțiuni idustriale. Dovada cea mai bună s B constitue mișcarea în contra-tinel a valorilor cu venit fix și venit vflriabil, cari după ce au crescut mt^H în iarnă, arată o tendință de d^H creștere în ultimele luni. Valul de tezaurizare, care în<^H taie un timp în țările creditorie (Franța, Olanda, Elveția), a fe de asemenea proporții importutura Dacă la aceasta adăugăm pierdei^H de capital lichid suferite de urma alungării lui spre piețele î^H sigure (Anglia), ne dăm seama economia mondială nu poate pr^H un impuls serios din partea pi^H capitalului in lunile in cari vin.^H Mai limit, in urma încetării unor externe din partea unor importante (Germania), multe date vor înceta, așa încât de ac^m numai că nu va veni un impuls.^^Bra restrângere a pieții este sigur^H