Neamul Românesc, august 1934 (Anul 29, nr. 161-186)
1934-08-01 / nr. 161
Anul XXIX Nr. 161 Taxa poștală plătită tri numerar «ms. aprobărel © i. G-L» P. T. T. 1 No. 1*5638/93*. ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC 1 »»-l________ DIRECTOR BUCURc.911 (1) A fm Pe un an, 600 Lei. Pe șase luni, 300 Lei M. IORGA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Al âM«. .nueu,ruaților,tuti și.ns..tut,uu»i 1000 Lei N. GEORGESCU ________________ Telefon 3.70.88 In străinătate: Pe un an, 1200 Lei. Pe șase luni, 600 Lei INTERNE t# Uzinele străine de armament, desfășoară pe meleagurile românești, o acțiune multiformă, care ar afecta destul pe siamezi, așa de geloși uneori, măcar uneori, de așa de firescul drept să fie cineva stăpân la el acasă. Să urmărești menținerea în umbră a metalurgiei indigene. Să o prezinți incapabilă și inadaptabilă progresului; să o arăți neputincioasă, inferioară și scumpă; să explici că ea „exploatează“ țara și că Skoda Brojowka și alte instituții străine, depun intense și patriotice silințe ca să salveze banul nostru public, — iată numai două-trei fire din teribila țesătură a Seletzkilor de multiple categorii... Naivitatea noastră nu merge chiar așa de departe, ca să credem cea ce debitează patronii celebrului domn Palaelibus, nici nu e așa de profundă ca să nu înțelegem de ce consorțiile străine, procedează cum procedează față de industria națională. Cea ce e grav, e altceva. Că aventurierii, misiții și comisionarii, află un sprijin permanent in unele cercuri ale oficialității, de obicei în cele care hotărăsc de liniile pe care se orientează apărarea Statului. Nu am aflat oare, deunăzi, că vom continua să conlucrăm cu Skoda ? Nu ni se anunță oare că panamaua celebrelor contracte, și imixtiunea lui Seletzky, constituesc simple incidente regretabile ? N’am mai fost avertizați bunăoară ce fioroasă răspundere purtăm pe umeri, de când am anulat infamiile contractuale eșite din inventivitatea lui Seletzky ? Mai rămâne ca o curte marțială, constituită repede, să aplice riguros codul justiției militare, împotriva îndrăzneților cari au necăjit pe marele patriot român, Domnul Bruno, și au încercat să terfelească onoarea și demnitatea devotaților ocnașului, celebrilor specialiști din listele de comisioane. Ni s’a spus și nouă, ca să o afle toți adversarii turpitudinei: Seletzky nu uită, Romiman și Cia, nu iartă. Vine ziua ispășirei noastre, ca să luăm aminte, măcar pentru viitor. Pentru că așa trebue să se închee Panamaua, cu dovada că am rămas calomniatori ordinari, că industria noastră are mașini proaste și pretențiuni ridicule. Și, o concluzie logică: Ocnașul cu Radio și vizite notorii, dus cu automobilul, căruia în loc de cătușe la picioare i se admit cabarete „beige“, a fost și este atotputinte, în România renunțărilor și toleranței excesive. Lumina de la Văleni S a reaprins la 15 iulie candela sfântă în templul de cultură rădicat acum un sfert de veac în passelul de pe Valea Teleajenului cu atât de vechie tradiție de bună gospodărie românească și creștinească, care sunt Vălenii de Munte. Și binecuvântatul întemeietor și ctitor al acestui templu, stă și astăzi, ca acum douzeci și cinci de ani drept și vecinie tânăr în mijlocul tineretului doritor de cultură și al închinătorilor de toate vârstele cahiar și iar vin să trăiască aici clipe de reculegere, de înseninare a minții și întărire a sufletului. Tribună și amvon. Universitatea populară N. Iorga din Vălenii de Munte oferă conferențiarilor — cari din patru colțuri ale terii și unii de la mari depărtări cu jertfă de timp și de bani, — vin să iesi din sfânta cuminecătură și, dar din, dar, revarsă lumină pentru toți. Universitatea, căminele și cantina universității, prezintă anul acesta aspectul însuflețit din anii înfloritori ai acestui focar de lumină, învățători și învățătoare, studenți și studente, absolvenți ai diferitelor școli de specialitate, formează un auditoriu vioiu, colorat și impresionant pentru care iarăși vechia sală a universității a devenit neîncăpător. YQ» Unii din foștii auditori și vechi conferențiari au hrănit câțiva ani un vis; lărgirea sălii, de cursuri, sau ridicarea unei noi săli mai încăpătoare, este o necesitate de mult simțită. Sau perindat diferite etape și s’au pus mai multe termene pentru înfăptuirea acestui gând care a rămas numai o himeră, o visiune care se îndepărtează de cace ori încerci să te apropii de dânsa... Atâția foști ascultători și conferențiari ai acestei Universități, atâția elevi și ucenici ai profesorului Iorga, ajunși la mari situații în Stat și în erarhia socială, ar fi putut desigur cu puțină osteneală cu puțină bunăvoință să ia inițiativa sau să contribuie la împlinirea acestui gând bun. Dar gândul bun“, cine se mai oprește azi asupra lui ? Câți sunt azi aceia cari înțeleg să dea cui li-a dat, să dăruiască cui li-a dăruit, să dea sufletului ce este al sufletului, chiar dacă trupul li cere altceva? ... Inițiative particulare și inițiative de Stat, s’au grăbit să ridice bisericuțe, să deschidă un fel de concurență și de supralicitare, au răsărit universități „libere“ și universități populare unde te așteptai mai puțin și sunt conduceri atât de puțin calificate la care dascăli și conferențiari improvizați s’au grăbit să alerge, mânați de interese diferite, ademeniți de răsplătiri dubioase. Dar forul de la Vălenii de Munte a rămas statornic la coasta bătută de toate valurile; corăbierii rătăciți îi zăresc iarăși din depărtări lumina și se apropie iarăși cu vechia încredere. Pe lângă strălucitul ciclu de lecții și conferințe ale profesorului Iorga, care veșnic nou, covârșitor și incomparabil, scoate ca dintr’o tolbă magică nesfârșite șiruri de mărgăritare și pietre scumpe care orbesc și farmecă ochiul privitorilor, ori ca neîntrecut maestru al intonației, face să vibreze în valuri de sunete imensa orchestrație a unor simfonii de armonie și varietate infinită, pe lângă această neobosită oficiere a patriarhului culturii românești în templul ctitoriei sale, in cele două săptămâni de când s’au deschis cursurile, s’au perindat pe estrada universității: profesorii universitari: P. Sergescu, R. Vuia, C. Marinescu, C. Narly, Dr. Poenaru Căplescu și P. Tomescu, Claudiu Isopescu, dr. Al. Radovici, P. Nicorescu, G. Sofironie, apoi preoții I. Agârbiceanu și A.Crăciunescu; profesorii C. Fortunescu, A. Sacerdoțeanu, Victor Brătulescu, V. Băncilă, G. Matieșanu, V. Arbore, V. Cârlogea, d-nele profesoare , Virginia Sacerdoțeanu (asistentă universitară) și Alice Voinescu; doctori Anton Ionescu, Al. Tocilescu, d-nii N. N. Lenguceanu, N. Balaria, G. D. Scraba, I. Constanțiu, ș. a. Cantina Universității, organizată pe baze solide și condusă cu destoinicie, cu dragoste dar și cu însemnate jertfe de către comitetul „Asociației Cursurilor“, nu lasă nimic de dorit și cursiștii se simt bine la Văleni și din acest punct de vedere. Secțiunile „Ligii Culturale“ care n’au împlinit desideratul de a trimite bursieri la Văleni, pot face aceasta pentru a doua jumătate a lunei de cursuri (1—15 August). Const. Dela baia ---------x#x--------- Azi consiliu de miniștri Azi la orele 6 d. a. se ține un consiliu de miniștri, sub președinția d-lui G. Tătărăscu, prim ministru. E primul consiliu de la înapoerea d-lui Tătărăscu de la Paris. Consiliul se va ocupa în deosebi cu chestiunea acordului cu creditorii străini și cu chestiunea simplificării aparatului de stat. Ce rămâne? Din interminabilele depuneri ale unor martori dintre cari unii fac o curioasă figură de prevenții, se aleg, în tragicomedia „Skoda", cîteva rezultate incontestabile. Unul e că se poate ca un profesor universitar, nepot al unui șef de partid și de trei ori prim ministru, să reclame pentru sine, și în fața acestei comisii, ca un drept sacru, acela de „a specula" și să aducă în „speculații", nu prudența omului de afaceri obișnuite, care nu cere să i se dea mai multă cinste decât implică profesiunea sa, ci necunoștința mărturisită a ceia ce vinde, indiferența față de calitatea celor cari-l împrumută și incapacitatea de a face măcar ceva cu suma împrumutată. Al doilea, că se poate ca un prim-ministru să primească de trei ori visita de „curtoaie", cum se exprimă d. Meniu, a unui simplu agent de afaceri cari avea relațiile ce s'au mederat și era capabil să scrie ceia ce s'a dovedit că a scris Niciodată oameni de această treaptă n'ar fi cutezat să calce pragul Presidenției sau al casei mele particulare. Urmăresc răbdător stenogramele și voiu vedea ce-mi vor mai da tot ca resultate incontestabile.KKI Pactul oriental regional Atitudinea statelor baltice. Tratativele Rusia Sovietică Moscova, 30 (Rador). — Agenția „Tass“ publică următorul comunicat : In timpul șederei d-lui Seljamaa, ministrul afacerilor străine al Estoniei, la Moscova, au avut mai multe întrevederi între d-sa și d. Litvinov. „Cei doi interlocutori au examinat chestiunile generale privitoare la raporturile între Uniunea Sovietică și Republica Estoniei. „Ei și-au exprimat deplina satisfacție pentru propășirea acestor raporturi, comprehesiunea mutuală și încrederea reciprocă dintre cele două țări în continuă creștere. „In schimbul de păreri asupra situației internaționale, cei doi oameni de stat au ajuns la concluzia că o calobarare internațională a celor două țări în domeniul consolidării păcii în Europa orientală și participarea lor comună la încheerea actelor internaționale care servesc acest scop, au dat rezultate foarte favorabile corespunzând intereselor celor două țări. „Plecând de la ideia interesului pe care Sovietele și Republica estoniană îl au în privința unei păci trainice, ei au căzut de a acord de asemenea asupra faptului că situația politică actuală din Europa necesită noui sforțări pentru pace și o atitudine pozitivă față de nouile probleme și de proectele de stabilizarea păcii, care s’au manifestat ca urmare a acestei situații“. In conformitate cu aceasta, d. Seljamaa a făcut d-lui Litvinov următoarea declarație : „Guvernul Estoniei declară că are o atitudine binevoitoare față de ideia pactului oriental regional de ajutor mutual la care au participat Sovietele, Polonia, Germania, Cehoslovacia și țările baltice. Dată fiind absența textului pactului, Estonia își rezervă dreptul să prezinte amendamentele și adăugirile necesare atunci când va primi textul proectului“. „ Moscova, 30 (Kador). — Agenția jTass“ comunică : „Eri, 29 Iulie d. Bismanis, ministrul extraordinar al Letoniei, în urma ordinului primit din partea guvernului său, a făcut următoarea declarație, d-lui Litvinov, comisarul de politică externă al Sovietelor : „Guvernul Letoniei declară că are o atitudine binevoitoare față de ideia pactului oriental regional asupra ajutorului mutual la care ar participa Sovietele, Polonia, Germania, Cehoslovacia și țările baltice. „Dată fiind absența textului pactului, Letonia își rezervă dreptul să prezinte amendamentele și adăugirile necesare, atunci când va primi textul proedurii“. cu Funeraliile mareșalului Lyautey Paris, 29 (Rador). Azi, la ora 8, s-a făcut la Thorey, în prezența membrilor familiei, așezarea în sicriu a corpului mareșalului Lyautey. Apoi sicriul a fost pus pe catafalc în salonul de onoare al castelului. Coșciugul este acoperit cu drapelul tricolor. Deasupra, au fost puse : bicornul mareșalului, bastonul său de mareșal, precum și marele cordon al Legiunii de onoare. Sultanul Marocului a depus pe catafalc un burnus negru, lucrat cu fire de aur, precum și numeroase jerbe de flori. Au asistat de Ponsot, prezidentul general al Marocului, generalul Hure, comandantul general al trupelor din Maroc, general Gouraud, guvernatorul militar al garnizoanei Paris, și numeroase alte personalități. Paris, 29 (Rador). La prânz corpul mareșalului Lyautey a fost transportat în mica biserică din Thorey, unde s-a făcut apoi o scurtă ceremonie religioasă. După terminarea ceremoniei, sicriul a fost reacoperit cu drapelul tricolor și depus în fața bisericii. Un batalion de tiraliori din Africa de Nord, precum și un escadron de dragoni au defilat pe dinaintea coșciugului, dând onorurile. Apoi, rămășițele pământești ale mareșalului Lyautey au fost transportate la Nancy, unde vor fi depuse in capela ducală. # M. S. REGELE LA «A M. S. Regele luându-și reședința la Sinaia, audiențele au fost suspendate. Miniștrii și subsecretarii de Stat vor fi primiți în audiențe numai în cazuri speciale și când audiențele vor fi solicitate în mod special. REGELE CAROL II CĂRȚI 31 REVISTE A apărut „Gazeta Cărților“, a. IV, No. 3 și 4, cu articole semnate de d-nii : D. Munteanu-Râmnic, Aurel A. Mureșianu, G. M. Vlădescu, d-na Alice Soare, Radu Cosmin, d-na Caterina I. A. Basarabescu, Horia Petra Petrescu, dr. Al. Mihailov, R. Bulfinschi, dr. M. Fotino, dr. N. Chir. Dumancea, Sc. Preajbă, I. Constantinescu-Delabaia și dr. D. Pascu ; apoi cronici, bibliografie, biblioteci, note ș. a. Dir. d. prof. D .Munteanu- Râmnic. Redacția și adiția Ploiești, str. Zagoriț no. 1. Abonamentul 200 lei anual. Intervenția Italiei Paris, 50 (Rador). Ziarele de astăzi comentează cu deosebit interes atitudinea adoptată de Italia față de rolul Germaniei în afacerile austriace. Articolul din „Messagero’’, despre care se spune că a fost inspirat chiar de d. Mussolini, arată că Italia socotește insuficientă o protestare a puterilor mari la Berlin și că își rezervă deplină liberate deesiune, pe motiv că Reichul și-a călcat angajamentele de onoare. „Intransigeant“ observa că Italia nu mai crede în asigurările germane și își dă seama că neîncrederea franceză era îndreptățită. Roma, 30 (Rador). Cele patru divizii italiene trimise ca măsură de precauțiune la frontiera austriacă, ocupă acum trecătorile Besga, Brennero, San Candide și Tarvis. Aceste forțe sunt sprijinite pe Bolzano și Udine. EXTERNE _D. Mataja, fost ministru de Externe al Austriei, a ținut un discurs la radio adresat americanilor. D-sa a arătat că naționalsocialiștii germani sunt răspunzători de asasinarea lui Dolfuss și că întreaga propagandă național-socialistă în Austria a fost condusă de fostul ministru german la Viena. D. Mataja a încheiat cu cuvintele : „Nu vom putea avea pace, atâta timp cât Germania va continua a sprijini agitațiile din Austria“. — Eni dimineață au început la Foreign Office conversațiile între experții navali englezi și italieni. Conversațiile acestea sunt destinate a pregăti terenul pentru negocierile ce vor avea loc în toamnă. Ele poartă în special asupra chestiunilor tehnice, problemele politice fiind lămurite prin atitudinea adoptată de cele două țări, care s-au pronunțat pentru menținerea Tratatelor existente — Ziarul german „Pariser Tageblat“ anunță că o mare încordare domnește în relațiile dintre președintele von Hindenburg și cancelarul Hitler. Ziarul adaugă că două regimente din Reichswehr sunt concentrate în jurul localității Neuăeck, unde se află președintele Hindenburg, având misiunea de a asigura libertatea personală a președintelui Reichului. Ziarul crede a ști că d. Goering a oferit de curând președintelui Hindenburg să-i pună la dispoziție o gardă personală formată din secțiunile de protecție (S. S.), pe care președintele a refuzat-o, arătând că protecția sa va fi asigurată numai de Reichswehr. Președintele Hindenburg ar fi adăugat că în cazul când formațiuni din secțiunile de protecție ar fi trimise spre Neudeck, fie vor fi dezarmate, iar în caz de rezistență, vor fi tratate ca rebeli și dezarmate. Ziarul afirmă că d. Goering a renunțat la planul său în urmă acestui răspuns energic. ■ ■ — D. Hirota a avut ori o întrevedere de două ore cu d. Iurenev, ambasadorul Sovietelor, care i-a supus o nouă ofertă a Sovietelor cu privire la calea ferată mandciuriană. D. Hirota a insistat pentru a obține un răspuns precis la propunerea sa din 23 iulie, declarând că Sovietele vor trebui să continue negocierile directe cu statul mandciurian, în cazul când nu ar accepta propunerile Japoniei. Împrumu Intern Guvernul pregătește testesrea împrummului intern. S'au stabilit câteva condițiuni preliminare. Se vor acorda premii care vor eși prin trageri la sorți. Titlurile, în acest caz, vor fi rambursate la valoarea nominala. De lansarea împrumutului, se ocupă foarte de aproape de subsecretar de stat D. Constantinescu. Munia Pentru un om slab sau bolnan e greu desigur să miște o sapă sau să clintească o grindă, dar un om sănătos și voinic se joacă bucuros cu așa ceva. Tot așa, dacă, după multe învățături, un cărturar nu se obosește învârtind gândurile, cine pare această pregătire se trudește asupra erei d’ntâi operații de cugetare de-l trec toate sfârșelile. Este numai deosebirea, aceia în adevăr foarte mare și după care singură se judecă oamenii, între munca pe care o primești cu plăcere, fiindcă numai ea îți dă dreptul de a trăi și de a mânca o pane, și între munca pe care o faci în silă gemând și blestemând. Cea d’întâi întărește trupul și sufletul împreună, cealaltă e o adevărată otravă, în stare să distrugă și naturile cele mai puternice și mai bine înzestrate. N. IORGA Sirenii»u fii de plugar ! Aproape toate orașele principale din țară, în special Capitala, își trimit copiii elevi, vara, în locuri frumoase de munte sau mare, pe cheltuiala comunei. O propunere care dă loc la bogate reflecții, a fost făcută zilele trecute, în legătură cu această chestiune. Copiii de la orașe, mergând în diferitele regiuni pentru a-și petrece vara în comun cu ceilalți au multe foloase de trai, în primul rând își întăresc sănătatea atât de primejduită în condițiile neprielnice pe care le oferă târgurile; trăind laolaltă se crează o înțelegere și armonie între cei cari fac parte din diferite clase sociale și în sfârșit toți, ajung să cunoască de timpuriu locurile frumoase ale țării. Pentru ce însă, nu se fac asemenea colonii și pentru copiii de la sate? Nu toate satele noastre se află în condiții excelente pentru sănătatea tinerelor vlăstare. Ba, încă multe,oferă situații mizerabile chiar față de acelea de la târguri. Dar dacă nu pentru acest considerent, igienic, atunci pentru celelalte, e strict necesară o astfel de acțiune, care complectează opera generală a coloniilor școlare. Fiii de plugari, în contact cu orășenii vor putea să se cunoască și să trăiască mai târziu într'o strânsă și neștearsă legătură sufletească. Ei vor putea să vadă atâtea regiuni minunate care altfel greu le este dat să le mai întâlnească. Comunele rurale au fonduri ce ar putea să susție o asemenea frumoasă opera. Unde este inițiatorul? Pactele statelor baltice Moscova, 30 (Rador). — „Isvestia“ își exprimă satisfacția pentru atitudinea adoptată de Estonia și Letonia, care înseamnă un nou succes al ideei pactului oriental. Ziarul adaugă că este aproape sigur că și Lituania va adera la pact. Este greu de presupus, adaugă ziarul, că Germania și Polonia s’ar putea hotărî să rămână în afară de această mare operă, care singură poate actualmente preveni, într’o măsură considerabilă, orice război. Vechea și noua Europă — Lecții ale d-lui prof. N. Iorga la cursurile de vară dela Vălenii-de-Munte -VII După toate acestea e deci o nebunie să te închizi în forma de autarchie de orice natură, și sa excluzi tot ce-i în afară de tine. Totuși în Germania nouă, de o bucată de vreme este această tendință de a afirma că Germania n’a primit de la nimeni nici o influență. A recunoaște elementele străine intrate în civilizația ta, nu e nici o scădere. Idealul constă în a lua cât mai mult de la toți, în a le potrivi, a găsi o formă de armonizare și în a crea ceva potrivit ție, propriu nației tale. Noi trăim în mijlocul acestui naționalism care nu admite nimic din afară, naționalism fără politeză, cu jandarmeria la spate, trist element din pretinsa Europă nouă. Căci noutatea aceasta e numai aparentă, o noutate de deformare, de caricaturare. Și în ce privește moda din zilele noastre, la originea ei e arta neagră amestecată cu elemente din cea asiro-choldeiană. Toate absurditățile de azi sunt o imitație La fel imitam și în domeniul muzicei. In America muzica ajunge uneori a fi o lonitură de sunete negre, cu acel ritm tăiat, cu acea sete de ciocniri tari, care deranjează nervii. La fel sunt dansurile. Cu mult mai mult în alte domenii sunt false elemente nouă, în fonde deformare și caricaturizare, care nu se razimă pe nici o convingere și nu creiază nici un devotament. Dar a câștiga sufletul cuiva cu orice formă, înseamnă ceva, pe când a câștiga formele înseamnă să adaugi încă la ipocrizia vătămătoare oricărui stat După ce am vorbit despre caracterul general al acestui naționalism de epilepsie brutală, de care e vinovată o anume stare de spirit, să venim acum la alte forme ale sentimentului național. Despre un naționalism de la început, nu poate fi vorba. De fapt, naționalismul este un produs târziu, foarte frumos și foarte folositor, al desvoltării civilizației umane. Sunt oameni care vorbesc de o istorie națională a Asirienilor, Bolivienilor sau a Egiptenilor. Este tot ce poate fi mai absurd. Ei erau legați de o religie, erau în serviciul unui zeu și datoria fiecăruia era să facă din zeul său zeul lumii întregi , lupta era între zei și pentru zei. Numai Evreii au avut un zeu care nu se împrumută nimănui. Toate cele ce se știu despre popoarele orientale exclud orice sentiment național. Acesta ar presupune și o istorie națională, dar în afară de decretele regale ale Orientului în el nu întâlnim nici un capitol de istoric și cu atât mai puțin de istorie națională. Chinezii au avut numai o înșirare cronologică. Indienii, n’au scris nici un râid de istorie. Literatura indiană, cu imnuri, cu epopei ca Ramayana și Mahabhasata, cu piese ca Sacuntala, nu cuprinde istorie. Sunt popoare care n’au avut nici umbra ideii naționale. Credem apoi că civilizația greacă începe cu ideia națională. Grecii n’au avut niciodată ideia unității grecești decât la jocurile olimpice, la întreceri fizice și poetice, nu veți găsi o definiție a ceia ce-i Helenul în toată literatura greaca." Ei trăiau în cetăți și, câte cetăți, atâtea feluri de-a trăi. După aceia Romanii, crede cineva , au venit cu o conștiință națională, cu un îndemn de-a cuceri toată lumea pentru ei ? Nicidecum. Ei au însemnat la început o comunitate rurală, fără nici o conștiință națională. Au trebuit să cucerească țărmul occidental al Peninsulei Balcanice pentru a nu fi prădați de pirații din Marea Adriatică, prin urmare nu dorul de-a cuceri, ci interesele Italicilor i-au făcut să intre în război. Roma a intrat apoi în mașina monarhiei divine, lăsată de Alexandru cel Mare. N’a fost nici cum o cucerire având la bază o ideie națională romană, ci cea mai deplină îngăduință de a-și păstra fiecare naționalitatea. Imperiul roman era tovărășia tuturor națiunilor supt legile romane și supt oblăduirea împăratului. Vine în urmă evull mediu. Cu acea sfărâmare de state, cum ar putea crede cineva în necontenita luptă dintre State naționale? Dar până în secolul al X-i lea evul mediu n are nici măcar un instinct național. Acum dispărând din usagiul comun limba general latină, lumea constată cu mirare că fiecare vorbește altfel. Traduc că aștepți până în secolul al XII-lea, până pe la 1200 și chiar până dincolo de această dată, ca să vezi pe cineva mergând la Lacurile Sfinte și gândindu-se, de acolo din depărtare la „dulcea Franță“. Dar nici acesta nu e un sentiment național, ci dragostea pentru locurile de unde au plecat, pentru țara pe care au părăsit-o și nu pentru poporul francez. In epoca modernă fiecare se socotea în legătură cu un anumit rege ; cutare era omul regelui german, cutare al regelui francez; era un naționalism prin monarhie, iar monarhia tindea să devină europeană,ca aceiaia lui Ludovic al XIV-lea. (Rezumate de Maria dorea) , (Urmează),