Neamul Românesc, octombrie 1933 (Anul 28, nr. 211-234)
1933-10-01 / nr. 211
Anul XXVI Nr. 211 NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (1) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312/60 Duminică 1 Octombrie 1933 C I . . Pe un an, 600 Lei. Pe sase luni, 300 Lei in țară. — — 1 ■ ABONAMENTE i Pentru autorități $1 Institution! 1000 Lei !n Străinătate Pe un an. 1300 Lei Pe șase luni, 000 Lei LEI DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE * In vama București, s’a oprit vre-o trei săptămâni, un colet imens și misterios... O expediase urgent și cu precădere, „Etablissementele“ Skoda, pe adresa celor cari mai țin încă, în Capitala României, biroul cu secrete, al venerabilului Seletzky. Ce cuprindea vastul pachet? încă vreo câteva mii de broșuri prin care Skoda ia în zece limbi apărarea scrisă, și chipurile sprijinită „pe documente“, a celui care își ispășește osânda in cazematele Jilavei. Un ordin venit de la guvern, oprise eliberarea coletului de propagandă. Un contra ordin a permis agenturei locale a lui Seletzki, să îl ia în primire. Avem înaintea noastră, una din fascicolele proaspete ale Skodei. Se repetă în ea, un istoric rezumat și tendențios; se dau facsimile cunoscute, și a căror seriozitate e absolut nulă. Suspiciunea către statul român, către cei mai de seamă conducători ai oștirei, întinsă uniform pe toate paginele acestui trist document, căruia îi lipsește în orice caz, bună cuviința. Anchetatorii spionului și corupătorului Seletzky sunt vizați direct, de uzinele Skoda, care știu că se comite astfel o neertată greșală și o nedreptate fără pereche. Căci doar ele au aflat desigur, mijloacele utilizate de Seletzky, ca să încorone unele conștiințe și să obțină anumite amabilități suspecte în cele dintâi acte de cercetare. Dar Skoda e o mare instituție legată de un stat amic și aliat. Uzinele se bucură de prestigiu mondial, și de o seriozitate care nu trebuesc în nici un caz micșorate. Cum este oare posibil ca fabrica de arme, al cărei reprezentant trimes la osândă, a putut comite infama serie de atentate către siguranța României și împotriva atâtor conștiințe maleabile, care să ia apărarea directă, ostentativă, îndărătnică, a condamnatului? Se aduc acuzări nedovedite, se fac afirmații ofensatoarej de către un furnizor al oștirei, împotriva conducătorilor armatei românești. Skoda, pornită pe un drum periculos, a putut comite o eroare. Acum recidivează, dând spectacolul inedit și revoltător, al pledoariilor pentru un infam și acoliții lui. Se pretează la acest neuzitat mijloc de apărare, pe care o continuă nestânjenită, înăuntru granițelor României. Dacă Etablissementele comițând ceea ce comit, au pierdut simțul oricărei răspunderi, măcar sparate, a guvernului României îi incumbă față de inadmisibilele incursiuni ale Skodei, mai mult decât o îndatorire. Lumină pentru popor O neînțelegere comună și aproape unanimă domnește în cele mai diferite straturi sociale, în privința rolului culturii în vremurile de restriște materială. Se uită în primul rând că această restriște de pe planul superficial al vieții este de cele mai multe ori determinată de adâncurile vieții morale, singurul substrat care dă directive și orientări pozitive traiului exterior. In acest grup de determinări stă desigur in frunte rolul covârșitor al difuzării culturii în toate păturile sociale ale unei țări. Dacă, printr’o prezumțioasă supoziție, se atribuie forurilor conducătoare în acest domeniu, o firească formare culturală prin însăși structura ce le caracterizează, în schimb în rândurile care alcătuiesc marea massă a unui popor, atenția factorilor legitimi, trebuie să se îndrepte și să cerceteze cu adâncă grijă lipsurile și complectarile diferite cari se cer. In actualele împrejurări când întreaga opinie publică a tării este trist și just acordată i? tumultul tot mai amplu al nemulțumirilor și desnădejdilor pornite din grelele lipsuri materiale pe cari le sporesc și le dibuiesc cu mâini vitrege vremelnicii guvernanți, când în concertul jalnic și cu ifose de mântuire grabnică al politicianilor de toate culorile predomină numai preocupările redresării materiale, glasurile răzlețe cari Șutesc pe cărarea largă și sigură a luminării culturale singura reînviere care poate să deslușească luptele hotărâtoare de temeinice înfăptuiri, nu par a fi, în fața obsesiilor generale, socotite în adevăratul și deplinul rol pe care îl poartă. Printre multe alte mijloace de răspândire a luminii culturale în popor, poate fi socotit ca cel mai potrivit acela pe care îl oferă înțeleaptă și continua îndrumare pe care o poate da o revistă populară. Iată, avem în față o astfel de revistă, proaspăt apărută, sub înaltele auspicii ale Fundației Regale, care înfățișează din punct de vedere tehnic ceia ce ar trebui să înfățișeze o astfel de foaie destinată împrăștierii luminilor culturii în adâncurile vaste și întunecate ale poporului. Un astfel de sol al gândurilor bune pornit de sus, care se îndreaptă cu regularitate în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, la cele mai ascunse și risipite cătune, trebuie însă cu mare îngrijire și mai ales multă înțelepciune plăsmuit, când de aceste directive pe care le croiește cu gesturi hotărâtoare, depinde întreaga conformație viitoare a sufletului determinant al țării. In acest punct, a desvoltării și redresării spirituale, se cere mai cu osebire concentrată atenția conducătorilor firești ai țării,’ cari trebuie să adune într’un mănunchi puternic și organic, forțele spirituale și morale cele mai de seamă ale neamului. Dar fiindcă o mentalitate tristă și generală, cea mai comună care cată să dea directive constante, stă în supravalorificarea materialistă desigur multe cugete vor fi izbite mai întâi de necesitatea unei altfel de ajutorări decât acestea morale. Considerabilele cheltueli, — căci desigur că au intrat în joc importante sume pentru reînvierea și răspândirea sub actuala formă, cu minimul preț de doi lei, a revistei „Albina“ — s’ar fi putut întrebuința, după opinia acestui spirit comun, la opere „reale“ de ajutorare materială a satelor. Este desigur o greșală și o abatere de la calea veritabilelor izvoare de propășire a masselor populare, care în primul rând trebuiesc cercetate și stimulate de către acei meniți să aducă îndrumări și orientări în drumul unei nații. Socotim așadar, de bun augur intenția sugerată de apariția unei bogate și înzestrate foi pentru popor, dar încă nu deplin perfectată prin condițiile de susținere morală care trebuie să fie complectate cu cele mai reprezentative și înalte personalități ale noastre. Deocamdată însă, munca ascunsă și hotărîtoare pornită pe aceste căi, poate fi considerată ca una dintre cele mai eficace și sporirea și înălțarea ei, în lumina trebuitoare, un imperativ categoric al rodirii așteptate pe acest ogor, cu fericită viziune, al Ies. Acord secret Intre Banca Angliei și Recksbank , Londra. 29 — Oficiosul laburist ,,Daily Herald” anunță încheerea unui acord secret între guvernatorul Băncii Angliei, Montagu Norman și doctorul Schacht, guvernatorul Băncii Reichului. In baza acestui acord, Banca Angliei ar fi invitat marile bănci engleze ca să susțină la bursa din Londra acțiunile imprumuturilor germane. In baza acestei acțiuni, se pregătește emiterea unui împrumut intern în Germania. 00O X ° ° ® Se strînge soborul [UNK] ■ [UNK] Nu e vorba de sfîntul sobor al Bisericii ortodoxe care va avea să-și aleagă episcopi în locurile vacante, ci de alt sobor, nesfințit și chiar spurcător de cele sfinte, de soborul politicianilor reformatori și salvatori. Din toate colțurile orizontului ei aleargă, cu soluțiile lor minunate în pliscuri ascuțite la budget, la ce biet budget redus la ultima expresie, după încercarea tuturor soluțiilor și părăsirea tuturor datoriilor. Aleargă ciocnindu-se în zbor și gata să-și înfigă ghiarele unii în alții. Rareori s'au putut vedea atîtea apetituri și așa de învierșunate țintind atîta sărăcie în pungi, atîta descurajare în inimi. Serviți de o presă care, ea însăși dominată de gustul public pentru singurele intrigi, ei vor expune zilnic „programele", — căci de programe doar, nu de oameni de ispravă e nevoie!, și în puterea lor, a „programelor" vor cere să li se treacă dreptul de a se înfige de-asupra săcătuitei prăzi... Se strînge soborul... N. IORGA Dezarmarea într’o fază critică — Divergențe mari între puteri GENEVA, 38. — Tratativele asupra dezarmării au intrat din nou într’un stadiu critic. D. Paul Boncour a avut, azi după - amiază, întrevederea, așteptată cu mult interes, cu von Neurath, căruia i-a făcut cunoscut programul dezarmării, fixat la Paris. D. Paul Boncour a spus că convenția de la Paris este un program minimal și a subliniat că după marile concesii făcute de Franța, a venit, acum, rândul Germaniei să dovedească in mod practic buna voință a ei. In timp ce von Neurath declarase, în convorbirile avute cu delegații italieni, americani și englezi, că programul de la Paris este inacceptabil pentru Germania, nu convorbirea avută cu d. Paul Boncour, s-a mulțumit să facă unele rezerve de principiu și a declarat la urmă că va cere nouă instrucțiuni din partea guvernului său. Mâine sauâmbătă, va pleca la Berlin, împreună cu Gdbbels, care a declarat presei că misiunea sa la Geneva s'a terminat. Decizia asupra desfășurări viitoare a tratativelor dezarmării se va lua săptămâna viitoare, după întoarcerea la Geneva a lui von Neurath. Noua situație a fost astă seară obiectul altor întrevederi intre d-nii Norman Davis și Savici, care mai târziu a avut o convorbire și cu d. Paul Boncour. Delegatul american a avut și o întrevedere cu d. Beck. Din cauza situației încordate de la Geneva, miniștrii francezi și englezi au contramandat plecarea lor la Allene, unde Duminica aceasta se face desvelirea monumentului ridicat în amintirea victimelor catastrofei dirijabilului englez „K. 101“. Sir John Simon, d-ni Paul Boncour și Daladier rămân deci la Geneva. NOUĂ DIVERGENȚE INTRE MARILE PUTERI LONDRA. 38. — „Daily Herald“ publică o relatare interesantă din Geneva cu privire la acțiunea desfășurată acolo de către Italia în chestiunea dezarmării. Italia, scrie ziarul, dorește să obțină, printr-o mediațiune între Germania și Franța, asigurarea dominației sale economice și politice în bazinul dunărean. Italienii spun Germaniei: „promite că vei respecta independența Austriei și noi vom obține reînarmea pe care o dorești“. Italia, continuă ziarul, dorește tranferarea discuțiilor dezarmării la Stressa și circumscrierea lor în limitele pactului quadruplu. Se pare că Anglia nu este încă dispusă să limiteze chestiunea dezarmării la semnatarii pactului quadruplu, iar Franța se opune categoric acestui proiect. IMPRESIA DISCURSULUI CANCELARULUI DOLLFUSS PARIS, 2» (Rador). — Agenția „Havas“ anunță: Evenimentul zilei de o zi la Geneva a fost discursul d-lui Dollfus. Manifestația de simpatie făcută de Adunare cancelarului Austriei este interpretată mai ales ca un vot de blam față de Germania hitlerista. In marginea conferinței au fost continuate conversații diplomatice. In special, negociatorii italieni au continuat a face sforțări spre a obține adeziunea Germaniei la un program minim de desarmare. ---------xx-------- Pe locul catastrofei dlriJabUnlnl englez „R. 101“ Paris, 28 (Rador). — La ceremonia care va fi Duminica viitoare la Allonne pentru inaugurarea monumentului ridicat cu cheltuiala comună a Marii Britanii și a Franței în amintirea victimelor catastrofei dirijabilului „R. 101“, vor paticipa în afără de d- Daladier și d-nii Paul Boncur și Cot. Discursurile care vor fi rostite cu acest prilej vor fi difuzate la toate posturile de radio din Franța și Anglia. La sfârșitul ceremoniei vor evolua o escadrilă militară engleză și trei escadrile franceze. noua Lloyd George despre problemele de actualitate Paris, 28 (Rador). — „Les Annales”, vor publica mâine un articol al d-lui Lloyd George. Fostul premier britanic insistă asupra tendinței imperiului britanic de a trăi tot mai mult prin sine însuși. D. Lloyd George face o violentă critică Societății Națiunilor, care a suferit eșecuri în toate domeniile. El se ocupă de formidabilele sforțări ale Germaniei de a se înnarma în vederea unui conflict posibil, adăugând că există tot mai multe dovezi asupra militarismul Rooseveltului crescând al tineretului din Germania. Vor mai trebui ani de zile înainte ca înarmările Germaniei să fie suficiente spre a face războiul. D. Lloyd George arată că bunăvoința majorității opiniei publice engleze față de Germania a dispărut în urma persecuției evreilor din Germania. D. Lloyd George arată apoi primejdia sporirii marinei și flotei aeriene japoneze. D. Lloyd George analizează în sfârșit planul american de refacere, făcând elogiul președintelui S’a respins moțiunea Împotriva guvernului de Valera Dublin. 29 (Rador). — După o lungă desbatere, adesea foarte violentă, parlamentul a respins cu 80 voturi contra 65 moțiunea de neîncredere față de guvernul de Valera. Cum se aștepta, laburiștii au votat în favoarea guvernului. ---------x#x-------- [ Semnarea convenției comerciale italo-amentinană Roma, 28 (Rador) . Noua convenție vamală între Italia și Argentina a fost semnată ori la palatul Veneția. Convenția asigură, pe un termen de trei ani, un nou regim vamal pentru schimburile italoargentinene, realizând avantagii reciproce pentru ambele state----------xox —---- - Morți în inundațiile 5 » din Franța Paris. 28 (Rador) — Din Montpellier se anunță că inundațiile din regiunea învecinată au provocat moartea a 15 persoane, precum și numeroase pagube materiale. Paris, 28 (Radio-Ceneral). — Innundațiile din sudul Franței sunt cu mult mai mari decât s-a crezut la început. Afară de cele 15 persoane înecate, sunt alte numeroase date ca dispărute. Apele râului Lee au luat cu ele numeroase case. Promenade des Anglais din Nissa a stat câteva ore sub apă și pavajul a fost distrus în multe părți. * EXTERNE Comisiunea bugetară a municipiului New-York, capitulând in fața bancherilor pentru a evita falimentul imediat și transferarea bursei de valori la New-York, a aprobat acordul financiar pe baza căruia bancherii vor avansa orașului New- York creditele necesare pentru plata datoriilor orașului. Datoriile orașului New York se ridică în total, la 185 milioane dolari, dintre care 18 milioane au scadența astăzi, 36 milioane peste un an și 131 milioane sunt eșalonate în cursul următorilor trei ani, împrumutul polonez intern1 de 120 milioane zloți, cu 6 la sută, emis sub emblema patriotică: „Să ne ajutăm noi înșine“ și destinat să umple deficitul budgetar, a fost acoperit aproape de două ori în cursul zilei de joi, prima zi a subscripției Totalul subscris până ori seara se ridică la 222 milioane zloți. Subscripțiile continuă să se producă. Subscripția va dura până la 7 Octombrie. D. Dollfuss, cancelarul Austriei, la înapoierea sa de la Geneva la Viena, s-a încrucișat în gara austriacă Woergl din Tirol cu trenul cu care d. Beneș, ministrul de Externe al Cehoslovaciei mergea la Geneva. Profitând de această împrejurare, cancelarul Dollfuss a ținut să salute pe d. Beneș pe teritoriul Austriei. In scurta întrevedere, care a avut loc între cei doi oameni de stat, ei au avut un schimb de păreri asupra ultimei situații din politica externă, iar d. Beneș a comunicat cancelarului Dollfuss date asupra convorbirilor și rezultatelor conferinței Micei înțelegeri de la Sinaia. * Ziarul „Daily Express“ profită de carența financiară a numeroase state membre ala Societății Națiunilor, în special a celor din America de Sud, pentru a reînoi atacul de principiu împotriva participării Marii Britanii la Societatea Națiunilor. Paraguayul, Peru, Bolivia, Chile și Uruguayul, amestecate toate în războaie de care Societatea Națiunilor a avut a se ocupa, datorează împreună peste 200.000 lire sterline secretariatului din Geneva. D. Bruce, delegatul Australiei, a propus ca debitorii Societății Națiunilor să nu fie admiși la lucrările acesteia. Opinia noastră, scrie ziarul, este alta: Anglia trebue să părăsească Geneva, care o costă 140.000 lire sterline. In opinia publică, în cercurile politice și în presă se manifestează tot mai categoric îndoeli asupra reușitei planului economic al președintelui Roosevelt. Faptul că în cursul lunei August numărul șomerilor’ n’a scăzut decât cu 800 mii, rămânând încă 11 milioane de muncitori fără lucru, a provocat o impresie cu totul nefavorabilă, îngrijorarea generală este sporită apoi de nesiguranța care domnește în chestiunile valutare. „New York Times“ crede că președintele Roosevelt va proceda la restabilizarea dotatului de bază aur, însă la un curs I mai scăzut ca cel de astăzi, cu ocazia sărbătorii naționale dela 30 Septembrie. Până atunci președintele Roosevelt vrea să termine tratativele cu Anglia în chestiunea datoriilor de război. * Problema datoriilor de război - Conversațiile preliminare anglo-americane — New York, 28. (Rador).—Ziarul „Herald Tribune“ scrie, cu privire la conversațiile preliminare anglo-americane în chestiunea datoriilor de războiu, că ceea ce Statele Unite ar putea spera în cazul cel mai bun pentru 15 Decembrie, ar fi o plată parțială asemănătoare aceleia făcută la 15 Iunie. Cercurile oficiale se îndoesc că un acord definitiv ar putea fi încheiat în cursul actualei depresiuni și înainte de a fi ajuns la condițiuni monetare mai stabile. PUNCTUL DE VEDERE AL ANGLIEI Londra, 28 (Rador). Se crede că delegația engleză, care pleacă la Washington pentru a relua negocierile cu guvernul Statelor Unite în chestia datoriilor de război, va întâmpina mai puține greutăți decât în trecut. Deși situația din America este mai tulbure decât oricând, se pare că opinia generală de acolo înclină a crede că un aranjament în chestia datoriilor de război va ușura considerabil situația. Este incontestabil că pentru America aceste datorii reprezintă mai curând un obiect de compensație în negocierile cu Anglia. Statele Unite ar dori un aranjament comercial favorabil și sincronizarea dolarului cu lira sterlină. După părerea generală, nu se poate discuta un aranjament cu privire la tarifele vamale până ce nu se va stabiliza dolarul. Se pare că acum America ar fi dispusă să discute această stabilizare, mai ales în urma experiențelor făcute în ultimul timp. Un semn decisiv că America dorește aranjarea apropiată a datoriilor de război, este și propaganda pe care o face d. Wallace, ministrul agriculturii americane printre fermieri în acest sens. AMERICA AR ACCEPTA 10 LA SUTA DIN CREANȚE New-York, 28. (Rador). Ziarul „New-York Herald“ scrie că soluția cea mai potrivită a problemei datoriilor de război ar fi ca debitorii să facă oferte, care ar putea fi primite de Congres. Ziarul crede că oferta de a plăti 10 la sută din creanțele americane ar corespunde împrejurărilor actuale și ar fi primită de opinia publică americană. Ziarul încheie, afirmând că în niciun caz Statele Unite nu pot accepta ca plata acestor sume să fie subordonată plății sumelor datorate de Germania în virtutea acordului din Lausanne. Regele Iugoslaviei la Constantinopol Belgrad, 28. —1. Ziarul „Pravda“ publică azi după amiază știrea că regele Alexandru al Iugoslaviei se va duce de la Balcie la Constanța unde se va îmbarca pe crucișătorul iugoslav Obrovnic, spre a se duce la Corfu. Ziarele afirmă ca la Varna crucișătorul se va opri timp de două ore, astfel încât regele Alexandru va putea să aibă o întrevedere cu regele Boris al Bulgariei. „Pravda“ crede că la Constantinopol regele Iugoslaviei va eumet o întâlnire cu Kemal Pașa, președintele republicei turcești. De la Constantinopol regele Iugoslavia își va continua călătoria la Corfu, unde se știe că s-a refăcut armata sârbească în timpul războiului mondial după exodul din Serbia. La Corfu regele va vizita mormintele soldaților sârbi îngropați acolo. Pe insula Corfu e vorba ca regele Alexandru să fie salutat de către ministrul de războiu grec Condilis, care ține interimatul primului ministru Tsaldaris, întrucât acesta se află acum la Geneva. REGELE IUGOSLAVIEI E AȘTEPTAT LA CONSTANTINOPOL Sofia. 28. — După cum, se anunță din Constantinopol, regele Alexandru al Iugoslaviei este așteptat să sosească acolo pe ziua de 1 Octombrie. Suveranul iugoslav se va opri la Constantinopol unde i s’au pregătit și apartamente in celebrul palat Dolma Bacce. întrevederea președintelui Kemal Pașa cu regele Alexandru va avea loc in prezența primului ministru Ismet Pașa și a ministrului de externe Ruăji Bei. Ruăji Bei, care trebuia să plece astăzi la Geneva rămâne la Constantinopol, unde va aștepta pe regele Alexandru. éu Sofia. 28. — Pentru mâine seara a fost convocată o ședință a Uniunii slave in vederea înființării unui club bulgaro- iugoslav. Inițiativa a fost luată de către foștii miniștri Caracoff și Stoianoff, de profesorul Nichalceff, președintele asociației profesorilor secundari, de inginerul Ghenoff, președintele asociației inginerilor și de vicepreședintele Camerei de comerț din Sofia. Procesul incendierii Reichstagului Lipsea, 28 (Rador). ■— Ședința de azi a procesului incendierei Reichstagului a fost consacrată audierii mai multor polițiști, cari în diferite momente au avut a se ocupa cu acuzatul van der Lubbe. Președintele a ținut să elucideze în special detaliile privitoare la cele trei incendii dinaintea incendierii Reichstagului. Inspectorul de poliție Frank comunică o serie de amănunte privitoare la incendierea biroului de binefacere din Neukalen, declarând că acest birou era țelul a numeroase agitații comuniste. Mai mulți pompieri declară că incendiul biroului de binefacere ar fi putut lua proporții grave, dacă nu s-ar fi stins singur din cauza zăpezii de pe acoperiș. O serie de martori sunt interogați asupra conversațiilor pe care le-au avut cu van der Lubbe, înainte de săvârșirea atentatelor. Lucrătorul Pheipher, fost comunist, afirmă că a avut, la un moment dat impresia că van der Lubbe era comunist, dar această primă impresie nu s-a confirmat. AMÂNAREA PROCESULUI După audierea ultimilor martori în procesul incendiatorilor Reichstagului, tribunalul suprem din Lipsea a declarat terminată audierea martorilor. Procesul a fost amânat până Marțea viitoare, deoarece cu începere de mâine se va ține la Lipsea congresul juriștilor germani. -oXo împrumutul intern polon Varșovai, 28. — Azi s-a deschis subscripția împrumutului intern polon, după o săptămână de propagandă intensă. Președintele republicii, președintele consiliului de miniștri și mareșalul Pilsudski au subscris sume importante. --------------