Neamul Românesc, iunie 1937 (Anul 32, nr. 118-138)
1937-06-01 / nr. 118
Anul XXXII Nr. 118 f Taxă poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-rale P. T. T. No. 155038/533. 1 NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDULUI NATIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC c . ^ACTIA Ș. ADMINISTRAȚIA Marți I Iunie m7 C - o,rector m â Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) a m țara.Pe un’ a ° 60 0 Leii Pe șase lunii n. georgescuKr fi O LIGA BUCUREȘTI (I) ^ ABONAMENTE Pentru autorități și 12SÍÜ20H2* 1000 Telefon 3.70.88 In străinătate: Pe un an, 1200 tei. pe șase luni, 6001** "•* 1 * "***** luni........... | Sfânta muncă Proslăvirea muncii, așa cum o face d. profesor N. Iorga impresionează profund și cucerește definitiv, din pricini cu totul opuse celor pentru care discursurile sunătoare, frazele goale și bombastice, nenumăratele baliverne electorale sau așa zisele conferințe pentru muncitori, din oficină ,,națională“ sau socialistă, rămân sterpe, fulgi în vânt și adeseori simple prilejuri de ilaritate. Prin uriașa activitate străbătută de strălucirea apostolatului, îndemnul la munca al profesorului Iarga, prinde rădăcini temeinice în realitate- Căci puterea exemplului ce-i dă fapta, întrece orice alte mijloace de influențare a societății. Această potrivire a vorbei inspirate, a predicei care înalță sufletele și le pornește pe drumul înfăptuirilor rodnice, cu însăși viața grăitoare de neîntrerupte și uriașe realizări, constituie autoritatea marilor îndrumători, prin ale căror imbolduri munca apare într’adevăr ca un izvor de mobilare a umanității, de fericire care nu poate fi atinsă vre-odată de cei leneși. Profesorul Iorga nu numai că toată viața și-a închinat-o unei activități științifice, care face din d-sar pentru străini, cel mai mare poligraf din Europa, dar a înțeles și să iubească pe muncitori, să-i ajute la nevoe, să-i lumineze. A întemeiat atelierul tipografiei de la Vălenii-de-Munte iar pentru lucrătorii tipografii și muncitori, în genere, a creiat teatrul popular, iar teatrul de azi al Ligei Culturale este pus la dispoziția acestor, fel de spectatori, care nu-și pot îngădui luxul să plătească spectacole mai scumpe. Atâtea realizări care vorbesc de la sine și care răsar odată cu viața prodigioasă a celui pe care îl crezi și îl urmezi, atunci când își desfășoară în față vraja nespuselor binefaceri ce sălășluiesc în sfânta muncă! OBIȘNUIT SA VERIFIC EU ÎNSUMI ACELE PUȚINE LUCRURI ÎN CARE CRED, ȘI CRED CU ATÎT MAI TARE, CU CÎT ELE SUNT PUȚINE, NU MAM PUTUT OPRI DE A CAUTA O ALTA CALE DECÎT CEA CARE VĂDIT NU DUCEA LA CAPAT, PENTRU A MA LAMURI ÎN CE PRIVEȘTE ACEASTA LEGĂTURĂ DINTRE CEIA CE SE NUMEȘTE DE OBICEI, FRUMUSEȚA ȘI ÎNTRE CEIA CE, FIIND MORAL, I SE SOCOATE ÎN A FI ÎN AFARA DE FRUMUSEȚA ȘI CHIAR ÎMPOTRIVA EI, CEIA CE, O SPUN DE LA ÎNCEPUT, ESTE PENTRU MINE O ABSURDITATE. N. IORGA („Frumosul In concepția poporului“) M. S. Regele, Marele Străjer», va distribui în sala Tronului distincțiile ș^fanioanel^^trăje^^^ Potrivit dispozițiilor superioare, distribuirea distincțiilor străjerești și a fanioanelor de stoluri se va face cu un fast deosebit in ziua de 5 iunie,în sala Tronului din Palatul Regal în orele p. m. Delegații stolurilor cari urmează să primească precum și cei propuși pentru distincții și cari vor fi anunțați prin telegrame și adrese speciale, vor sosi în Capitală cel mai târziu in dimineața zilei I de 5 Iunie și se vor prezenta la cazarma școalei de geniu unde S’a fixat locul de adunare pentru repetițiile ce vor începe la ora 9 dimineața pe stadionul A. N. E. F. După, amiază în sala Tronului, Maiestatea Sa Regele va onora cu Inalta-I prezență ceremonialul distribuirii distincțiilor și fanioanelor însoțit de Casa civilă și militară a M. Sale, de membrii Consiliului superior de îndrumare și comandanții superiori din C. I E. T. R. și falăngi. Programul solemnității cuprinde Imnul Străjerilor „Trei culori “ și Imnul Investirii după care Suveranul va distribui fanioanele celor 350 de stoluri nou organizate și distincțiile celor ce au dovedit excepționale realizări pe ogorul străjeresc. Va urma sfințirea fanioanelor de către I. P. S. La Patriarhul României, durpă care toți cei de față vor intona Imnul Regal prezentând onorul drapelelor Marelui Străjer. Programul general al zilei de 8 Iunie a suferit o ușoară modificare prin dispoziția luată ca reprezentanții Căminelor culturale ale fundației Culturale Principele Carol să nu mai participe la programul serbărilor, urmând a-și ține congresul general onorat cu înalta prezență a Suveranului în ziua de 7 Iunie. Se atrage atenția in mod deosebit delegațiilor pentru primirea fanioanelor și a celor propuși pentru distincții că este absolut obligatorie prezența în dimineața zilei de 5 Iunie la locul indicat. Delegații Stolurilor vor fi în ținuta reglementară. Pentru Statuia lui Eminescu WAAAAAAAAAAAAZW wWWWWWWW Domnule Director, Scrisorile primite București, 27 Mai 1937 Casa Mircea, împreună cu întreg personalul ei, dela mic la mare, a găsit ca o sfântă datorie, să se asocieze și ea apelului marrelui nostru cărturar, d-lui profesor N. Iorga, contribuind la înălțarea așezământului marelui nostru „Mihail Eminescu“. In acest scop a adunat alăturata modestă sumă de lei 1750 (una mie șeapte sute cincizeci), pe care îmi permit a v-o trimete să fie si ea adăogata la sumele adunate până în prezent. IG. MIRCEA B-dul Academiei, 6 VT Continuăm a publica numele subscriitorilor SUMA DIN URMA 529.T90 Iei Frântu Fașel 20 „ I. G. Mircea și I. Caba- Petre popescu 20 „ șeanu, propr. bodegeî „ ... . , „ IorigiStreanu 20 „ „Mircea , restaurant și Grigore Crăciunescu 20 „ bererie, b-dul Academiamiei ”, București 500 „ Tit. Bad.leanu 20 „ Personalul Bodegei Mir- Flopescu ” Ion Dan Zaharia Lungu 50 „ Chițulescu 20 „ Gheorghiță Ghircoiaș 50 „ Radu Ion >» Ioan Popevici 40 „ Protopopescu Ch. 20 „ Toni V. Gheorghe 40 „ Dumitrescu Costica 20 „ Crețu Constantin 50 „ Toma Neagoe 20 „ Vasile Barbu 30 „ Aurica Petrescu 20 „ustin Șuteu 20 „ Ion Crăciunescu 20 „ Stelian Nedelcu 20 ,, Costică Tomescu 20 ,, Ion Stanciu 10» Neculai Tănăsescu 10 „ Buță Gheorghe 10 „ Alex. Vișuian 10 „ Dumitru Cosoroabă 15 „ Iin Gheorghe 10 „ Stoafa Gheorghe 15 „ Stroe Cornel 10 „ Melu Popescu 10 „ Vișoiu Paraschiv 10 „ Popa Gheorghe 40 „ Petre Cocârlea 10 „ Fetea Gheorghe 50 „ Neamțu Ion 10 „ Grigore Grădinaru 50,Iancu Filip 20 „ Jean Rădulescu 40 „ Neculai Păduraru 10 „ Mihuță Gheorghița _ 60 „ Nicaon 10 „ Ștefan S. Stănescu 60 „ Cíci Stefanescu 10 „ Barbu Plăniceanu 70 „ Eu,e Ion 10 „ Ionel Comșa 20 , Dumitrescu Nicolae 20 „ Mîșu Bobicescu 20 „ Anania Boieru 20 „ Ironim Șchiopu Zu „—_Florică Nițescu 20 „ Total 530.940 lei i Un discurs neobservat S'a publicat într'un singur ziar, fără comentarii, un discurs, puțin obișnuit, al părintelui Patriarh către o delegație de preoți care a trebuit să plece cu această singură solie. Nu știu să se mai fi rostit de un ierarh asemenea cuvinte, pe deplin meritate. Patriarhul a declarat că nu poate primi omagii nesincere din partea cui nu-l ascultă și că nu-l încîntă laudele celor cari au ofensat și persoana sa și întregul Sfîntului Sinod. Era vorba de o lege nouă a numirii preoților. Legea poate fi desigur discutată, dar discuta a fost de așa natură, nicit șeful Bisericii n'a putut răspunde decit cu cea mai aspra mustrare și cu anunțarea unei acțiuni energice, în care am dori să credem. Căci nu e îngăduit ca tînărul cler să lucreze ca de sine stătător, să combată și să condamne hotărîrile acelora cărora după canoane li e supus. Poate banda pe care o conduce un Țoni să fie faimosul congres de învățători în care eu, ca președinte al Consiliului, am fost tratat ca un bandit. Aceasta dovedește numai prostie și rea creștere. Dar să dea clerul însuși exemplu de bolșevism, aceasta nu se poate. Căci, zice unde zice, că aceasta e „sarea pămîntului"... N. IORGA ; f ,,Pen-Clisiml** libertan sau^^cam gtuozlicul demonstrativ al cercului stelist de la Fundația regală, iată și protestul așa zisului „Pen-club“ român împotriva „prigoanei exercitată în ultimul timp“ asupra scriitorilor „de către anumite persoane“. Mai întâi, ce este aceea „Penclub“? Format în Anglia de către cei care țin un condeiu în mână, după cum o spune primul cuvânt în limba de acolo, clubul acesta intinzându-se pe continent a ajuns între unele țări o adevărată babilonie. Râd și curțile de cine constitue ca membrii, „pen-clubul“ din România și Polonia. Luați lista asistenței de ieri a adunării generale, care s’a ținut la „Societatea scritorilor români“. O parte din membri e compusă din scribii deochiați care defilează rușinos, de un an și mai bine, în coloanele atât de răbdătoare ale Neamului Românesc. Acești împricinați într’un proces pe care li l-a deschis publicul întâi, apoi și noi, se constitue judecătoriilor proprii, și „protestează împotriva arestului preventiv în materie de producție literară și artistică“. Dar unde e producția literară și artistică ? In nerușinările de iresponsabil ale lui H. Bonciu, care a fost trimis în judecata tribunalului corecțional ? Așadar, e vrednic de Pen-clubul român orice mâsgălitor de hârtie ca acesta, care, după d. judecător I. Stănescu, s’a făcut vinovat de atentat la bunele mor ravin. — —*■ ^ Ah-*-- * — Halal de așa Pen-club ! Nu înțeleg membrii vechi și noui ai acestuia că, procedând cu așa ușurință, își dau singuri un certificat de infirmitate literară ? Publicul e îndreptățit să creadă că n’are a face cu scriitori, ci cu speța pestilențială Bonciu. Cine se aseamănă se adună. Iar căt privește fondul moțiunii d-lui Șerban Cioculescu, el e de-a dreptul ridicol. Cu aceeaș libertate cu care „produc“ geniile Călinescu, Bonciu și alții pornografii, justiția și noi, publicul, avem dreptul să-i sancționăm pe toate căile. Cine-și dă libertate, trebue să îi suporte și consecințele. E liber un nebun să spargă geamul vecinului, dar când acesta îl ia de gât n’are să se plângă de prigoană. Salvarea de JVCOL71E 10RGII Ziarul „TIMPUL“ a publicat, ezi, următorul articol: In ele înșile, serbările care s’au introdus de o bucată de vreme în legătură cu anumite domenii ale vieții sociale sau cu anumite producții ale țării, au desigur o însemnătate mai mare decât cuvântările și defilările cari sunt de altfel singurele mijloace prin care se poate atrage atenția publicului. Bine este că odată pe ani, prin îngrijirea unui grup de doamne, cari se gândesc la marile probleme naționale, se atrage atenția tuturor asupra situației copilului la noi. Cu acest prilej s’ar putea face și o adunare foarte serioasă și plină de îngrijorarea necesară căci este vorba de viitorul unui neam întreg, a tuturor acelora cari sunt osebite raporturi pot să aducă o competență, să facă propuneri și, dacă sunt oameni politici, să ia și angajamente, pe care firește rămâne să le țină la oameni cinstiți, în loc să le uite a doua zi după ce au răspuns frumos la alte discursuri frumoase. Această problemă a copilului la noi are două laturi, dintre care una cere măsuri administrative ce nu sunt în afară de margeniile unei posibilități chibzuite, iar cealaltă acțiune a mai multor factori, cari trebue să aducă și altceva decât înnoirea în forme, o nesfârșită iubire pentru neamul care se continuă prin această tânără generație, ce răsare supt ochii noștri, frumoasă, dar plăpândă supt raportul trupului, ca și supt acela al sufletului. La țară este grava problemă a mortalității copiilor. Un copil este darul lui Dumnezeu făcut unui neam. El este al familiei, dar familia nu este singura având drepturi asupra lui. Cum, dacă s’ar descoperi în pământul unui sătean un isvor de bogăție și de putere, acest izvor nu poate să fie lăsat numai în seama lui, care, nefiind pregătit, ori neputând să-l înțeleagă, îl risipește, ci societatea întreagă trebue să intervină pentru a-l păstra, tot așa și cu copilul care cade deodată prin minunea aceasta de înnoire a oamenilor într’o gospodărie sătească. Creăm medici, ne mândrim cu specialiști, ținem congrese, publicăm cărți. Toate lucrurile acestea sunt foarte bune, însă pentru sănătatea publică ne trebue și altceva decât medicul cel mare, căruia îi e necesar un centru însemnat, unde să aibă mijloacele necesare pentru cercetările sale științifice. Ni trebue doar orașul de sat pe lângă o moașă de sat, care în loc să se găsească în câte un centru, să fie la îndemâna oricărei femei și din cătunul cel mai depărtat. Cât am fost la guvern, am tăiat din buget multe inutilități de atunci unele au revenit, oricum, sunt multe care pot dispărea. Un om hotărît poate, nu să trimită la sate pe medicii cari vor să rămână, dacă nu în București, într’un oraș mare, ci să creeze o categorie de medici cu studii mai restrânse, cari să nu poată lucra aiurea decât în sate. Astfel s'ar înlătura crima uciderea prin neîngrijire a unui sfert din copii care se nasc. Copii de Români neîngrijiți, alături de copii îngrijiți ai naționalităților care trăesc în orașe, sau care în sate știu să poarte grije odraslelor altfel decât bietul nostru om, gata să lase totul în seama lui Dumnezeu și a soartei. Dar, dacă la oraș doctorul este la îndemână pentru a îngriji trupul, este și stricătorul de suflete pentru a infecta dela început alcătuirea morală a copilului. El are multe fețe: o servitorime străină care crește pui de Români nemțește sau englezește și-i face de la început netrebnici pentru societatea lor; tovarăși de joc și de școală cari aduc cele mai rele obiceiuri ale unor suburbii lăsate adesea ori, pradă unei imoralități primitive; spectacolul unor sporturi exagerate; profesori de bubhea cărții cari le inspiră groaza de știință; și, când copilul este mai mare, priveliștea rangurilor cari se cuceresc și averilor cari se fac fără niciun amestec de muncă. Orice om este prețios într’o societate; dar omul rău mai bine n’ar fi într’însa î Și noi fabricăm prin toate mijloacele oameni răi. Mare noroc de acela care scapă. Iată ce cred că trebue spus a doua zi după atât de frumoasa inițiativă a închinării unei zile, copiilor. D. PROF. N. IORGA Ședința solemnă, de neoclamare a premiilor, la Academia Română Academia Română va ține ședință publică solemnă Marți, 1 Iunie a. c., la ora 15, pentru proclamarea premiilor acordate de Academie. D. președinte Alex. Lapedatu va arăta premiile acordate și lucrările distinse cu aceste premii. rnim adera Văeni la Balcic Un corespondent al ziarului Curentul îi scrie acestuia din Balcic: „Problema cea mai interesantă, care pentru Balcicul cultural preocupă de actualul îndrumător este crearea unei universități maritime. Acest nou așezământ ar urma de-o parte să dăruiască publicului vilegiaturist, cât și celui localnic, putința audierii unor prelegeri de universitate liberă, — luând exemplu din strălucita activitate a cursurilor de la Vălenii de Munte, de altă parte să alcătuiască un mediu de inspirație, creatoare pentru artiștii pictori și scriitori, care au fost vrăjiți de farmecul Balcicului. Subliniem că această preocupare a primarului are o deosebită însemnătate dacă va izbuti să dăruiască un mediu cultural creatorilor de artă. Și aproape că D. G. Ionescu-Sisești, fost ministru în guvernul Iorga, scrie in realizare nu s’ar întemeia pe colaborarea tuturor adevăratelor valori și talente“. • » „Clopoțelul de alamma” la teatrul Â-issu Cuituestie Azi. Luni 31 Mai, ora 9 seara, teatrul Ligii Culturale,de sub direcția d-lui Ion Manolescu, reprezintă pentru prima oară amuzanta comedie in 3 acte: „CLOPOȚELUL DE ALARMA“ de apreciații autori henequin și .Colus. „Clopoțelul de alarmă“ se bucură de un foarte bun ansamblu cuprinzând pe tinerii dar valoroșii actori: Toma Dimitriu, Ion Focșeneanu, Gh. Damian, C. Sincu, Cezar Theodoru, Titu Vedea, N. Făgădaru, C. Neacșu, R. Duminică și d-nele: Suzi Zupceanu, Irena Mircea, Vivi Vlasin, Carmen Georgescu și Anca Bakiban. 3 ÎN PRIVINȚA RĂSPÂNDIRII CĂRȚII AVEM TOȚI O DATORII. FARA A FI MORALIȘTI EXCESIVI, SUNTEM DATORI SA ÎNCURAJAM ÎN PRIMUL RÂND CĂRȚILE CARE POT SLUJI LA RIDICAREA MORALĂ A POPORULUI ȘI CARE POT SĂ DIFUZEZE ÎN ÎNTREAGA NAȚIUNE CUNOȘTINȚELE DE CARE EA ARE NEAPĂRATĂ NEVOIE. REGELE CAROL II î Letomsețîî și ceșcnîa. .Rîrnitrie Onciul Notam chiipul cum d. Tudor Arghezi, laureat al României, ia în decizie Letopiseții... Găsesc în opera lui Dimitrie Onciul și aceste pagini privind străvechile documente ale trecutului nostru de tumult, de vitejie și de groază: „Pe lângă cărți religioase, unele cu „Stihuri în stema domniei“ ca cele dintâi încercări de versificație literară în românește, s’au tipărit și cele dintâi colecțiuni de legi (drept cronici) ale principatelor: Pravila, direptătoria de leage, tradusă din slovenește (Govora 1640); Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești, tradusă din grecește (Târgoviște 1652). Ele au fost precedate de Pravila aleasă, tradusă de logofătul Eustratie, în Moldova (1632, netipărită), pe care le întemeiază în parte. Alăturea cu această activitate în literatura bisericească și legislativă, s-a desvoltat și istoriografia națională. Pe la 1620, Mihail Moxa (Moxalie), un călugăr oltean, a tradus, din „cărți slovenești“ și „alte izvoade“, o cronică universală (hronograf), cu date din istoria principatelor (până la 1489), cea dintâia cronică scrisă românește ce s’a păstrat. In Moldova, vornicul Grigore Ureche a scris, în domnia lui Vasile Lupul, cea dintâia cronică românească a Moldovei (până la 1594), după vechile letopisețe slovenești ale țerei și după cronicari poloni. In acelaș timp, și în Țara Românească, sub domnia lui Matei Basarab, s’a tradus in românește, Viața patriarhului Nifon (scrisă la începutul secolului al XVI-lea), în legătură cu această scriere, s’au tradus, probabil tot atunci,și vechile anale ale țerei, împreună cu istoria lui Mihai Viteazul, unite cu ea în cel dintâiu corp de cronică a Țerei Românești. Un contemporan necunoscut (dacă nu logofătul Udriște Năsturel, care a tradus pe Varlam și Ioasaf, 1648), a scris domnia lui Matei Basarab, cu domniile anterioare dela 1601 încoace, folosind pentru timpul dela 1602—1618 cronica grecească în versuri a lui Matei al Mirelor asupra acelor domnii. Probabil în acelaș timp s-a scris și partea dela început a cronicei, cu tradiția descălecatului (necunoscută lui Moxa), purtând pecetea acestei epoce. Marelelogofăt Miron Costin ( 1691) a continuat cronica lui Ureche (până la 1661). Influențat de cultura renașterei umaniste, el a scris Cartea pentru descălecatul dintâiu, prima scriere românească despre începutul Românilor până la întemeierea principatelor, stăruind mai ales asupra cucerirei și colonizărei romane a Daciei de către Traian. Contemporanul său, mitropolitul Dosoftei, care a tipărit mai multe cărți religioase, a scris în versuri: Psaltire pare versuri tocmită (tipărită la Uniev 1673); Versuri pentru prealuminații și slăvit-pomeniții domni (Iași, 1681 și 1683), o poemă cronologică asupra domnilor Moldovei, și alte scrieri rimate mai mici“. N. Georgescu , Așa vorbește istoricul Onciul de vechile anale ale țărei, de cele de demult și întâile scrieri în limba română. Profesorul Onciul vorbește cu iubire de mitropoliți și căpitani, de marii logofeți și alți oameni culți din acele vremuri... „influențați de cultura renașterei umaniste“, ca Ureche. Iar Nicolae Costin ia cronica tatălui său Miron și o amplifică adăugând „erudiție din cronici universale și alte izvoare“. Poreograful amplifică și eil Letopiseții, cu... vagoane de ouă, cu ironii către „Revista Infanteriei“ — Foloșteacă e doar pamfletar redutabil! — și cu o serie nesfârșită de necuviințe... Se bate noaptea cu pumnii în cap, mărturisind amărât evenimentul. Să ne mai surprindă că e în stare să semneze inepții în serie, și necuviințe nenumărate. , ; ■ V Filozoful Jim Am fost silit să cumpăr versurile calde proaspete, ale d-lui Jim Călinescu, constantul meu client. Disecând viața și opera lui Eminescu, Jim ajunge la concluzia că genialul era un religios erotic, partizan al democrației cu ițari, și vulgar pe ici pe colo.... D. Jim Călinescu se ocupă în primul poem, de creația lumei. Ia să vedem cam cum depășește Jim pe Eminescu, atunci când pământul a eșit din haos ca să ofere scoarța lui mult răbdătoare cetei demento-criticastre. Așa dar iată pe d. Jim Călinescu filozofând: ,La ’nceput a fost Cuvântul Adiind peste goluri ca vântul, Mișcat de la sine, mereu nemișcat. Tremurând pe loc, în cercuri iscat. Asemeni cu apa din lac vălurită Alergând de nimeni lovită. Cât a durat acest semn de cărbune ? Aritmetica n’are așa cifre nebune“. Cum vedem, și cum vom vedea, numai profunzime, cărbuni și aritmetică... A creionat și Eminescu vulgar și erotic, ceva cu „la ’nceput pe când ființa nu era, nici neființă.... Și vai, câtă distanță dela astru pân’ la Jim filozoful. "m* Bela Academia Montană In ședința intimă a Academiei Române dela 28 Mai a.c., d. N. IORGA a prezentat al IV4ea volum intitulat: „Les Chevaliers” din „Histolre des Roumains et de la Rsmairdté Orientale”, publiée sous les auspices de Sa Majesté Le Roi Charles II par l'A- cadémie Roumanie (Bucarest, 1937). D-sa a mai prezentat și albumul „Portrete în Doamnele? Rămâne” (Portraits des Princesses Roumaines) publicat de Comisiunea monumentelor istorice (București, 1937). Ambele lucrări vor figura în pavilionul românesc de la Expoziția Internațională din Paris. De la d vigente Velez Gonzalez, ministrul plenipotențiar al Statelor Unite mexicane, l’a primit în dar pentru biblioteca Academiei lucrarea d-lui Alfonso Teja Zabre „Guide de l’Histoire du Mexique“— Une moderne interpretation (Mexique, 1935). D. Dr. Racoviță a prezentat „Darea de seamă asupra ședințelor Societății române de antropologie din Cluj pe anul 1935—36. D. I. Lupaș a atras atenția Academiei asupra muzeului particular al d-lui Ioan Broșu, din Capitală, în care este expusă o serie de copii în bronz după scene cunoscute de ale Coloanei lui Traian și după alte monumente păstrate în Italia în legătură cu istoria Dacilor. Copiile au fost pregătite în Italia cu cheltuiala d-lui Broșu. i