Neamul Românesc, iulie 1934 (Anul 29, nr. 137-160)

1934-07-01 / nr. 137

'Y Anul XXIX Nr. 137 Ta[ poștală plătită In numerar wmf. aprobăre) Dir. G to P. T. T. No. 155038/933. ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC Proimea 1 iulie 1934 C------------ ------^ DIRECTOR BUCUR&Ș 11 (1) cu V Wl» j Pe un an, 600 Leii Pe șase luni, 300 tei fleftinw SPN N. IORGA Strada BREZOIANU No.25,(etaj) «•»■ [UNK]** *" *«■ [UNK]«"■ "■"»«■flagü Si Ulowiîh. odorobscw Telefon 3.70.88 ,n străinătate. Pe an an, 1200 tel. Pe »ase luni, 800 Let HU INTERNE T.in vastele uzine de la Copșa Mică și Cugir, capabile să fabrice tot stocul necesar pentru munițiuni și puști mitraliere. Statul Român are investite sume enorme. Participația lui la capital, este de 67 la sută. Dacă ar fi numai atât, și încă ar trebui să surprindă situația care se menține de mulți ani de zile . Alimentăm cu vaste comenzi de armament uzinele străine; zvârlim zeci de miliarde peste hotare, cu o ușurință care din nenorocire nu poartă nici o răspundere; rămânem permanent tributari și dependenți de uzinele de armament de peste hotare. S’ar putea răspunde, că toate acestea sunt adevărate, dar că nu putem face altfel, deoarece industriile metalurgice de dincolo de hotare, ne oferă calități foarte bune de muniții, cu prețuri deosebit de avantajoase. Nimeni nu poate susține așa ceva. Uzinele Skoda și Zibrojovka, ne dau materiale slabe și de multe ori îndoit de scumpe, împuterniciții noștri au semnat mereu angajamente oneroase ca preț, deficitare în ceace privește rezistența și capacitatea materialului. Iar ca un suprem omagiu adus vigilenței domnilor cari comandă, oferim oricând dușmanilor țărei, datele precise ale înzestrărei noastre cu material tehnic, tunuri obuze, mitraliere, proectile. Le este așa de ușor să știe tot ce vor asupra mijloacelor de apărare ale României, când contractele și actele confidențiale se află la Seletzky, la Zbrojovca, și la toți reprezentanții austriacă și unguri cari au onoarea să furnizeze armatei noastre, tot armamentul și întreg stocul nostru de munițiuni ! S’ar fi crezut că imensul scandal al ultimelor contracte de armament, și tot ce se desvălue de doi ani încoace, va impune cât de puțină prudență, și un elementar sentiment de grije pentru nevoile armatei. Dar nu se schimbă nimic. Comisia parlamentară dovedește imensele lovituri proictate prin Seletzky și prin uzinele Zbrojovka, ultimele dovedite ca anexe ale acelorași aventurieri cari păgubesc cu miliarde, visteria Țărei. Din umbra care cuprinde și întunecă gingașa operă de dotare cu armament a armatei, mâna neagră, mâna atotputernică, oferă mai departe protecția ei vinovată. Zbrojovka ne-a vândut scump, material slab. E o uzină străină. Am putea lucra la Cugir și Copșa, tot ce ne trebue. Dar mașinile noastre ruginesc neutilizate. Inginerii români, rămân cu brațele în cruce, ca să vadă cum pleacă aiurea, comenzile care se pot efectua la noi. Exportăm miliardele noastre, strigând mereu să stabilizăm leul. Zbrojovka, — e de reținut acest nume, — continuă să domine întreaga noastră acțiune de înarmare, ea pretinde să închirieze de la Statul Român, uzinele noastre. Iar autoritatea, deocamdată anonimă, sprijină mereu inadmisibilele pretenții ale străinilor, în paguba și spre primejduirea celor mai evidente intereste ale armatei. Poate oare să continue acest sistem revoltător, și condamnabil ? examenele . Se știe deoată lumea, și în deosebi de breasla dăscălească, că în țara aceasta a noastră s’a întâmplat ceva catastrofal: în anul de la Hriston 1931, supt uin guvern pentru care zadarnic s’a căutat un calificativ, am avut parte de um ministru de instrucție care a fost o nenorocire a școlii, în capul acestui minister s’a așezat un om fără nici o pregătire, fără nici o pricepere în învățământ, dușman al culturei, dușman al dăscăliilor, dar mai ales dușman al examenelor. Nu voia omul acesta în ruptul capului să înțeleagă că învățătorii tineri trebuie să stea ani de zile sub teroarea unui examen, care se numește definitivat, adică, în loc să-și vadă de școală, să stea cu ochii veșnici țintiți la termometrul politic, singura busolă de ononimi C pe valurile tulburi ale școlii în statul unde partidismul este legea legilor, iar cu înaintarea vrâstei, cu înmulțirea anilor robiți catedrei, oamenii trebuie să treacă prin furcile caudine ale gradațiilor, adică alte examene unde ești sigur de reușită dacă știi să încovoi spinarea, să stai cu măturică, să citești ori să cumperi numai anumite manuale ale unor anumiți examinatori. ■ Despre toate acestea nu vroia să știe nimic lacel îndărătnic ministru al școlilor. Dar ce e mai grav, e că omul acesta în loc să se gândească la dascăli — mai ales la cei rumli, despre cari unii cred că pot fi de oarecare folos în alegeri, se gândia mai mult la copii, de cari îi era milă și despre cari zicea că e destul că ani de-arândul li se îmbâcsește mintea cu materii de o necesitate foarte dubioasă, mai sunt puși și surmenajiului unor examene, unde dacă nu dictează hatârul, nepriceperea, tipicăria, manierismul și unele năravuri din fire sau tactici productive, joacă în tot cazul un mare rol basarduil, întâmplarea, ceasul rău, ori norocul cel orb. Toate aceste lucruri, așa de simple, nu putea să le priceapă ministrul acela de clasă inicaipaicitată, căruia îi zice Nicolae longa. Și după plecarea lui de la guvern, au fost repuse iarăși în toate onorurile: „definitivatul“ cu toate frumusețile, hatârurile, strâmbătățile și inutilitatea lui, examenele de gradații, cu toate capriciile și de... gradațiile lui, dar și examenele pentru bieții copii de toate clasele și toate gradele. Am avut prilejul să cunosc finele frumuseți ale acestor examene, pentru intrarea în tru un' liceu care nu se știe cum face parte din toate comisiile, dă copilelor absolvente a școalei primare o teză la aritmetică pe care nu o pot face decât patru din o sută cincizeci de fete (întâmpla<re a face ca acele patru să fie copii ai unor anumite persoane inițiate și vre-o zece învățători, părinți ai copilelor prezentate la examen, se străduiesc și ei zadarnic să dezlege problema. La același liceu o fetiță care a terminat clasa IV-a, având la matematici nota nouă în cursul anului și 9-1 la examen, trebuind să se prezinte chiar a doua zi după acest examen de clasă la examenul de capacitate pentru a intra în clasa V-a, obține nota 3... La un liceu de băeți, elevul cel mai eminent din clssă, capătă la examen notă reala română, materie unde era absolut stăpân, fiindcă i s’a părut profesorului, un om cu toane și cu nădăjdăi, că băiatul nu s’ar fi uitat la dânsul într’o zi, destul de galeș. Așa se crează în mintea fragedă a copiilor credința nedreptății, a părtinirii și a revoltei. Un examen de conștiință al examinatorilor de această categorie, se impune: I. Const. De la b ai a Reveniri ? Cineva-și închipuie că a descoperit contraziceri și reveniri în atitudinea mea față de ministrul de Externe și pactele care s'au încheiat în ultimul timp. Pe aceste pacte le-am dezaprobat cîndva și le aprob acum. Pentru întîia oară într'o discuție în care n'am fost amestecat cu un singur cuvînt, pentru motive care mă privesc, cred că o lămurire, de cea mai absolută precisiune, e necesară. Sînt și acum contra formei date „Micii înțelegeri" și, dacă mi-a plăcut cînd d. leftici a glorificat la Belgrad Iugoslavia sa, nu mi-a plăcut de loc cînd, la București, d. Titulescu i-a vorbit d-lui Barthou așa de puțin despre România Și acuma cred că „pactul balcanic", nu reprezintă nicio basă serioasă. Cu Iugoslavia eram alături și fără dînsul, Grecia a făcut reserve după o desagreabilă discuție, Turcia e unde e, iar Bulgaria și Albania se țin de-o parte, — adecă singurele țeri în adevăr balcanice. Dar schimbul de scrisori cu Sovietele, oricare ar fi ideile din fund ale Rușilor, e un act important, și pentru dînsul am arătat ministrului care i-a cîștigat toată recunoașterea mea. Iar politica internă ? Ce să mai vorbim de dînsa ! N. IORGA Comemorarea lui M. Eminescu implinindu-se dr 45 ani de la moarta lui Mihail Eminescu, a avut loc la Botoșani, o mare solemnitate pentru comemorarea lui. La orele 11 dimineața, s-a oficiat unn serviciu religios de către părintele Gheorghiu, înconjurat de un sobor de preoți. După serviciul divin, toată asistența s’a transportat la bustul lui Mihail Eminescu, situat în parcul public. După amiază, un numeros public a făcut un pelerinaj in satul Ipotești, locul de naștere al marelui poet. De la veciniiliiații Iugoslavia Camera iugoslavă are de examinat un proiect de lege care tinde la modernizarea legislației municipale adaptându-o nevoilor actuale. Cele mai multe legi în ființă nu mai sunt aplicabile și se anulează unele pe altele. Noua lege enumără fiecare municipalitate urbană, ceiace înlătură un mare număr de controverse. Pe viitor, municipalitățile se instituiesc numai prin lege, care fixează și competința lor. Municipalitățile vor fi administrate de un consiliu municipal, proporțional cu numărul populației, din care două treimi se aleg prin vot universal legal, direct și public, iar o treime sunt numiți de guvern și aleși printre persoanele competente. Municipalitățile sunt autonome. Ele fixează singure regulamentele și statutele în virtutea cărora funcționează. Numai cele privitoare la finanțele lor sunt supuse prealabilei aprobări a ministrului de finanțe. Legea prevede că: municipalitatea este ținută, să administreze strict înlăuntrul bugetului său; un control asupra aplicării bugetului; răspunderea în ce privește întrebuințarea legală a creditelor ; dreptul municipalității de a-și complecta nevoile bugetare printr-o suprataxă asupra impozitelor indirecte ale Statului și ale municipalităților, mai cu seamă asupra accizelor și taxelor municipale locale. Fiind unități de rang superior, având nevoi mai întinse, sarcini mai vaste și o putere economică superioară, municipalitățile urbane sunt supuse autorității Banului (Guvernatorul provincial), cu excepția acelor activități municipale ce cad în competența Statului și sunt supuse controlului Statului. Această nouă lege ce complectează legea privitoare la municipalități ce este in vigoare, dă municipalitilor posibilități de existență autonomă și de desvoltare. După ce se va fi votat legea asupra autonomiei Banovinelor (Gubernii), unificarea legislației innstituțiilor autonome iugoslave, prevăzută în statutul iugoslav relativ la organizarea țării, va deveni o realitate. Guvernul Doumergue obține încredere Paris, 30 (Radar). Voturile de încredere obținute de guvern in ședința de ort a Camerei, cu prilejul desbaterilor la reforma fiscală, voturi date cu majoritate importantă, sunt considerate în cercurile oficiale ca o nouă dovadă a solicii- Prohibiția exportului de argint din Statele Unite . Guvernul Statelor Unite a luat hotărîrea de a prohibi exportul argintului. Se vor acorda permise de export pentru ca angajamentele intemenite înainte de prohibiție să poată fi respectate. Deasemeni vor putea fi scoase din Statele Unite stocurile de argint aparținând guvernelor străine sau băncilor străine de emisiunetății guvernului Doumergue, mai ales dacă se ține seama de violenta opoziție a socialiștilor. La un moment dat unii au putut să creadă că opoziția socialiștilor ar fi în stare să aibă o influență dizolvantă și asupra altor bănci, prin argumentele demagogice debitate de deputații socialiști, argumente care aveau drept scop crearea unei trambuline electorale. Succesul înregistrat de proectul guvernamental este considerat ca un succes de prestigiu, destinat să dea noui forțe autorității guvernului, din punct de vedere al politicei interne, cât și în ce privește acțiunea guvernului în politica externă. Deputații sunt felicitați că au înțeles incă odată, că interesele țării primează asupra intereselor electorale. Dezarmele in Sili de [li New York, 29 (Radar). — Se anunță din Santiago de Chili că grave desordini au isbucnit în acest oraș, provocate de muncitorii extremiști. Magazinele importante ale orașului au fost devastate. Guvernul a trimis la locul de sp ranunță din Santiago de Chili că grave desordini au isbucnit în acest oraș, provocate de muncitorii extremiști. Magazinele importante ale orașului au fost devastate. Guvernul a trimis la locul desordinelor detașamente de carabinieri, pentru a calma spiritele. Mulțimea devenind însă amenințătoare, soldații au fost nevoiți să facă uz de arme, omorând mai mulți muncitori și rănind pe alții. Informațiile primite la ministerul de interne arată că desordinele au fost provocate de Alessandri, șeful comuniștilor chilieni. Au fost luate măsuri severe pentru pedepsirea vinovaților. -----------#X--------— D. Ridu Irlmescn la Londra Paris, 29 (Rador). D. Irimescu, fsinbsecretair de start al Aerului, a plecat azi dimineață la ora 9 și 40 dela aerodromul Le Bourget la Londra spe bordul unui avion care deservește linia Paris-Londra. EXTERNE — Agenția telegrafică albaneză transmite următorul comunicat publicat de biroul de presă al guvernului: Contrariu știrilor date într-un comunicat semioficial de la Roma și difuzat prin radio transoceanic, suntem autorizați să declarăm că vizita flotei italiene, făcută în ziua de 23 Iunie, în portul Durres (Durazo), n’a fost pregătită cu consimțimântul guvernului albanez și nici o înștiințare anterioară n’a fost dată în această privință guvernului albanez. — Seria de documente publicată de d. Wickham Steed, în marea revistă londoneză „Nineetenth Century“, cu privire la pregătirile de războiu pe care le face Germania, a produs o profundă impresie în opinia publică. „Times" semnalând documentele, insistă asupra planurilor de atac ale aviației germane prin întrebuințarea culturilor de microbi. „Se spune în aceste documente — scrie marele ziar — că s’a făcut experiențe la diferite înălțimi, pentru lansarea culturilor de microbi, precum și alte experiențe in vederea infectării sistemului de comunicații subterane din Londra și Paris. Experiențele ar fi fost începute încă innainte de instalarea regimului hitlerist și ele au continuat după această dată, cu aprobarea cancelarului Hitler“. — Conducerea „Căștilor de țiței“ și anumite cercuri conservatoare cu influență au făcut intervenții stăruitoare pe lângă președintele Reichului și cancelarul Hitler. In urma acestor intervenții se pare că intenția nutrită în mod efectiv, de a disola în întregime „Căștile de oțel“ a fost abandonată, cel puțin pentru moment. — Agenția telegrafică lituană anunță că Letonia și Estencia au aceptat memorandul lituan, privitor la colaborarea strânsă în domeniul politicii externe, a celor trei state baltice. Reprezentanții celor trei guverne se vor reuni la Kaunas în conferință, la 7 iulie 1934. Acordul comercial francobritanic, care va intra în vigoare la 1 iulie, se bucură de o primire foarte favorabilă. Acordul este rezultatul unor negocieri dificile și asigură mari foloase exportului francez. Partea cea mai însemnată a acordului interesează industria mătăsii. Majoritatea produselor franceze vor avea în viitor pe piața britanică condițiuni asemănătoare, a celor care existau înainte de taxa discriminatorie de 20 la sută. In privința navigației cele două state adoptă convenția internațională din Geneva din 1923, astfel încât vapoarele franceze vor putea participa la transportu la numeroase produse coloniale. Masaryk-educator UB ortre!făcut de fica sa, Olga Berllod-Masarykova Ce ajutor minunat, am avut în timpul studiilor, de la tata, care era o adevărată enciclopedie ! De altfel, n’avea nici o încredere în îndoparea cu cunoștiințe. El era de părere că studiul nu trebuie să-ți dea altceva decât o metodă de lucru; era convins că un școlar, care știe să găsească în dicționar tot, de ceeace are nevoie, va putea să se descurce în viață mai bine decât unul, care a învățat totul pe dinafară și care se simte pierdut îndată ce a uitat un lucru de nimic. întotdeauna când, nu se întâmpla să vorbim despre un subiect, tatăl meu ne aducea, fie o carte, fie un atlas și ne spunea să ne informăm, să studiem chestiunea și să amănunțim. In sala de mâncare, aveam o hartă mare a ținutului Boemiei. Un joc al nostru favorit era acesta : să arătăm, cât mai repede, cu putință, orașele și satele, pe cari ni le indicam fiecare, pe rând. Chiar tatăl nostru era pentru Astfel, este capabil să uite lucrurile de cari nu are trebuință ; în mod rațional economisește timpul și energia. Sinceritatea, spiritul său de dreptate, curajul, imparțialitatea sa, lărgimea sa de vederi, ni s’au înfipt, adânc în cuget. In fața noastră n’a arătat, nici odată, nici un pedantism. In timpul războiului am profitat, mai mult, de exemplul său, deoarece i-am fost colaboratoare. Această colaborare era ușoară, având, în vedere, lipsa sa de amor propriu. Era nevoie, cu toate acestea, de înțelegere a stilului său, telegrafic și să ghicești, pe jumătate; eram, însă, ajutată de claritatea și preciziunea stilului său. In casa noastră nici nu era vorbă de severitate. Tatăl ne-a dat cea mai desăvârșită libertate. Humorul său plin de bunăvoință, este contagios. El ne-a comunicat, la toți, un spirit de egali„Sokol“, iar unele din cele mai bune prietene mi le-am recrutat, din școala primară. Casa noastră era deschisă tuturor, cari aveau interese comune cu noi, fără nici o considerație socială, națională sau religioasă. Apoi, cât optimism ! Eu lui Masaryk Ii datorez credința în forța binelui. Când eram mică, mă învățase invocarea dreptății de Ion Huss și în fiecare seară, o repeta cu mine. Părerea lui neînfrântă, în privința continuității noastre istorice și în privința valorii reformii noastre, a întreținut, în mine sentimentul religios, iar acest sentiment, socotesc ,că numai frecventarea bisericii nu mi l-ar fi putut da. Trebuie să adaog că in casa noastră domina o oarecare tendință spre cosmopolitism și aceasta din cauză că mama noastră era americană. Căsătoria între două ființe de rase diferite poate să nască divergențe de păreri, dar tata a respectat în totul, spiritul și tradițiile mamei, și chiar, în educația noastră, n’a dat dovadă de un prea pronunțat șovinism. Era foarte mulțumit că ni se dă prilejul să învățăm două limbi, ne-a încurajat să mai învățăm și altele așa că știam : rusa, franceza, italiana și veste pe noi trebuia să ajungem la un echilibru între sângele rece anglo-saxon și impetuozitatea slavă. Singură, experiența vieții și practica religioasă m’au ajutat să ajung la acest echilibru. In acest scop mi-a fost de folos și discreția, toleranța și cinstea tatei. Un alt sentiment, care m’a întovărășit toată viața este convingerea că am un tată, om mare! Se spune, adesea, că urmașii oamenilor mari nu sunt de nici o treabă, dar... deși, nici unul din noi, nu ne bucurăm de talentul și agerimea minții lui, totuși, tata ne spuse într’o zi că noi suntem „o ceată destul de bine dotată“! De altfel, cum ne-ar fi putut îmbăta gloria tatălui nostru? Ani îndelungați, în timpul luptelor sale pentru triumful dreptății, noi l-am văzut isolat și părăsit , ne-am întrebat adesea, pentru ce și de ce nu putem și noi să ne bucurăm ca alți copii, ai altor oameni din Praga. E drept că noi aveam alte compensații : noi ne îmbogățirăm mintea și inima prin vizitele și conversațiile cu oamenii eminenți de toate neamurile, cari veneau să vadă pe tatăl meu și iau ca și el adevărul, orice. Ruinele Tomisului Temelia unui turn al vechiului Tomis a fost dezgropată acum un an de sub dărâmăturile unei giamii la încrucișarea Str. Dragoș Vodă cu Str. M. Kogâlniceanu, în plin centru al Constanței. Ruina, care mărturisește gloria străbună a fost cinstită astăzi cu vizita Prințului Mihai Voevod de Alba Iulia, însoțit de micii Săi colegi și adjutanții regali sub conducerea profesorilor. Am avut nespusa fericire să văd, de dimineață tare, pe Augustul Copil suit pe ruine și observându-le cu atențiune încordată, în timp ce profesorul da explicațiuni. Desigur, privirea ruinelor a fost pentru tânărul Principe evocattoare a trecutului roman, așa de plină de fapte mari. Dar trebue să-l fi impresionat foarte urât când a văzut că interiorul turnului și șanțul e năpădit de bălării, și de amestec de hârtii murdare, hârburi, tinichele și ale gunoae. Și aceasta numai din cauză, că edilii nu au găsit cu cale ca îndată ce aceste vestigii ale latinității au fost scoase la iveală, să le fii acut o împrejmuire, pentru ca locul să nu devină maidan de gunoae și murdării. Ce reflexii o fi făcut Măria Sa și cei ce au fot cu Dânsul, nu știu, dar L-am văzut coborând ruinele încruntat. Cel puțin dacă această vizită inopinată va servi de lecție domnilor dela primăria bogatului municipiu. Constanța, 23 Iunie 1934. Lt-Col. Gr. Crăciunețecu Avocat Ho/ziT/on^chiorcuitul mmm comunale O importantă problemă gospodărească constituie utilizarea fondurilor culturale din bugetele primăriilor, fonduri cari de cele mai multe ori, reduse fiind și așa, se evaporează in diferite direcții confuze, fără a lăsa roade în domeniile cari simt evidente nevoi de ajutorare. Astfel, pentru propaganda culturală prin Atenee populare, este necesară fără îndoială o preocupare competentă și intensă, pentru a nu da naștere la manifestații echivoce, cari aduc cheltuieli zădarnice fără roade. Dar in deosebi, ajutorul pe care trebuie să-l dea comuna școlilor primare, este cu atât mai prețios, cu cât, cea mai mare parte din aceste instituții prezintă o sumedenie de lipsuri. O întrebuințare chibzuită a fondurilor culturale, oricât de reduse ar fi, ar putea aduce rezultate apreciabile și împlini nevoi, cari "așteaptă însă o deosebită înțelegere și competență. Un epilog care nu mai poate fi lungit... S'a căutat prea mult să se facă senzație în jurul celor trei precoci criminali. Ei puteau fi criminali în oricare alte condiții s’ar fi aflat, prin germenul râului care zăcea în întreaga lor construcție. Desigur că acele comentarii cumpănite, din nenumăratele cari iau produs, au contribuit la luminarea unei probleme a generației noui, reușind să zmulgă vălul odios ce se aruncase prin generalizări nesocotite, peste tot tineretul și copilărimea noastră nevinovată, în care ne punem speranțele zilei d mâine. Probabil, mânați de gândul că motive sufletești profunde, ar putea să amelioreze vina criminalilor, sfătuitorii și apărătorii acestora le-au sugerat să declare că... nu au căutat nimic altceva decât SENZAȚII. Aceasta s’a dovedit însă cu totul neîntemeiat în fața justiției, când, complect imbecilizați, precocii ucigași nu au știut să mai îndruge nimic. Pofta de senzații care merge până la astfel de fapte presupune suflete mult mai complicate cari în astfel de împrejurări se dau pe față. Vina criminalilor rămâne astfel limitată și precizată, și încercările justiției, ca și comentariile din afară, cari se încurcă in false interpretări, nu mai au fost și trebuie definitiv încheiate. Cursurile de vară ale Universităței Populare din Valenii de Munte. ” Cursurile de vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga" din Vălenii de Munte, se vor ține între 15 Iulie—15 August 1934. In timpul cursurilor va funcționa ca și în anii trecuți o cantină și căminuri pentru băeți și fete. Costul este de 1.100 lei, de persoană, pe întreaga lună, înscrierile pentru cursuri se fac pe adresa următoare : „Ani Populară „Nicolae Iorga", B-du! Schitu Măgureanu» I* —nde se găsește Secretariatul Cursurilor.