Neamul Românesc, iunie 1937 (Anul 32, nr. 118-138)

1937-06-10 / nr. 125

t Balada Poncoanatică Cântul 17 (Urinare din pag. I-a) El, Tim, ce'n scăfârlie haotic plimb'o turlă Ce'n versuri aiuriste, și'n redingotă, urlă ! Pe munți el bate câmpii, căutător de trestii Tic-ticuri cicliforme îi scot în cale bestii. Devine ax gigantic, meridian opac Dansând pe hemisfere cu ac, sau fără ac.... E în delir continuu, dogit de un refren Tiara lui e-o turlă, in formă de joben. Dă lecții la catedră, și-i critic tutelar! II cheamă 3im, și cântă din flautul stelar. COCOȘ Eroapijaet­gar Redând in numărul trecut o strofă a fimului frenetic, s’au strecurat greșeli... Asta mai trebuia. Ca și cum dezorientarea nu era și așa, destul de vizibilă ! Redau strofa genială: „Lumea sună frumos. Făceam țimbal „Din lingurițe, tăvi, pahare, cești, Pluteam IN MELODII CU COZI DE PEȘTI, Verzi, diafanii, PRIN APA UNUI BAL“. Formidabil! „Șefu“ plutea prin apa unui bal, in melodii cu cozi de pești.... Si uite asa cu noua și geniala operă a zănaticilor estetici! G. Congresul Ligii Antirevizioniste române dri după amiază s-a ținut în sala de solemnități a ziarului „Universul“, al treilea congres al Ligii antirevizioniste române de sub conducerea d-lui Stelian Po­­pescu. Au luat parte reprezentanți ai diferitelor organizații județene și regionale din întreaga țară, pre­cum și membrii comitetului cen­tral din Capitală. CUVÂNTAREA D-LUI­­ STELIAN POPESCU Președintele Ligii Antirevizio­­niste, d. Stelian Popescu, mulțu­mind celor cari participă cu tot sufletul la acțiunea Ligii, arată necesitatea propagandei revizio­niste cu deosebire în împrejură­rile actuale. După trei ani de muncă și de­­ existență a Ligii, — spune d-sa •— nu se mai poate tăgădui că asistăm la o trezire a conștiinței naționale până în profunzimea masselor și că această trezire a început să încetinească — nu zic­ea stăvilească — valul de cotro­pire interioară, pe care, pe cale lentă, dar perseverentă, o făceau străinii nu numai din punct de vedere economic, dar chiar și sufletesc și intelectual. Autoritățile au început să pă­răsească indolența lor față de marea problemă națională și-i dau atenție din ce in ce mai mult. Expulzările de străini, re­vederea legii muncii, legea car­telurilor, etc. sunt începuturi cari toate se datoresc impulsului­­ curentului naționalist făcut de Liga noastră. Dar faptul cel mai îmbucură­tor și care s’a petrecut după ul­tima adunare generală a Ligii noastre, a fost marea mișcare națională care s’a deslănțuit in vara trecută contra literaturii nesănătoase și presei înstrăinate. Această mișcare va însemna o epocă în istoria redeșteptării noastre naționale din ultimul timp. Cunoașteți cu toții mișca­rea, nu este nevoie să vi-o rea­mintesc. Este de ajuns să vă spun că azi, în fruntea mișcării pen­tru curățirea literaturii și cărții noastre de toate infiltrațiile o­­trăvitoare strecurate în ea de străini, se găsește cel mai înalt for cultural al neamului nostru. Academia Română, încheind, d. Stelian Popescu înfățișează realizările propagan­dei antirevizioniste, dintre care cea mai de seamă este acela a formării unei opinii publice con­știente și aduce elogii celor care au adus roade concrete in lupta întreprinsă. D. G. LUNGULESCU, secreta­rul general al Ligii a făcut o largă dare de seamă asupra tu­turor Înfăptuirilor realizate în cursul anului încheiat. Au arătat apoi, de asemeni realizările și necesitățile de pro­pagandă în întreaga­ țară, d-ni­: Șt. Tătărăscu, în numele frontu­lui ostășesc, P. Dragomnirescu, președintele regionalei Iași, pă­rintele Codreanu, in numele Ara­dului, păr. Brânzeu, in numele Lugojului, d. prof. Gr. Trancu- Iași, Șt. Ganea, etc. La sfârșit s’a votat urmă­toarea Congresul anual al „Ligii An­tirevizioniste Române“, reunit în București in ziua de 8 Iunie 1937, sub președinția d-lui Ste­lian Popescu.. Luând cunoștință de lupta și înfăptuirile celui de al treilea an de acțiune al Ligii își însușește intru totul programul Ligii și se declară pe deplin solidar cu pre­ședintele Ligii și dezideratele ho­­tărâte. Constatând că Statul național românesc întregit în hotarele is­torice printro luptă milenară și eu, imense jertfe este lăsat fără legiuită apărare față de opera distructivă a organizațiilor stre­ine și minoritare și că unele or­gane de stat prin neînțelegerea lor ajută această operă antina­țională și criminală, împuterni­cește Comitetul central să se a­­dreseze Majestății Sale Regelui căuta să-i aducă la cunoștință greutățile pe cari le întâmpină întru realizarea scopurilor urmă­rite: REDEȘTEPTAREA CONȘ­TIINȚEI NAȚIONALE și nimi­cirea propagandei revizioniste. * S’a trimis o telegramă M. S. Regelui iar seara a fost o masă in grădina Luzana MOȚIUNE: NEAMUL ROMANESC ULTIMA ORA Trei cânturi wowv protecției mune — Și toate trei... cu cântec — i s’a compus și o odisee pro­­ectului de decret-lege pentru or­ganizarea muncii naționale. Și tot pe tema principiului propor­­ționalității etnice, principiu apa­rat pretutindeni în Europa, în vremurile de criză și șomaj de astăzi — bine­înțeles in afară de România. Până în prezent au apărut trei cânturi din noul poem: Ut . Unul răspunde la constatarea făcută de către d. ministru Va­ler Pop — fapt pe care l-a cons­tatat însă și d. Vaida, președin­tele guvernului predecesor — că sunt minoritari cari închid poar­ta întreprinderii, în fața româ­nilor care vor să muncească. Să vedem cum sunt botezate în acest prim cânt, afirmațiunile a doi dintre conducătorii ministe­rului de Industrie și Comerț. Pentru că și d. Vaida, președin­te de consiliu în anii 1932-1933 , conducea, după cum se știe, acel minister. „ O ASTFEL DE MENTALI­TATE“, — i s’a spus in față d-lui ministru Valer Pop la Uniunea Camerelor de comerț și încă în a­­dunare generală —• „EXISTA (CINE ȘTIE!) IN ARDEAL — UNDE VRE­ UN FOST STAPAN NU SE POATE DEPRINDE CU ROLUL DE COLABORATOR AL MINORITARULUI DE ERZ...’ Trebue înțeles acela care a ținut să înfrunte astfel consta­tările celor doi miniștri de la mi­nisterul de Industrie care s’au ocupat cu problema muncii na­ționale. Ambii acești miniștri fiind ar­deleni, compozitorul primului cânt al Odissei, a găsit repede: — „Cine știe, ceea ce susțineți d-voastră, s’o fi petrecând în Ar­deal !”... „DAR IN RESTUL ȚAREI (O ! dacă nu știți ce se petrece în restul țării o să aflați acum) SI IN MOLDOVA CU DEOSEBIRE (în Moldova unde glasul conștiin­ței naționale trezite răsună azi mai puternic ca ori­unde­ situa­ția este cu totul alta. ACOLO LU­CREAZĂ IN FRUNTEA ÎNTRE­PRINDERILOR CETĂȚENII RO­MANI DE DIFERITE ORIGINI ETNICE (firește de diferite ori­gini etnice în afară de cei de o­­rigină etnică românească — și să vedeți cum lucrează aceștia) — IN PERFECTA ARMONIE, COT LA COT”... Cântul sfârșește așa: „In viața economică (firește tot în Moldova) NU-I NICI O A­­GITAȚIE PE ACEASTA TEMA. DACA EXISTA VREO AGITA­ȚIE, E VORBA DE O AGITAȚIE SUPERFICIALA, DE ORDIN PO­LITIC”. * Al doilea cânt al 0Ű1§661, a fost brodat tot pe tema unei afirma­ții a d-lui ministru Valer Pop. Aceea că „guvernul cehoslovac a impus principiul proporționalită­­ții etnice pentru toate industriile în legătură cu apărarea națio­nală”. Ce s’a petrecut in Cehoslova­cia, se cunoaște: printr’o ordo­nanță a ministrului de război Macimik, se stator­ea că nu se mai dau comenzi de furnituri mi­litare de­cât acelor întreprinderi minoritare care iși schimbă per­sonalul minoritar cu personal cehoslovac. D. ministru Vaier Pop, nu fă­cuse prin urmare nici o aluzie, la nici o LEGE. Deși ar fi putut face pentru că interior Cehoslo­vacia și-a dat și o lege de apă­rare națională, care a pus indus­triile din anumite zone sub au­toritatea ministerului de răbboi. Totuși în cântul al doilea al Odiseei, declarațiile d-lui minis­tru Valer Pop, primesc următo­rul fals botez : — „Toate bune cu o singură rectificare : O asemenea LEGE pentru protecția muncii națio­nale n’a existat și nu există în Cehoslovacia”. S’a pus cuvântul LEGE în gura ministrului ca răsturnarea decla­rației să pară mai impunătoare. * In sfârșit al treilea cânt. Nl găsim în ziarele minoritare — așa numite maghiare — din Ardeal. Acestea știu că în Cehoslovacia s’a făcut și o lege și că numai atunci a căzut în desuetudine or­donanța ministrului de război d. Machnik. De aceea cântă pe aria unei transacții. „Să se valideze elementu­l ro­mânesc in proporția de 75 la sută, dar legea să proclame în schimb că 25 la sută să revină minori­tarilor, de asemenea, pe toată li­nia. In Cehoslovacia germanii au chiar miniștri — și ar putea și Ungaria să aiice”.­­ * S’ar putea răspunde : Când va avea Cehoslovacia mi­niștri unguri... vom vedea. Dar noi nu facem polemică. Noi cons­tatăm pur și simplu că, ni se in­terzice în propria noastră țari tocmai de către aceia cari trăesc atât de bine în ea, ca să organi­zăm munca națională și bine în­țeles să o și ocrotim când i se în­chid chiar porțile întreprinderilor care primesc comenzi de la stat. Știrile zilei *> Academia Română va ține ședință publică Vineri, 11 Iunie curent, la ora 15. D. Gh. ADAMESCU, membru corespondent al Academiei Ro­mâne, va face o comunicare des­pre „Adaptarea la mediu a neo­logismelor“. *1* „Avântenii“ din Capitală se întrunesc Vineri, 11 Iunie c., orele 21,30, la sediul asociației din str. Barăției 31, etajul I. *1* A murit în comuna sa na­tală Budenii, din jud. Storojineț, Almna Volcinschi o mare româncă din Bucovina. *1* Cupa Restaurației a fost câș­tigată de Nicolae Ion Țapu. ♦ [UNK] [UNK] Duminică, dimineață s’a ținut adunarea generală a Uniunii sta­­ția d-lui D. P. Niculescu Ritz,­turilor negustorești sub președen­*t* Ezi la ora 6 d. a. a ținut șe­dință consiliul superior al Coopera­ției. ♦­ Congresul internațional de medicină și farmacie militară și-a încheiat cri lucrările. »I* Azi la ora 10 dimineața s’a ofi­ciat un serviciu religios pentru o­­dihna sufletului generalului națio­­­­nalist Mala. ♦2» Duminică 13 Iunie are loc prima conferință ministerială, din cele procetate pentru această vară, la Cernăuți. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE AR.P.A. „Colos“: Azi mă’nsor. SELECT : Aventurierul. B. PALACE; Extravagantul Mr. Deeds și Escadrila­ Infernului. SAVOY: Armele veghiază. FEMINA: Prater și completare. A.R.P.A.: Brigada 41 și îngerul alb. OMNIA: Frigurile dragostei și Bi­roul No. 2. FORUM: Adolescența și Frigurile dragostei. CORSO: Zâna păpușilor și revistă. GRADINA SIC (Filantropia 85): Iadul verde și Fiica lui Dracula. TRIANON Hans Moser în Veronica. Don­nul Paramount. ARO Două Inimi și un sărut. •»arului: „Universul”, str. Brezoianu Nr. 23-25 București Cuvântarea M. pentru întărirea mișcărei străjere­­ști. Lor, prima mea mulțumire, în­­tr’această zi de bucurie. Instructorii și străjerii, cari prin munca lor zil­nică arată tuturora ce însemnează mișcarea noastră, care este folosul ei pentru individ și colectivitate, — spre ei se îndreaptă recunoștința­­ Mea. Pornită cu avânt, pornită cu voe bună, pornită dintr’o nestrămutată credință pentru mai bine, Străjeria și-a croit calea cea sănătoasă a re­generării naționale și azi, după trei ani încheiați de rodnică activitate, pot zice: avântul ei nu mai poate fi oprit. Fiecare vreme cu nevoile ei. Miș­carea aceasta, condusă de O. E. T. R., este o nevoe a vremurilor de as­tăzi, când toți, și mici și mari — mai ales cei tineri — năzuesc către nouă idealuri, simt în sufletul lor nevoia unei munci închinate patriei și nea­mului. Am venit să umplem acest gol și să dăm tineretului românesc un nou crez, un nou avânt pentru binele patriei. Unificarea națională, am făcut-o generația dinaintea voastră; conso­lidarea acestei unificări, voi, genera­țiile ce se ridică, aveți datoria de a o împlini. Iată de ce bucuria Mea e mare, văzând felul cum tineretul Meu a răspuns la chemarea ce l-am făcut și sub mândrele falduri ale drapelului străjeriei, s’a înhămat la munca cea mare a României de mâine. Acest viitor, pe care voi cei tineri îl veți făuri, este plin de jertfe, în tot cazul, cere o muncă încordată și o credință fără margini. Dar, dacă ea este adesea grea, ea trebue să­­rită cu voe bună și bucurie. La noi nu există sentimentul că te-ai jert­fit pentru cauza ta, pentru neamul Ziua tineretului a fost deschisă ori la A. N. E. F. din Capitală, cu­­ următoarea cuvântare rostită de M. S. Regele. Sărbătorind din nou cu vioiciune ziua tineretului, primul Meu gând se îndreaptă către acei cari, cu râv­nă și dragoste, muncesc fără șovăire Ziua Tineretului tău, ci numai bucuria nesfârșită că ai făcut un pas înainte și ai înfăp­tuit ceva în folosul obștei române­ști. Munca noastră este o muncă in­dividuală, într’un efort comun, în folosul comunității. Această comu­nitate este una singură: România și neamul românesc. (Aplauze puter­nice). Orice muncă pentru progre­sul acestei comunități este o bine­cuvântare a Cerului. Deviza voastră trebue să fie că­lăuza de orice clipă, căci fiecare străjer trebue să știe că nimic nu s’a putut îndeplini fără credință și muncă. Când privesc aci, întrunit împre­jurul Meu acest falnic tineret, Mi se umple inima de bucurie și de spe­ranțe și sufletul Meu culege noui puteri de muncă în folosul obștei ro­mânești. Astăzi această serbare este cinsti­tă de prezența Excelenței Sale Dom­nului Moseicki (aplauze și ovațiuni prelungite) șeful unui Stat amic și aliat, deci gândul nostru se îndrep­­tează către tineretul polonez, căruia îi trimitem o caldă salutare. Către tineretul țării Mele în a­­ceastă zi, în care el este sărbătorit și în care sunt și Eu sărbătorit, se îndreaptă gândul Meu plin de dra­goste, de pricepere și de speranțe. Avântul tineresc este simbolul pro­gresului, este îndemnul pentru înfăp­tuirile de mâine, — iată de ce în orice clipă Eu sunt alături de voi. Urmând fără șovăire un program frumos de disciplină și de desvolta­­re națională a României, Eu, Suve­ranul vostru și Comandantul tine­retului român, pun toate nădejdiile Mele în voi și vă zic din toată ini­­­­ma: SANATATE! (Puternice și prelungite ovațiuni). Dela_Academia Comănă In recenta sesiune generală, Academia Română și-a constituit biroul pentru anul academic 1937—38, precum urmează : D. ALEXANDRU LAPEDATU, președinte al Academiei Române. D. G. ȚIȚEICA, secretar gene­ral al Academiei Române. D-nii C. RADULESCU-MOTRU, ANDREI RADULESCU și dr. GR. ANTIRA, vicepreședinți. La Dorohoi a murit fulgerato^de^ped^na^asüTlecar^i"ve­­chiul nostru prieten care a fost avocatul Alexandru Răutu. El s’a închinat de tânăr, pe paginile Neamului Românesc, luptei naționaliste în Moldova de Sus. Trimitem condoleanțele noastre îndureratei familii și distinsu­lui avocat din Capitală de Mihai Răutu. Se fac mari pregătiri pentru organizarea „Zilei copilului“, care se va sărbători într’un cadru ales în zilele de 20 și 21 Iunie la „Lu­na Bucureștilor“. Cu acest prilej se vor organiza o serie de concursuri instructive și distractive printre copiii de toate vârstele. Vom asista astfel la concursuri de trotinete, biciclete și mici automobile, pilotate de co­pii până la 6 ani, la defilarea cărucioarelor de copii împodobite cu flori, la lansări de mici vaporașe in bazinul din curtea de onoare a expoziției, etc. De asemenea se vor desfășura concursuri pentru ale­gerea­ celor mai frumoși și sănătoși copii de diferite vârste. Concursul de lansări de balonașe va fi și el, fără îndoială, foar­te atractiv. La fiecare balonaș lansat se va atașa câte o carte poș­tală pentru ca juriul să poată aprecia apoi cui ii revine premiul cel mare, care va consta dintr’o jucărie în valoare de câteva mii lei și premii mai mici. Înscrieri pentru aceste concursuri se vor începe zilele acestea. Față de succesul mereu crescând al „Lunii Bucureștilor“ și pentru a da posibilitate tuturor locuitorilor țării să viziteze Capi­tala, cu atracțiile ei, Comitetul de organizare al „Lunii București­lor“ a hotărît să prelungească expoziția până la 9 Iulie a. c. * Concepții interesante enunță în oficiosul d-lui Mihalache, d. M. Rallea, ideolog țărănist și director al ziarului. D. Rallea crede din interpretarea voturilor, că cei mai favo­rizați de corpul electoral sunt prietenii d-sale. Dar, dacă se unesc partidele de dreapta ? In acest caz, doc­trinarul țărănist ajunge la o încheere riguros antidemocratică : „Dar chiar dacă partidele de dreapta FI­INCA ÎNDOIT MAI POPULARE”, forțele statului AU DATORIA SA REZISTE UNUI PROGRAM IN ACELAȘ TIMP SARAC ȘI SUBVERSIV. Nu poate fi indiferent cu ce intenții vine cineva la guvern, când din com­plexitatea infinită a problemelor tehnice, economice, secale, etc. dreapta alege în materie națională: „moarte jidanilor" iar în materie socială : „sufletul și hectarul", suprimarea impozitelor și exproprierea generală"­.... Dacă voturile adversarilor, — fără liberali, — ar fi de două ori mai numeroase, ar însemna că țărăniștii d-lui Mihalache ar avea ateea 220 mii față de peste 400 mii ale altor opozanți.... D. Rallea invită FORȚELE STATULUI să reziste anarhiei goli­­ciunei programului și demagogiei, — indiferent de chipul cum s’a rostit vocea țărei, adică cetele electorale. Aceasta e și părerea noastră, categorică. Avem chiar satisfacția să fi dus de mult o luptă desintere­­sată în această direcție. Căci nu votul anonim și adunat cum se adună azi, poate constitui un criteriu decisiv în constituirea guvernelor. Pd­PCog^rsf H smtl și comunil§a Reprezentanții celor patru­zeci de țări cari fac parte din înțelegerea Internațională ANTICOMUNISTA din Geneva s'au întrunit sub președinția d-lui Th. Aubert, în al 11-lea consiliu. Raportul asupra bolșevismului intelectual din România se referă și la scatografii din România: „In literatură bolșevismul intelectual a pătruns prin scrisul unor pornografi ca: ION CĂLUGĂRU, CAMIL BALTAZAR, BLO­CHER, N. D. COCEA, TEODORESCU-BRANIȘTE, MENNY TONE­­GHIN, VIRGIL MONDA, TUDOR ARGHEZI, VLADIMIR STREINUL, etc". Cu toate zvârcolirile lor, Porcofonie și Compania nu vor scăpa de osânda meritată. Sunt stricători de conștiințe, agenți ai dezordinei morale. De ce e peștele scump „Paridul" — cum se numește azi administrația pescăriilor Statului — a avut o inopinată inspecție a doi inspectori ai minis­terului de Industrie și Comerț. Rezultatul ? 100 lei kgr. de nisetru, la Ismail. 60 lei kgr. de morun, tot acolo. Dar negustorul care plătește prețurile acestea în epoca cea mai abundentă, când peștele are prețul cel mai ieftin din tot cursul anului, nu plătește numai atât. El mai are de plătit următoarele : Frachtul la căile ferate. Transportul până la prăvălie. Taxa de lux. Taxa ad­ valorem. Taxa pe cifra de afaceri. Toate acestea în afară de impozite. Mai trebue să întrebăm cine provoacă scumpirea traiului ? Conferința rostită la Radio de a. Vaier Popp ministrul industriei și comerțului Aseară, d. Vaier Pop, ministrul industriei și comerțului a vorbit la Radio despre însemnătatea zilei naționale de ert. Arătând cum a fost zămislit neamul rom­ânesc, d-sa spune că cele două popoare, dacii și romanii, s’au confundat într’un singur popor cu aceeași limbă, aceleași datini, aceeași cultură. Intr’o singură privință n’a fost nevoe de un proces de unificare: concepția de bază a organizării politice, forma de guvernământ, împăratul și regele s’au războit vitejește până la ultimele conse­cințe ale unei acțiuni istorice, ideea monarhică comună celor două națiuni a rămas neatinsă, comoară neprețuită și nesecată pentru cei ce s’au contopit într’un singur neam. D. ministru Valeriu Pop a evocat apoi trecutul de luptă al neamului românesc, care împotriva tuturor vicisitudinilor vremii, și-a păstrat statornic limba și ideia monarhică. Presa poloneză elogiază România Varșovia, 9 (Rador). — Ziarele polone consacră pagini întregi vizitei făcută de d. Moseicki, președintele Republicei polone, în România și sărbătoririi Restaurației. In amănunțite dări de seamă trimișii speciali ai ziarelor relevă primirea extrem de călduroasă făcută președintelui Republicei polone. Ziarul „Gazeta Polska“, publică reportajul primit de la trimi­­sul său special d. Otmar, care în cuvinte entuziaste se ocupă de modul cum s’a prezentat armata română la defilarea de alaltăeri, în fața președintelui Republicei, d. Moseicki. D-sa scrie între al­tele : „Marele progres realizat de România în domeniul militar este așa de mare încât te impresionează“. Presa­ întreagă reproduce în loc de frunte discursul M. S. Re­gelui Carol II precum și discursul președintelui Moseicki, rostite la dineul de gală de la Palatul Regal. „Kurier Poranny“ scrie : „Suveranul României a prezentat șefului forței armate polone armata română aliată cu cea polonă, la o oră după sosirea Excelenței Sale la București. Este un fru­­mos simbol al sensului profund al alianței polono-române, care servește ideii apărării și care se sprijină pe forțele proprii ale fie­căruia din cei doi aliați. Felul cum s’a prezentat armata română a fost excelent. M. S. Regele Carol II a prezentat președintelui Republicei polone armata română în toată frumusețea și forța ei, armată, care stă umăr la umăr cu armata polonă, în tran­șeele apărării păcei“. Mâine se sărbătorește în toată țara ziua eroilor. In Capitală, școlile, armata și oficialitățile vor participa la solemnitatea care va avea loc la mormântul Soldatului Necunos­cut, unde se va oficia o slujbă religioasă și se va depune flori pe mormânt. naționaliștii au bombardat azi Valencia VareDaS^^RadorJ^^simlsur^eaan TA^^1]1^!!^. n!TP anunță că avioanele naționaliste au bombardat azi dimineața portul Valencia. LA AMIAZA au plecat la Si­naia M. S. Regele Carol II, d-nii Moscicky, Gh. Tătărăscu, col. Beck și Victor Antonescu. Până la ora a 2 AZI DIMINEAȚA d. Gh. Tătă­­răscu, președintele consiliului de miniștri, a fost primit în au­diență de d. MOSCICKY, preșe­ i­dintele Poloniei — D. Mircea Cancicov, ministrul de finanțe, a făcut azi re­prezentanților presei un expozeu și a dat jurnalul Consiliului de miniștri prin care, — conform declarațiilor de ori a d-lui prim mi­nistru Tătărăscu — se înființează Fondul Cultural Regele Carol al II-lea în sumă de 1 miliard 300 de milioane. — Washington, 9 (Rador). — Cinci senatori americani, in frunte cu senatorul Nye, președintele comisiei de anchetă asupra armamentelor, au prezentat Senatului o propunere prin care se tinde la naționalizarea industriei armamentelor.

Next