Neamul Românesc, iunie 1937 (Anul 32, nr. 118-138)
1937-06-10 / nr. 125
t Balada Poncoanatică Cântul 17 (Urinare din pag. I-a) El, Tim, ce'n scăfârlie haotic plimb'o turlă Ce'n versuri aiuriste, și'n redingotă, urlă ! Pe munți el bate câmpii, căutător de trestii Tic-ticuri cicliforme îi scot în cale bestii. Devine ax gigantic, meridian opac Dansând pe hemisfere cu ac, sau fără ac.... E în delir continuu, dogit de un refren Tiara lui e-o turlă, in formă de joben. Dă lecții la catedră, și-i critic tutelar! II cheamă 3im, și cântă din flautul stelar. COCOȘ Eroapijaetgar Redând in numărul trecut o strofă a fimului frenetic, s’au strecurat greșeli... Asta mai trebuia. Ca și cum dezorientarea nu era și așa, destul de vizibilă ! Redau strofa genială: „Lumea sună frumos. Făceam țimbal „Din lingurițe, tăvi, pahare, cești, Pluteam IN MELODII CU COZI DE PEȘTI, Verzi, diafanii, PRIN APA UNUI BAL“. Formidabil! „Șefu“ plutea prin apa unui bal, in melodii cu cozi de pești.... Si uite asa cu noua și geniala operă a zănaticilor estetici! G. Congresul Ligii Antirevizioniste române dri după amiază s-a ținut în sala de solemnități a ziarului „Universul“, al treilea congres al Ligii antirevizioniste române de sub conducerea d-lui Stelian Popescu. Au luat parte reprezentanți ai diferitelor organizații județene și regionale din întreaga țară, precum și membrii comitetului central din Capitală. CUVÂNTAREA D-LUI STELIAN POPESCU Președintele Ligii Antirevizioniste, d. Stelian Popescu, mulțumind celor cari participă cu tot sufletul la acțiunea Ligii, arată necesitatea propagandei revizioniste cu deosebire în împrejurările actuale. După trei ani de muncă și de existență a Ligii, — spune d-sa •— nu se mai poate tăgădui că asistăm la o trezire a conștiinței naționale până în profunzimea masselor și că această trezire a început să încetinească — nu zicea stăvilească — valul de cotropire interioară, pe care, pe cale lentă, dar perseverentă, o făceau străinii nu numai din punct de vedere economic, dar chiar și sufletesc și intelectual. Autoritățile au început să părăsească indolența lor față de marea problemă națională și-i dau atenție din ce in ce mai mult. Expulzările de străini, revederea legii muncii, legea cartelurilor, etc. sunt începuturi cari toate se datoresc impulsului curentului naționalist făcut de Liga noastră. Dar faptul cel mai îmbucurător și care s’a petrecut după ultima adunare generală a Ligii noastre, a fost marea mișcare națională care s’a deslănțuit in vara trecută contra literaturii nesănătoase și presei înstrăinate. Această mișcare va însemna o epocă în istoria redeșteptării noastre naționale din ultimul timp. Cunoașteți cu toții mișcarea, nu este nevoie să vi-o reamintesc. Este de ajuns să vă spun că azi, în fruntea mișcării pentru curățirea literaturii și cărții noastre de toate infiltrațiile otrăvitoare strecurate în ea de străini, se găsește cel mai înalt for cultural al neamului nostru. Academia Română, încheind, d. Stelian Popescu înfățișează realizările propagandei antirevizioniste, dintre care cea mai de seamă este acela a formării unei opinii publice conștiente și aduce elogii celor care au adus roade concrete in lupta întreprinsă. D. G. LUNGULESCU, secretarul general al Ligii a făcut o largă dare de seamă asupra tuturor Înfăptuirilor realizate în cursul anului încheiat. Au arătat apoi, de asemeni realizările și necesitățile de propagandă în întreaga țară, d-ni: Șt. Tătărăscu, în numele frontului ostășesc, P. Dragomnirescu, președintele regionalei Iași, părintele Codreanu, in numele Aradului, păr. Brânzeu, in numele Lugojului, d. prof. Gr. Trancu- Iași, Șt. Ganea, etc. La sfârșit s’a votat următoarea Congresul anual al „Ligii Antirevizioniste Române“, reunit în București in ziua de 8 Iunie 1937, sub președinția d-lui Stelian Popescu.. Luând cunoștință de lupta și înfăptuirile celui de al treilea an de acțiune al Ligii își însușește intru totul programul Ligii și se declară pe deplin solidar cu președintele Ligii și dezideratele hotărâte. Constatând că Statul național românesc întregit în hotarele istorice printro luptă milenară și eu, imense jertfe este lăsat fără legiuită apărare față de opera distructivă a organizațiilor streine și minoritare și că unele organe de stat prin neînțelegerea lor ajută această operă antinațională și criminală, împuternicește Comitetul central să se adreseze Majestății Sale Regelui căuta să-i aducă la cunoștință greutățile pe cari le întâmpină întru realizarea scopurilor urmărite: REDEȘTEPTAREA CONȘTIINȚEI NAȚIONALE și nimicirea propagandei revizioniste. * S’a trimis o telegramă M. S. Regelui iar seara a fost o masă in grădina Luzana MOȚIUNE: NEAMUL ROMANESC ULTIMA ORA Trei cânturi wowv protecției mune — Și toate trei... cu cântec — i s’a compus și o odisee proectului de decret-lege pentru organizarea muncii naționale. Și tot pe tema principiului proporționalității etnice, principiu aparat pretutindeni în Europa, în vremurile de criză și șomaj de astăzi — bineînțeles in afară de România. Până în prezent au apărut trei cânturi din noul poem: Ut . Unul răspunde la constatarea făcută de către d. ministru Valer Pop — fapt pe care l-a constatat însă și d. Vaida, președintele guvernului predecesor — că sunt minoritari cari închid poarta întreprinderii, în fața românilor care vor să muncească. Să vedem cum sunt botezate în acest prim cânt, afirmațiunile a doi dintre conducătorii ministerului de Industrie și Comerț. Pentru că și d. Vaida, președinte de consiliu în anii 1932-1933 , conducea, după cum se știe, acel minister. „ O ASTFEL DE MENTALITATE“, — i s’a spus in față d-lui ministru Valer Pop la Uniunea Camerelor de comerț și încă în adunare generală —• „EXISTA (CINE ȘTIE!) IN ARDEAL — UNDE VRE UN FOST STAPAN NU SE POATE DEPRINDE CU ROLUL DE COLABORATOR AL MINORITARULUI DE ERZ...’ Trebue înțeles acela care a ținut să înfrunte astfel constatările celor doi miniștri de la ministerul de Industrie care s’au ocupat cu problema muncii naționale. Ambii acești miniștri fiind ardeleni, compozitorul primului cânt al Odissei, a găsit repede: — „Cine știe, ceea ce susțineți d-voastră, s’o fi petrecând în Ardeal !”... „DAR IN RESTUL ȚAREI (O ! dacă nu știți ce se petrece în restul țării o să aflați acum) SI IN MOLDOVA CU DEOSEBIRE (în Moldova unde glasul conștiinței naționale trezite răsună azi mai puternic ca oriunde situația este cu totul alta. ACOLO LUCREAZĂ IN FRUNTEA ÎNTREPRINDERILOR CETĂȚENII ROMANI DE DIFERITE ORIGINI ETNICE (firește de diferite origini etnice în afară de cei de origină etnică românească — și să vedeți cum lucrează aceștia) — IN PERFECTA ARMONIE, COT LA COT”... Cântul sfârșește așa: „In viața economică (firește tot în Moldova) NU-I NICI O AGITAȚIE PE ACEASTA TEMA. DACA EXISTA VREO AGITAȚIE, E VORBA DE O AGITAȚIE SUPERFICIALA, DE ORDIN POLITIC”. * Al doilea cânt al 0Ű1§661, a fost brodat tot pe tema unei afirmații a d-lui ministru Valer Pop. Aceea că „guvernul cehoslovac a impus principiul proporționalității etnice pentru toate industriile în legătură cu apărarea națională”. Ce s’a petrecut in Cehoslovacia, se cunoaște: printr’o ordonanță a ministrului de război Macimik, se statorea că nu se mai dau comenzi de furnituri militare decât acelor întreprinderi minoritare care iși schimbă personalul minoritar cu personal cehoslovac. D. ministru Vaier Pop, nu făcuse prin urmare nici o aluzie, la nici o LEGE. Deși ar fi putut face pentru că interior Cehoslovacia și-a dat și o lege de apărare națională, care a pus industriile din anumite zone sub autoritatea ministerului de răbboi. Totuși în cântul al doilea al Odiseei, declarațiile d-lui ministru Valer Pop, primesc următorul fals botez : — „Toate bune cu o singură rectificare : O asemenea LEGE pentru protecția muncii naționale n’a existat și nu există în Cehoslovacia”. S’a pus cuvântul LEGE în gura ministrului ca răsturnarea declarației să pară mai impunătoare. * In sfârșit al treilea cânt. Nl găsim în ziarele minoritare — așa numite maghiare — din Ardeal. Acestea știu că în Cehoslovacia s’a făcut și o lege și că numai atunci a căzut în desuetudine ordonanța ministrului de război d. Machnik. De aceea cântă pe aria unei transacții. „Să se valideze elementul românesc in proporția de 75 la sută, dar legea să proclame în schimb că 25 la sută să revină minoritarilor, de asemenea, pe toată linia. In Cehoslovacia germanii au chiar miniștri — și ar putea și Ungaria să aiice”. * S’ar putea răspunde : Când va avea Cehoslovacia miniștri unguri... vom vedea. Dar noi nu facem polemică. Noi constatăm pur și simplu că, ni se interzice în propria noastră țari tocmai de către aceia cari trăesc atât de bine în ea, ca să organizăm munca națională și bine înțeles să o și ocrotim când i se închid chiar porțile întreprinderilor care primesc comenzi de la stat. Știrile zilei *> Academia Română va ține ședință publică Vineri, 11 Iunie curent, la ora 15. D. Gh. ADAMESCU, membru corespondent al Academiei Române, va face o comunicare despre „Adaptarea la mediu a neologismelor“. *1* „Avântenii“ din Capitală se întrunesc Vineri, 11 Iunie c., orele 21,30, la sediul asociației din str. Barăției 31, etajul I. *1* A murit în comuna sa natală Budenii, din jud. Storojineț, Almna Volcinschi o mare româncă din Bucovina. *1* Cupa Restaurației a fost câștigată de Nicolae Ion Țapu. ♦ [UNK] [UNK] Duminică, dimineață s’a ținut adunarea generală a Uniunii stația d-lui D. P. Niculescu Ritz,turilor negustorești sub președen*t* Ezi la ora 6 d. a. a ținut ședință consiliul superior al Cooperației. ♦ Congresul internațional de medicină și farmacie militară și-a încheiat cri lucrările. »I* Azi la ora 10 dimineața s’a oficiat un serviciu religios pentru odihna sufletului generalului naționalist Mala. ♦2» Duminică 13 Iunie are loc prima conferință ministerială, din cele procetate pentru această vară, la Cernăuți. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE AR.P.A. „Colos“: Azi mă’nsor. SELECT : Aventurierul. B. PALACE; Extravagantul Mr. Deeds și Escadrila Infernului. SAVOY: Armele veghiază. FEMINA: Prater și completare. A.R.P.A.: Brigada 41 și îngerul alb. OMNIA: Frigurile dragostei și Biroul No. 2. FORUM: Adolescența și Frigurile dragostei. CORSO: Zâna păpușilor și revistă. GRADINA SIC (Filantropia 85): Iadul verde și Fiica lui Dracula. TRIANON Hans Moser în Veronica. Donnul Paramount. ARO Două Inimi și un sărut. •»arului: „Universul”, str. Brezoianu Nr. 23-25 București Cuvântarea M. pentru întărirea mișcărei străjerești. Lor, prima mea mulțumire, într’această zi de bucurie. Instructorii și străjerii, cari prin munca lor zilnică arată tuturora ce însemnează mișcarea noastră, care este folosul ei pentru individ și colectivitate, — spre ei se îndreaptă recunoștința Mea. Pornită cu avânt, pornită cu voe bună, pornită dintr’o nestrămutată credință pentru mai bine, Străjeria și-a croit calea cea sănătoasă a regenerării naționale și azi, după trei ani încheiați de rodnică activitate, pot zice: avântul ei nu mai poate fi oprit. Fiecare vreme cu nevoile ei. Mișcarea aceasta, condusă de O. E. T. R., este o nevoe a vremurilor de astăzi, când toți, și mici și mari — mai ales cei tineri — năzuesc către nouă idealuri, simt în sufletul lor nevoia unei munci închinate patriei și neamului. Am venit să umplem acest gol și să dăm tineretului românesc un nou crez, un nou avânt pentru binele patriei. Unificarea națională, am făcut-o generația dinaintea voastră; consolidarea acestei unificări, voi, generațiile ce se ridică, aveți datoria de a o împlini. Iată de ce bucuria Mea e mare, văzând felul cum tineretul Meu a răspuns la chemarea ce l-am făcut și sub mândrele falduri ale drapelului străjeriei, s’a înhămat la munca cea mare a României de mâine. Acest viitor, pe care voi cei tineri îl veți făuri, este plin de jertfe, în tot cazul, cere o muncă încordată și o credință fără margini. Dar, dacă ea este adesea grea, ea trebue sărită cu voe bună și bucurie. La noi nu există sentimentul că te-ai jertfit pentru cauza ta, pentru neamul Ziua tineretului a fost deschisă ori la A. N. E. F. din Capitală, cu următoarea cuvântare rostită de M. S. Regele. Sărbătorind din nou cu vioiciune ziua tineretului, primul Meu gând se îndreaptă către acei cari, cu râvnă și dragoste, muncesc fără șovăire Ziua Tineretului tău, ci numai bucuria nesfârșită că ai făcut un pas înainte și ai înfăptuit ceva în folosul obștei românești. Munca noastră este o muncă individuală, într’un efort comun, în folosul comunității. Această comunitate este una singură: România și neamul românesc. (Aplauze puternice). Orice muncă pentru progresul acestei comunități este o binecuvântare a Cerului. Deviza voastră trebue să fie călăuza de orice clipă, căci fiecare străjer trebue să știe că nimic nu s’a putut îndeplini fără credință și muncă. Când privesc aci, întrunit împrejurul Meu acest falnic tineret, Mi se umple inima de bucurie și de speranțe și sufletul Meu culege noui puteri de muncă în folosul obștei românești. Astăzi această serbare este cinstită de prezența Excelenței Sale Domnului Moseicki (aplauze și ovațiuni prelungite) șeful unui Stat amic și aliat, deci gândul nostru se îndreptează către tineretul polonez, căruia îi trimitem o caldă salutare. Către tineretul țării Mele în această zi, în care el este sărbătorit și în care sunt și Eu sărbătorit, se îndreaptă gândul Meu plin de dragoste, de pricepere și de speranțe. Avântul tineresc este simbolul progresului, este îndemnul pentru înfăptuirile de mâine, — iată de ce în orice clipă Eu sunt alături de voi. Urmând fără șovăire un program frumos de disciplină și de desvoltare națională a României, Eu, Suveranul vostru și Comandantul tineretului român, pun toate nădejdiile Mele în voi și vă zic din toată inima: SANATATE! (Puternice și prelungite ovațiuni). Dela_Academia Comănă In recenta sesiune generală, Academia Română și-a constituit biroul pentru anul academic 1937—38, precum urmează : D. ALEXANDRU LAPEDATU, președinte al Academiei Române. D. G. ȚIȚEICA, secretar general al Academiei Române. D-nii C. RADULESCU-MOTRU, ANDREI RADULESCU și dr. GR. ANTIRA, vicepreședinți. La Dorohoi a murit fulgerato^de^ped^na^asüTlecar^i"vechiul nostru prieten care a fost avocatul Alexandru Răutu. El s’a închinat de tânăr, pe paginile Neamului Românesc, luptei naționaliste în Moldova de Sus. Trimitem condoleanțele noastre îndureratei familii și distinsului avocat din Capitală de Mihai Răutu. Se fac mari pregătiri pentru organizarea „Zilei copilului“, care se va sărbători într’un cadru ales în zilele de 20 și 21 Iunie la „Luna Bucureștilor“. Cu acest prilej se vor organiza o serie de concursuri instructive și distractive printre copiii de toate vârstele. Vom asista astfel la concursuri de trotinete, biciclete și mici automobile, pilotate de copii până la 6 ani, la defilarea cărucioarelor de copii împodobite cu flori, la lansări de mici vaporașe in bazinul din curtea de onoare a expoziției, etc. De asemenea se vor desfășura concursuri pentru alegerea celor mai frumoși și sănătoși copii de diferite vârste. Concursul de lansări de balonașe va fi și el, fără îndoială, foarte atractiv. La fiecare balonaș lansat se va atașa câte o carte poștală pentru ca juriul să poată aprecia apoi cui ii revine premiul cel mare, care va consta dintr’o jucărie în valoare de câteva mii lei și premii mai mici. Înscrieri pentru aceste concursuri se vor începe zilele acestea. Față de succesul mereu crescând al „Lunii Bucureștilor“ și pentru a da posibilitate tuturor locuitorilor țării să viziteze Capitala, cu atracțiile ei, Comitetul de organizare al „Lunii Bucureștilor“ a hotărît să prelungească expoziția până la 9 Iulie a. c. * Concepții interesante enunță în oficiosul d-lui Mihalache, d. M. Rallea, ideolog țărănist și director al ziarului. D. Rallea crede din interpretarea voturilor, că cei mai favorizați de corpul electoral sunt prietenii d-sale. Dar, dacă se unesc partidele de dreapta ? In acest caz, doctrinarul țărănist ajunge la o încheere riguros antidemocratică : „Dar chiar dacă partidele de dreapta FIINCA ÎNDOIT MAI POPULARE”, forțele statului AU DATORIA SA REZISTE UNUI PROGRAM IN ACELAȘ TIMP SARAC ȘI SUBVERSIV. Nu poate fi indiferent cu ce intenții vine cineva la guvern, când din complexitatea infinită a problemelor tehnice, economice, secale, etc. dreapta alege în materie națională: „moarte jidanilor" iar în materie socială : „sufletul și hectarul", suprimarea impozitelor și exproprierea generală".... Dacă voturile adversarilor, — fără liberali, — ar fi de două ori mai numeroase, ar însemna că țărăniștii d-lui Mihalache ar avea ateea 220 mii față de peste 400 mii ale altor opozanți.... D. Rallea invită FORȚELE STATULUI să reziste anarhiei goliciunei programului și demagogiei, — indiferent de chipul cum s’a rostit vocea țărei, adică cetele electorale. Aceasta e și părerea noastră, categorică. Avem chiar satisfacția să fi dus de mult o luptă desinteresată în această direcție. Căci nu votul anonim și adunat cum se adună azi, poate constitui un criteriu decisiv în constituirea guvernelor. PdPCog^rsf H smtl și comunil§a Reprezentanții celor patruzeci de țări cari fac parte din înțelegerea Internațională ANTICOMUNISTA din Geneva s'au întrunit sub președinția d-lui Th. Aubert, în al 11-lea consiliu. Raportul asupra bolșevismului intelectual din România se referă și la scatografii din România: „In literatură bolșevismul intelectual a pătruns prin scrisul unor pornografi ca: ION CĂLUGĂRU, CAMIL BALTAZAR, BLOCHER, N. D. COCEA, TEODORESCU-BRANIȘTE, MENNY TONEGHIN, VIRGIL MONDA, TUDOR ARGHEZI, VLADIMIR STREINUL, etc". Cu toate zvârcolirile lor, Porcofonie și Compania nu vor scăpa de osânda meritată. Sunt stricători de conștiințe, agenți ai dezordinei morale. De ce e peștele scump „Paridul" — cum se numește azi administrația pescăriilor Statului — a avut o inopinată inspecție a doi inspectori ai ministerului de Industrie și Comerț. Rezultatul ? 100 lei kgr. de nisetru, la Ismail. 60 lei kgr. de morun, tot acolo. Dar negustorul care plătește prețurile acestea în epoca cea mai abundentă, când peștele are prețul cel mai ieftin din tot cursul anului, nu plătește numai atât. El mai are de plătit următoarele : Frachtul la căile ferate. Transportul până la prăvălie. Taxa de lux. Taxa ad valorem. Taxa pe cifra de afaceri. Toate acestea în afară de impozite. Mai trebue să întrebăm cine provoacă scumpirea traiului ? Conferința rostită la Radio de a. Vaier Popp ministrul industriei și comerțului Aseară, d. Vaier Pop, ministrul industriei și comerțului a vorbit la Radio despre însemnătatea zilei naționale de ert. Arătând cum a fost zămislit neamul românesc, d-sa spune că cele două popoare, dacii și romanii, s’au confundat într’un singur popor cu aceeași limbă, aceleași datini, aceeași cultură. Intr’o singură privință n’a fost nevoe de un proces de unificare: concepția de bază a organizării politice, forma de guvernământ, împăratul și regele s’au războit vitejește până la ultimele consecințe ale unei acțiuni istorice, ideea monarhică comună celor două națiuni a rămas neatinsă, comoară neprețuită și nesecată pentru cei ce s’au contopit într’un singur neam. D. ministru Valeriu Pop a evocat apoi trecutul de luptă al neamului românesc, care împotriva tuturor vicisitudinilor vremii, și-a păstrat statornic limba și ideia monarhică. Presa poloneză elogiază România Varșovia, 9 (Rador). — Ziarele polone consacră pagini întregi vizitei făcută de d. Moseicki, președintele Republicei polone, în România și sărbătoririi Restaurației. In amănunțite dări de seamă trimișii speciali ai ziarelor relevă primirea extrem de călduroasă făcută președintelui Republicei polone. Ziarul „Gazeta Polska“, publică reportajul primit de la trimisul său special d. Otmar, care în cuvinte entuziaste se ocupă de modul cum s’a prezentat armata română la defilarea de alaltăeri, în fața președintelui Republicei, d. Moseicki. D-sa scrie între altele : „Marele progres realizat de România în domeniul militar este așa de mare încât te impresionează“. Presa întreagă reproduce în loc de frunte discursul M. S. Regelui Carol II precum și discursul președintelui Moseicki, rostite la dineul de gală de la Palatul Regal. „Kurier Poranny“ scrie : „Suveranul României a prezentat șefului forței armate polone armata română aliată cu cea polonă, la o oră după sosirea Excelenței Sale la București. Este un frumos simbol al sensului profund al alianței polono-române, care servește ideii apărării și care se sprijină pe forțele proprii ale fiecăruia din cei doi aliați. Felul cum s’a prezentat armata română a fost excelent. M. S. Regele Carol II a prezentat președintelui Republicei polone armata română în toată frumusețea și forța ei, armată, care stă umăr la umăr cu armata polonă, în tranșeele apărării păcei“. Mâine se sărbătorește în toată țara ziua eroilor. In Capitală, școlile, armata și oficialitățile vor participa la solemnitatea care va avea loc la mormântul Soldatului Necunoscut, unde se va oficia o slujbă religioasă și se va depune flori pe mormânt. naționaliștii au bombardat azi Valencia VareDaS^^RadorJ^^simlsur^eaan TA^^1]1^!!^. n!TP anunță că avioanele naționaliste au bombardat azi dimineața portul Valencia. LA AMIAZA au plecat la Sinaia M. S. Regele Carol II, d-nii Moscicky, Gh. Tătărăscu, col. Beck și Victor Antonescu. Până la ora a 2 AZI DIMINEAȚA d. Gh. Tătărăscu, președintele consiliului de miniștri, a fost primit în audiență de d. MOSCICKY, preșe idintele Poloniei — D. Mircea Cancicov, ministrul de finanțe, a făcut azi reprezentanților presei un expozeu și a dat jurnalul Consiliului de miniștri prin care, — conform declarațiilor de ori a d-lui prim ministru Tătărăscu — se înființează Fondul Cultural Regele Carol al II-lea în sumă de 1 miliard 300 de milioane. — Washington, 9 (Rador). — Cinci senatori americani, in frunte cu senatorul Nye, președintele comisiei de anchetă asupra armamentelor, au prezentat Senatului o propunere prin care se tinde la naționalizarea industriei armamentelor.