Neamul Românesc, noiembrie 1933 (Anul 28, nr. 235-259)
1933-11-01 / nr. 235
Anul XXVII Nr. 235 NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST* DEMOCRAT REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA Mimării Boembrie 1933 C BUCUREȘTI (b . T.r. ----------------------------mina an, 600 Lei iFe sase luni, 300 tei I DIRECTOR I INTERNE . Fiecare Duminică, aduce o nouă serie de demonstrații ale partidelor. Ziarele reușesc, cu silințe care nu se cunosc, să dea loc tuturor manifestărilor de acest gen și să publice mai ales, declarațiile din ce în ce mai vehemente ale conducătorilor. Ritmul constant al meetingurilor politice, moțiunile lor aproape identice, formulele uneori noi, adesea repetate, ale șefilor, sunt considerente serioase, care, din nenorocire, atenuează enorm răsunetul lor în opinia publică. Ea, are nu numai dreptul să fie obosită de valul prevestirilor, de periodicitatea aproape monotonă, a evenimentelor de această categorie. Dar și îndatorirea să se țină în rezervă. Pentru că nu e congres județean, consfătuire largă ori restrânsă, meeting populat și nu tocmai, — care să nu se închee cu refrenul obsedant al fiecărei grupări politice. Toate vor puterea. Fără excepție, toate o doresc imediat, și exclusiv. Nu e partid care să nu se creadă moștenitorul legitim al guvernului d-lui Vaida Voevod, și să nu asigure țara că abundența, prosperitatea și fericirea se vor instala urgent pe meleagurile noastre, dacă zarul prerogativelor, va cădea în tabăra respectivă. Cu urnele, chestiunea e mai ușoară, de ordin oarecum secundar. Partidele nu cred că s’ar putea ca vocea națiunei, care se va rosti prin sacadata selecționare a ștampilei cu atâtea procente de analfabetism, ar putea să ofere o surpriză dureroasă, și prin urmare să tulbure feericul vis realizat odată cu depunerea jurământului. Un consens general, înconjoară această certitudine, profund ofensatoare pentru independența și judecata sinceră a alegătorului român. Ciudată vietate, și acest alegător. Dacă d. Goga va prelua puterea, emoția și dragostea votantului rural și a celui urban, vor trece năvalnice ca talazurile, rupând îndiguiri și bariere, rostind prin acel „Da“ massiv, general și ștampilat, care asigură majorități compacte și solidare. Dar dacă s’ar instala alt șef în fotoliul incomod al trudei și grijei pentru neam și țară? Corpul electoral ar vota cu aceiași unanimitate, scăldat în acelaș entuziasm generos, cu o foarte ușoară deviere, pe buletin: consensul popular s’ar polariza disciplinat ca o unitate fascistă, spre alt semn... Dar dacă aleatoriul succesiunei se va opri, să zicem, — la alt rival, din numeroșii candidați cari așteptă înfrigurați, apelul decisiv al Regelui? Urna, docilă și mai ales inteligentă se va răsturna în efluvii cotropitoare, spre al treilea favorit al marei curse spre Palat. Mulțimile își vor chema salvatorul, îl vor ștampila entuziaste, zvârlind disprețul lor imens, numeric și fatal, către toți ceilalți căzuți în grandioasa alergare electorală. Vorbind cum vorbesc despre vocea poporului votant, șefii cari c au în buzunarul dela vestă, o cunosc probabil, cât e de constantă... Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) ««««. TMn. georgescu Telefon 312/60 In străinătate. Pana an, 1200 Lei. Pe șase sunt, 600 Le. Nu mai avem donatori? O informație din Atena arată că încă vreo sută treizeci de tablouri intră în Muzeul de pictură de acolo. Le dă un binefăcător al nației sale. Am văzut cu prilejul congresului de studii bizantine colecția foarte bine așezată și presintată din Capitala Greciei, care mai are și un splendid Museu de icoane. Cele mai importante școli erau înfățișate prin pânze de valoare. Și totul venia de la oameni cari adunaseră o viață întreagă pentru a face apoi darul lor poporului din care și cu sufletul făceau parte. Era acolo și un tânăr intelectual român dintr'o familie ilustră și foarte bogată. Admira și el. N'am putut să nu-i spun că am avea și noi așa ceva, dacă s'ar fi găsit donatori printre chiar înaintașii săi cari desigur aveau de unde. Au trecut câțiva ani de atunci. Niciun dar, nici unul, n'a venit Museelor existente și nici un gest nu s’a făcut pentru ca, într'o Capitală unde este o Școală de Arte Frumoase, să existe un sâmbure măcar de Museu al întregii arte occidentale. Iar cele două Musee cărora, ca ministru, le-am făcut loc în Casa Crețulescu și în Casa Macca au fost amenințate cîndva și în aceste adăposturi ale lor: o casă se cerea pentru lectura școlarilor de liceu, iar cealaltă, a Museului de artă bisericească, o voia d. Mihalache, care a și venit în competentă inspecție, pentru comitetul de revizuire. Așa ne găsim azi pe când aiurea, într'o țară săracă, daniile curg. Și astfel întreb din nou în țara unde dăruitorii au ridicat cele mai mari spitale din Orient: nu mai avem donatori ? Singur d. Simu, prin colecția sa de artă franceză, răspunde cu o generositate care pălmuiește o societate întreagă. N. lOHGH Lupta de eliberare a Cehoslovaciei Sub acest titlu, președintele Micii Antante a Presei, d. Vinceslav Svihovsky, publică un documentat articol în care stabilește importanța celei de a cincisprezecea sărbătoriri a independenții cehoslovace. In rândurile încărcate de viguros nationalism, d. A. Șvikovsky reliefează giganticul rol pe care l-a jucat președintele Masaryk cu drept cuvânt supranumit, făuritorul independenții și eliberatorul națiunii sale. Masaryk împreună cu un puternic grup de colaboratori organizează revoluția de apărare în interiorul țării, însă teroarea deschisă de oficiile austriece împiedică desvoltarea acțiunii. Masaryk nu-și întrerupe însă munca, căci e conștient de importanța ei și convins de triumful cauzei naționale. Proectează permutarea activității în străinătate și în această direcție e sprijinit de credinciosul său colaborator dr. Beneș. Pleacă mai întâi în Olanda și apoi în Italia. Intră în legături cu prietenii săi din Anglia (Watson Steed) și Franța și informează opinia publică a acestor țări despre punctul de vedere al poporului cehoslovac și despre pregătirile cehoslovacilor în vederea luptei împotriva Austro-Ungariei, împreună cu planul revoluției Cehoslovace Masaryk anunță prin Seton Watson pentru priima oară planul reorganizării Europei centrale. Masaryk se stabilește apoi în Elveția, unde stă în strânse legături, prin dr. Beneș, cu mișcarea de eliberare din interiorul Cehoslovaciei. In afară de aceasta intră în legături cu coloniile cehoslovace din Franța, Rusia și America, cărora le expediază în Martie 1915, planul luptei externe cehoslovace. In acelaș timp Masaryk obține pretutindeni autorizarea pentru formațiunile cehoslovace, ceea ce nu era ușor, deoarece în unele locuri Austro-Ungaria a fost considerată ca un element de echilibru în Europa centrala. După succesul obținut de mișcarea cehoslovacă în Franța, aceasta începe să fie sprijinită de toate țările aliate și odată cu înființarea Consiliului național începe și organizarea legiunilor cehoslovace, întreaga muncă de organizare este condusă de Masaryk, determinând astfel succesul trupelor care au luptat pe frontul rus la 1917. Urmează imediat recunoașterea armatei cehoslovace de către Franța, ca o armată aliată. Legiunile cehoslovace din Rusia se aflau în plină desvoltare. Ele se organizează aproape sub conducerea directă a lui Masaryk, care a plecat de la Londra la Petersburg. Planul său pentru transportarea legiunilor în Franța sa întâlnit cu mari dificultăți din pricina Rusia. Masaryk vine atunci în România (Octombrie 1917) spre a cerceta posibilitățile de colaborare pe frontul român. Revoluția din Rusia a împiedicat însă și acest plan și atunci a început epopeia armatei cehoslovace din Rusia, care a trebuit să-i facă drum până la Vladivostok. Masaryk se duce în America prin Japonia, în care timp tratează mereu cu diferitele guverne pentru ajutorarea legiunilor cehoslovace din Rusia. Ajuns în America, președintele întreprinde lupta hotărâtoare pentru triumful concepției nouei Europe centrale. Președintele Masaryk răstoarnă prin argumente puternice toate motivele ce l’au adus pentru menținerea monarhiei Austro-Ungară. Convinge pe președintele Wilson de nevoia independenței naționale a națiunilor asuprite. Punctul de vedere al președintelui Masaryk s-a întâlnit cu un deplin succes. Consiliul național cehoslovac, care a fost recunoscut de Franța, ca un guvern cehoslovac, fu recunoscut și de Statele Unite. Urmează apoi cunoscutele evenimente care au dus la proclamarea independenței cehoslovace la Praga, în alegerea lui Masaryk ca președinte și la întoarcerea președintelui în fruntea legionarilor. Precum se vede, T. G. Masaryk a depus o muncă supraomenească pentru triumful cauzei cehoslovace și de aci se explică dragostea nețărmurită pentru el. Articolul președintelui Micii Antante a Presei, reliefează astfel în culori vii și neșterse unul dintre cele mai captivante portrete. înmormântarea lui George lorg O impresionantă procesiune s'a desfășurat azi la Biserica Albă Asistența.Discursurile Lângă sicriul lui George Iorga, s’a adunat azi un imens număr de camarazi, de prieteni și de cunoscuți. Biserica Albă era ocupată, ca și vasta piață spre Calea Victoriei. O manifestație mută și impresionantă, care a putut aduce o consolare în imensa durere pe care o resimte familia defunctului. Serviciul funebru a început la orele 10 jui dimineața, și a fost oficiat de Arhiereul Platon de la Sf. Patriarhie, cu clerul de la sfânta Biserică Albă. In asistența care a ținut să arate profesorului Iorga și familiei sale, mâhnită ei simpatie pentru mult regretatul dispărut, însemnăm pe d-nii: dr. C. Angelescu, general Amza, M. Manoilescu, G. Tașcă, I. Vâlcovici, foști miniștri; d-nii Dem. Munteanu-Râmnic, dr. Topa, Cezar Popescu, secretar general al ministerului de industrie; P. Antonescu, rector al Academiei de arhitectură; N. N. Lenguceanu, A. Chemale, Florian, Ciornei, D. Mociornița, col. Bacaloglu, Cesar Hârjescu, președintele Soc. Funcționarilor Publici; colonel G. Vizante, Dem. Vizante, profesor Caracas, Bosiieff Paraschivescu, arhitect Culina, col. Urlățeanu, Stahl, Dem. Perianu cu d-na, Vulturescu, Ghermani, Moldoveanu, Demetriu, Deleanu, un mare număr de funcționari ai ministerului de industrie, părintele Nae Popescu, fost secretar general; col. Macarovici, dr. Mărgescu, C. Radovici, deputat; arhitect Socolescu, profesor Drăghiceanu, Chr. Staicovici, dr. Antoniu, profesor Constantinescu, A. D. Ifrim, A. C. Cusin, dr. Antoniu, profesor Constantinescu, fost prefect; Al. Bălăceanu, I. Vasiliu, C. Constantinescu, G. Nica, I. Florescu, Titus Nicolau de la „Neamul Românesc”, N. Georgescu, și un foarte mare număr de alte persoane. DISCURSURILE După serviciul divin, a vorbit d. Cesar Popescu, secretar general al ministerului de industrie, întristata Adunare. Stăm azi cu capetele plecate în fața corpului neînsuflețit a lui George Iorga. Neașteptata veste a morții lui a isbit puternic sufletele tuturor cunoscuților și prietenilor de cari l-a legat viața. Printre ei ne găsim și noi funcționarii ministerului de industrie și comerț cari toți, mai tineri sau mai bătrâni, camarazi și colaboratori mai de aproape sau mai de departe, cunoșteam figura lui George Iorga și ce însemna ea pentru ministerul de industrie și comerț. Căci timp de 25 ani George Iorga a fost în fruntea diverselor servicii ale acestui minister. Venit în 1908 cu studii superioare economice și juridice, fiind absolvent al Institutului sup. de comerț din Anvers și doctor în drept al Universității din Gand; el a trecut rând pe rând prin cele mai înalte funcțiuni ale ministerului. A fost redactor la publicațiile ministerului, a fost inspector comercial, a fost director general al contabilității și personalului, a fost director al comerțului și în urmă inspector general. Activitate atât de diversă și totuși atât de unitară, prin devotamen și spirit de legalitate. Va rămâne în amintirea celor ce l-au cunoscut neștearsă figura lui George Iorga, acea figură bună, blândă, în care o notă de ceremonial adăuga la aerul de demnitate înăscută, totdeauna devotat interesului ministerului, totdeauna însă apărător al legalității. Nu vom uita cei cari am trăit în administrația de stat primii ani de după război, în acea epocă în care frământările nouilor prefaceri păreau că destramă administrația țărei când vechile reguli de bună gospodărie păreau răsturnate și uitate, în ministerul de industrie, blânda dar hotărîta figură a lui George Iorga, reprezenta o permanentă aducere la legalitate și datorie a celor mari și a celor mici. • ’ Gospodar înăscut, a utilizat această însușire pentru buna gospodărie și administrație a averei ministerului de industrie, organizând direcțiunea contabilităței și a personalului luând parte la întreaga operă de așezare definitivă a oragnizațiunii ministerului. Slujitor vrednic și devotat în care reprezentanții statului puteau avea o nemărginită conființă, om de devotament. Când în 1923 guvernul de atunci a crezut că trebue dusă o politică de amănunțit control al exportului, politică în care interese mari erau în joc, și pentru aplicarea căreia se cerea un spirit organizator și de încredere, George Iorga a fost trecut la direcția comerțului și a îndeplinit cu prisos datoria. Dar mai târziu când era inspector general administrativ, se știa în tot ministerul de industrie că există într’un birou un om căruia orice chestiune îi poate fi în liniște confiată și nu a fost însărcinare cât de grea de acest fel, care să nu fie încredințată până la eșirea din minister, lui George Iorga. Dacă se poate vorbi de sufletul unei instituții, format din ceiace fiecare din seriile de slujitori ai ei lasă în urmă, ca jertfă și devotament, lungii ani de muncă devotată închinată ministerului de industrie și comerț de George Iorga, au lăsat neșterse urme în formarea acestui suflet. De aceia, ministerul de industrie și comerț aduce astăzi cucernica sa recunoștință unuia din cei mai buni slujitori ai lui și se închină înaintea trupului neînsuflețit a lui George Iorga. Iar noi, funcționarii acestui minister, camarazi colaboratori și prieteni, cari alături de George Iorga, colegul de minister, am iubit și pe prietenul George Iorga, bunul și nobilul prieten George Iorga, noi toți copleșiți acum de suferința despărțirei de el pentru totdeauna, ne plecăm îndurerați în fața corpului lui fără viață și simțim că neuitată va fi pentru noi amintirea omului care a fost George Iorga. Fie-i țărâna ușoară !... Au mai vorbit d-nii: colonel BACALOGLU în numele promoției de sublocotenenți de artilerie căreia a aparținut George Iorga, CIORNEI, fost prefect, pentru organizația P. N. D. din județul Dâmbovița, colonel ZAINESCU în numele prietenilor dispărutului și N. N. LENGUCEANU în numele ,Ligii Culturale“. Sicriul a fost urcat într'un autocamion. Coroanele depuse de Partidul Național, de Societatea Funcționarilor Publici, de ministerul de industrie, jerbele numeroase, au acoperit sicriul, omagiu al florilor, pe care le-a adorat o viață, nobilul și domnul George Iorga, care unea distincția cu un înalt sentiment al datoriei. Apoi cortegiul a pornit în imnurile funebre ale muzicilor militare și ale companiilor de artilerie care au dat onorurile. înhumarea s-a făcut după amiază, la mănăstirea Zamfira. EXTERNE Președintele Roosevelt a autorizat cumpărarea de aur în străinătate în contul Trezoreriei. Scopul acestei măsuri este să se ajungă la o depreciere a dolarului. Măsura a fost decisă într-o consfătuire ținută ei la Casa Albă. Timp de trei ore, principalele autorități financiare au discutat stabilirea sistemului care să permită cumpărarea aurului pe piețele străine, prin intermediul Corporației de reconstrucție financiară. Operațiunile acestea vor începe chiar de astăzi. Corespondentul agenției „Havas“ la Washington telegrafiasă că măsura decisă de președintele Roosevelt, de a se cumpăra aur pe piețele străine, va avea repercusiuni din cele mai grave. Cumpărările de aur se vor realiza pe piața liberă a Londrei sau în țările unde moneta rămâne convertibilă in aur, de exemplu în Franța. Aceste cumpărări vor provoca în mod necesar un războiu al monetelor, căci Federal Reserve Bank va oferi la Londra și Paris dolari în schimbul lirelor și francilor, scoborând astfel dolarul. Este probabil că și speculațiunea va interveni, căci faptul că guvernul american el însuși se silește să coboare dolarul va fi interpretat ca un factor favorabil doborârii acestei monete. Totuși dacă guvernul american va avea această ușurință la începutul operațiunei, mai târziu va întâmpina pe deoparte rezistența piețelor străine, iar pe de alta parte chiar dolarul ar putea să pună frâu operațiunei, căci căzând mai jos decât prevederile oficiale, ar face Statele Unite incapabile de a mai continua cumpărăturile. Una din consecințele proectului va fi probabil eșecul complet al negocierilor cu Anglia asupra datoriilor de războiu, căci se subliniază aci că negocierile nu vor putea continua în acelaș timp cu măsurile de represalii pe care Anglia va fi obligată să le ia, Aniversarea republicei turce — Discursul lui Mustafa Kemal – Ankara, 29 (Rador). — încă de ori, în vederea aniversării, orașul este frumos decorat și pavoazat, prezentând un aspect de mare sărbătoare. Pe străzi sunt afișate grafice, placarde și desenuri alegorice, pentru a se aduce la cunoștința poporului progresele realizate de Republica turcească în cei zece ani de la declararea Republicei. Cortegii de țărani, veniți special la Ankara, parcurg orașul în toate sensurile având în frunte numeroase muzici. Mulțimea a depus numeroase jerbe de flori la monumentul ridicat în onoarea lui Mustafa Kemal Pașa. Toate ziarele europene și americane au trimis reprezentanți speciali. Presa iugoslavă a trimis 12 ziariști. Niciodată Ankara nu a văzut până acum un atât de mare număr de ziariști strânși între zidurile sale. Telegramele primite din străinătate anunță că majoritatea ziarelor străine consacră lungi articole celei de a zecea aniversare a Republicei turcești, precum și personalității gaziului Mustafa Kemal Pașa. UN MARE DISCURS AL PREȘEDINTELUI KEMAL Ankara, 29 (Rador). — înainte de începerea paradei militare, Gaziul Mustafa Kemal Pașa, președintele Republicei a rostit un mare discurs, în care între altele a spus : „Mare popor turc ! „De 15 ani de când am întreprins noi această luptă, tu ai auzit totdeauna în cuvintele mele făgăduiala succesului. Sunt fericit că niciodată nu am înșelat promisiunile făcute prin cuvintele mele și că am meritat încrederea pe care poporul a pus-o în mine. „Cu aceia«« credință, cu aceiași forță, declar că lumea civilizată va recunoaște odată mai mult că poporul turc, mergând într’un tot compact spre realizarea idealului său, merită calificarea de mare națiune. „Nu mă îndoiesc nici-o clipă că, calitățile și capacitățile civilizatoare, câtva timp uitate, ale poporului turc vor străluci în viitor, prin noua lor desvoltare, pe orizontul civilizației. „Popor turc ! Iți urez din toată inima. In toate decadele ce vor decurge spre eternitate, să sărbătorim această zi națională cu și mai multă cinste, fericire, pace și prosperitate. Fericit acela care se numește turc!“ Prilej de sugestii bogate, nostalgice. Triste. Câtă splendoare nu ascunde teatrul clasic ! Comori de poesie, seninătate, mister. Profunzimile tuturor pasiunilor, cruzimea destinului, toate deslân-juindu-se, majestuos, curgând melodios. Cugetarea largă, înălțătoare, profundă și vastă gamă de sensibilitate umană. Și pentru înfățișarea lor scenică, ce bogajie de mijloace ! Muzica înfrățită cu verbul întraripat, plasticizarea Cea mai desăvârșită a jocului actoricesc, linia liberă, elegantă, evocatoare a costumului, decorul larg, suflu de infinit. Iar subiectele trezite din adâncurile îmbielșugate ale istoriei, mitologiei, legendei, realizează pe lângă sănătosul și alesul simț artistic, o temeinică educație morală, filosofică, o instructivă și viabilă operă. Numai așa se poate închipui de ce în epoca de disgrație a culturii, teatrul clasic se găsește, așa cum îl vedem și de ce Titanie Vals și Ianase atrag exclusiv atenția grosului public spectator bucureștean. Și tot de aceia se explică de ce Teatrul Național care caută succesul, nu joacă decât așa de rar, teatru clasic După șapte ani a reluat o lucrare autohtonă, remarcabilă în aceste condiții, a mai jucat între timp „Prometheu“ al aceluiaș autor și vre-un spectacol cu d-na Ventura. Atât pentru instrucția și educația generațiilor cât și pentru cultivarea alesului gust teatral ! De aceia reluarea unei tragedii clasice ca „Thebaida“ d-lui Victor Eftimiu dă prilej de reflecții amare și bune învățăminte. Intr’un cadru sugestiv admirabil ales, se desfășoară întâmplările thebane, însuflețite de cunoscutele patinii și priceputele mijloace tehnice teatrale a d-lui Fielor Eftimiu. Cunoscuta poveste a lui Oedip (), care își trăește ultimele zile cu fiica sa Antigona2), este ----------+— 1) D. G. Calboreanu a interpretat cu mijloace tari, actoricești, lipsite de armonie, rolul de poetică și senină evocare. 2) D-na Agepsina Macry, singura interpretă a genului, a înfățișat plastic și melodios, frumusețile sbuciumatei eroine. O pildă pentru întreg ansamblul, reînviată minunat cu tumultuoasele peripeții, proorocul Thyresias 8) îi vestește sfârșitul. Cei doi fii, Polynikes *) și Etheokles( 4 5), învrăjbiți de la tron se vor ucide, unul pe altul. » Creon 6), unchiul viclean pune mâna din nou pe tron, iar trupul lui Polynikes este îngropat în taină de Antigona, căreia nu-i dă ajutor nici sora cea mai mică7 8) ; în schimb are brațele și iubirea lui Haemon 8), care înfruntă voia 3) D. H. Polizu, chinuit, încătușat, artificial. 4) D. I. Ulmeni, exemplificare crudă de felul în care NU trebue să se joace acest teatru. Realist meschin, miorlăit sau țâfnos. Gesturi rupte, picioare reschirate. 5) D. N. Brancomir, bun element al genului. Avânt, temperament. 6) D. R. Athanasescu, corect, fără amploare. Teatralism minor. 17) D-na Lilly Popovici, căldură, muzicalitate de harfă. Admirabil, prețios element. 8) D. R. Pop Marțian, atitudini și frazare isteață , rămas in laborator, la tatălui său Creon. Treptat se îndeplinesc, proorocirile și Theiba se prăbușește în blesteme și ciumă. Poporul ia parte permanent și simbolic la peripețiile desfășurate pe scenă. Lucrarea d-lui Victor Eftimiu este prețioasă, când în literatura noastră se numără pe degete asemenea încercări și fericirea de a le vedea pe scenă devine miracol. Montată cu o îngrijire și pricepere de asemenea prețioasă, a avut nefericirea unei interpretări departe de cerințele genului. Și aceasta desigur numai datorită aceleiași rarități cu care sunt nevoiți să întâmpine, bunii noștri actori, piesele clasice. —------XX----------- Cronica dramatică Teatrul National: Thebaida Tragedie In 5 acte de Victor EStimin Aniversarea nașterei M. S. Reginei Maria Cu prilejul aniversării nașterei M. S. Reginei Maria, un serviciu divin s’a oficiat ori la ora 11 a. m., la biserica Domnița Bălașa din Capitală. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de Patriarhul Miron asistat de clerul patriarhal. Răspunsurile au fost date de corul bisericei. REVISTA MILITARĂ După săvârșirea slujbei, înnalții demnitari au eșit î curtea bisericei, unnde se afla un escadron din regimentul 4 roșiori a cărui cap e Regiina Maria. D. general Paul Anghelescu a trecut trupa în revistă , fostul ministru al armatei a ținut apoi o cuvântare în care a arătat însemnătatea zilei. Escadronul de onoare a defilat în fața asistentei. TE-DEUMUL DE LA SINAIA SINAIA, 29. — Cu prilejul zilei de naștere a M. S. Reginei Maria, a avut astăzi loc la mănăstire un Te-Deum oficiat de arhimandritul Serafim Georgescu, asistat de întregul cler. Au asistat reprezentanții autorităților civile și militare. O companie de onoare din regimentul de gardă și una din batalionul de vânători de munte, au dat onorurile și au defilat. Titus Nicolau () D. Grigoriu intr’un om din popor s’a deosebit prin chibzuință și puternică dozare a efectelor, iar d-na Sorana Țopa a înfățișat un material generos și bogat, al genului. .Dar eUte îl cultivă" -----------OOO 000----------im Iii li Iiii aduși Ia Valencia Madrid, 29 (Rador). Oraș. Valencia a primit astăzi cenușa marelui romancier Blasco Ibanez, care a murit în Franța. La ora 9:15, cruicișetorul Jaime I, escortat de două contratorpiloare spaniole și de contratorpilorul francez Cassiard cum și de nenumărate bărci, a intrat în portul Grao, pe al cărui cheiu aștepta o mulțime de aproape 100.000 persoane.