Oastea Domnului, 1944 (Anul 15, nr. 2-52)
1944-01-16 / nr. 3
Fag 2 Grăiţi adevărul .Nu vă minţiţi unul pe altul, — deebrâcăndu vă de omul cel vechiu împreună cu faptele lui (Col 89), fraţilor, lepădând minciuna, grăifi adevărul fiecare tu agroaprte seu, căci unul altuia suntem mădulare“ (Efts, cap 4 vers 25). de păcatele ce le-a făcut, le minte iară»! cu neruşinare şi nu se spun decât foarte puţine din greşslele făptuite. Ahi creştine, in ce hal de rătăcire şi de ticăloşie ai ajuns !... Dacă I poţi amăgi şi păcăli cât vrei de mait pe preotul duhovnic Iţi închipui In rătăcirea minţii tale că tot aşa II vei putea înşela şi pe Ziditorul tău?!... Ascultă ce spune in privinţa asta sfântul Apostol Pavel: .Nu vă amăgiţi і pe Dumnezeu nimeni nu-L păcăleşte* (Galateni 0, vers. 7). Câtă tnţelepţire ar trebui să dobândim noi de aici şi cât de mult s’ar cuveni să ne ferim de viclenie şi minţirel Cu toate aceste încotro ţi-ar îndrepta paşii na a azi şi nu dsi decât peste minciună. Putem spune cu durer® şi cu mâhnire câ ea este doamna şi stăpâna vieţii noastre. Aproape nici unul nu poate să spună la fel ca psalmiatuli .Mladina o urăsc şi o dispreţuesc; Iar legea ta o iubesc* (Pe. 118, veri. 163). Ca să ne-am Întreba din ce cauză au ajuns lucrurile al şi răspundem ! Pentru că nu mai suntem „din adevăr* şi da aceia, nu ascultăm glasul Mântuitorului, ci şcepta prefăcută şi făţarnică a diavolului care este tatăl minciunii (Ioan 8 vers. 44). Auziţi? Sirana este părintele minciunii. El e fiinţa cea mai scârboasă şi cea mal murdară care Îndeamnă mersa pe creştini sft mintă şi să urassa de moarte adevărul. Ne-am gândit oare bine la asta şi datu-ne- am vreodată măcar seama ci cei ce spun minciuni sunt fiii celui rău şl viclean? Credem că nu! In Ioc їй II un copil drag lui Dumnezeu tu eşti fiui aceluia ce perde pentru totdeauna sufletele omeneşti! Vai! Doamne In ce greşeli cumplită au ctzat şi tn ce prăpastie adâncă s’au scufundat creştinii noştri de azil Şi să nu uităm, că la toate aceste spăimântătoare căderi, omai a ajuns cu ajutorul acelui mic mădular care este limba! .O limbă vicleană lobit ai foarte lucrările perzătoare* (Psalm 51 vers 3). Dacă atât de jalnică şi de tristă este starea In care a ajuns creştinătatea se pune întrebarea : Ce este de făcut? Să descarătăm şi să continuăm Înainte a fi slujitori credincioşi ai diavolului care este duşmanul aprig al adevărului şi tată adevărat al celor ce iubesc minciuna ? Să nu fie una ca asta! Dacă vrem sa nu ne perdem sufletul, dacă ţinem cu tot dinadinsul sft nu ne prindă moartea in ghearele mătănii, atunci să zicem fără prea multă întârziere din adâncul inimilor noastre ca şl psalmistuh .Depărtează dela mine (Doamne) calea minciunii şi dăruegte-ші, să urmez legea Ta* (Psalm 118). Iată ce îndemnuri frumoase se cuprind In douâ epistole ale sf. ap. Pavel. Ce anume vrea sfi ne spună apostolul neamurilor prin aceste sfaturi seri privesc îndeaproape viaţa noastră de pe pământ ? Vrea să ne spună şi să ne facim să iDislogem odată pentru totdeauna câ noi trebuie să urâm de moarte minciuna şi să nu grăim decât numai ce este drept şi adevărat. De altfel, pecetea creştinătăţii noastre, vrednicia numelui de creştin pe care-l avera, se cunoaşte numai după măsura In care noi Issem dovada că ţinem socoteală, că respectăm cu sfinţenie aceste îndemnul. Astăzi Insă ţ-ie umple sufletul de jale, ţi se Irfunge Inima de durere când vezi cât de străini sunt creştinii noştri de cuprinsul acestor sfaturi şi cum la calcă In picioare mai In fiecare clipă din viaţa lor. Cât de bine se potrivea® zicerile pesimistului cu cele ce se petrec Intre oameni in vremurile de acum !... Iată ce glăsueşte El: .Fiecare spună minciunl aproapelui său, fiecare cu buze viclene grăeşte din inimă prefăcută“ (Psalm 11, V. 2). Minciuna este atot stăpânitoare pe pământ, tronează pe jelţ de aur, ba ceva şi mai rău e dales şi bună — zic nuli — când ştii a o spui cu sic şi când poţi să intamed şi săacoperi cu ea adevărul cel scump pentru care Domnul nostru Hsus Hriatis a sângerat atât de mult şi atit de grea pe crucea de pe Golgota... Guvernatorul Pirat L’a întrebat pe Mântuitorul ce rău a făcut, când Jidovii L au adus Înaintea loi şi El a răspuns і .Ea spre aceasta m’am născut şi pentru aceasta am venit In lume ce să mărturisesc adevărul. Tot cel ce este din adevăr ascultă glasul meu“ (Ev. loan cap. 18, v. 37). Va să zică pentru mărturisirea adevărului a venit pe pământ Domnul şi Stăpănul vieţii noastre, pentru vestirea acestui adevăr t’a umilit şi s’a născut intr’un adăpost de vite, pentru el a Indurat patimi şi chinuri cari ne înspăimântă şi ne cutremură atât de mari, de cumplite şi de crude au fost!... Şi cu toate acestea aproape nici unul din creştinii de astăzi nu se mai gândeşte cât de mult trebuie să iubim şi să ţinem noi la adevărul acesta, dacă Cel ce nea creiat a Indurat atâtea pentru mărturisirea lui !... In vremurile noastre cine spune drept şi adevărat este socotit om prost care nu ştie să trăiască... Mincinosul dimpotrivă se răsfaţă nestingherit in toate părţile, se furişează cu minciuna lui chiar şi acolo unde de dorit ar fi să nu se vadă şi să nu se afle decât adevărul. La judecători, când cei împricinaţi sunt puşi să jure, mint fără nici o teamă că Dumnezeu o să pedepsească pentru jurământul fals pe care l-а® depui. Chiar la taina sfintei Spovedanii, când creştinul vine dragă Doamne, să se uşureze Preot M. Gaspar Rapoarte de la fraţi Din Bazin.. P. Sf. Stăpăne ! Fraţii din Buzău ca strângere de Inimă am primit vestea trecerii de pe pământ a fr. Colonel Coman Ionescu. Era aşa de iubit de noi toţi fiindcă era un adevărat copil al Domnului, şi un stâlp în care 0*91 ВЯ ВСПИКОЯШ Anul 15 Nr. 3 Adevărata bucurie Numele păstorului F. Bodelshwingh e cunoscut In toată ţara nemţească şi aş putea spune in lumea Intreagă. Căci acest om nu este un om de rând ci un ales al lul Dumnezeu, unul care ştie să facă bine pentru oamenii In suferinţă. Tatăl său a fost la fel om de inimă şi de credinţa mare de aceea a făcut fapte mari. Şi anume tatăl şi fiul s’au unit la an gfind mere şi creştinesc: să ocrotească pe toţi oamenii suferinzi, să le dea casă şi masă. Şi munca lor a fost binecuvântată căci multe suferinţe au fost alinate şi tămăduite. Sub grija acestor oameni aleşi s’a născut şi a crescut un oraş de suferinzi. Acest oraş se chiamă pe numele anul oraş din ţara sfântă Bethel. De altfel toate casele de bolnavi din acest oraş poartă nume ca?tNaxaret, Betlehem, Csma,ş. a.m. d. Dăm aici nişte cuvinte duhovniceşti spuse de păstorul F Bodelschwingh ce grăesc despre bucuria cea duhovnicească. Să nu uităm că un om cu inimabună ca acest păstor poate grăi ceva deosebit despreîmpărăţia bucuri®!*. El grăeşte din prisosul inimei ! Iată ce cuvinte ! „Precum cel însetat se doreşte după apa cea răcoritoare, aşa se doreşte şi inima după adevărata bucurie. Această dorinţă ferbinte după bucurie a afidit-o Dumnezeu Însuşi in sufletul omului. Ceea ce ne-a dat Dumnezeu se cade sft pftzim cu sfinţenie. De aceea nimenea să nu ne înăbuşe prin povara suferinţei dorinţa aceasta după bucurie. Această bucurie se cuprinde limpede In sfânta Scriptură. Ea [Sf. Scriptură] împărtăşeşte bucuria pentru toţi creştinii. Această bucurie nu e de câteva clipe ci pe toată viaţa. Fiţi la tot timpul bucuroşi. Cine poate fi bucuros ? Numai acela care se adepă totdeauna din lavorul bucuriei veşnice din Dumnezeu. Aşa a fost cazul cu Domnul nostru Iisus Hristos. Şi cu toate acestea viaţa Sa a fost de o adâncă seriozitate. El a purtat poveri ca nimeni altul. El parcurgea zilnic drumuri prea întunecoase, şi totuşi a zis ucenicilor la despărţire: „ Acestea v'am spus vouft de F Rodelschwetigh ca bucuria Mea la voi să rămână". Care era bucuria Sa? Ca totdeauna în faptele Sale, să rămână ascultător voinţei lui Dumnezeu In tot pasul Iisus era încredinţat în mâinile Tatălui Său Bucuria Sa era să vestească voia lui Dumnezeu şi să împlinească voia Lui. Aceasta trebue să fie şi bucuria noastră , să ne ţinem de Dumnezeu. Ce însemnează a se ţine cineva de Dumnezeu? — A se ţine de Dumnezeu însemnează să- ţi deschizi sufletul pentru bucuria care vine din veşnicie. A te ţine de Dumnezeu însemnează a primi tot ce vine de la Dumnezeu, chiar de ne-ar părea ceva mai greu de Înţeles, căci Dumnezeu însuşi ştie toate, fiind Stăpânul vieţii şi al morţii. Cine ţine de Dumnezeu, acela e binevoitor faţă de dreptatea şi adevărul lui Dumnezeu, chiar dacă acest adevăr iar arde ca focul. Cine ţine de Dumnezeu e gata să se supună voei Lui, chiar de і s’ar cere lucru greu de împlinit. E bine să ai un îndrumător, care să-ţi arate calea spre Dumnezeu. In felul acesta poţi păşi sigur pe calea mântuirii. Când ţii tu de Dumnezeu, tu eşti legat şi totuşi slobod. Eşti sărac şi totuşi neasemănat de bogat. Când ţii tu de Dumnezeu călătoreşti spre isvorul care nu seacă şi care potoleşte ardoarea inimei. Când ţii tu de Dumnezeu, stai în legătură cu Domnul Hristos. El iţi dărueşte bucuria Sa. Bucuria aceasta e tare şi curată. Bucuria Sa e dătătoare de viaţă şi înoitoare. Bucuria Sa umple timpul şi veşnicia cu vie strălucire“. Aceste cuvinte au fost rostite In primul rând pentru cel In suferinţă ca oarecum să le dea o rază de bucurie In lupta vieţii. Căci oricât de chinuit ar fi creştinul, se cade să-şi îmbucure sufletul ca credinţa şi nădejdea in Dumnezeu. Ele ni se potrivesc şi nouă cari stăm sub apărarea suferinţelor de azi. Bucuria noastră in Domnul rămâne ca un dar de sus, şi aceasta nu ne-o poate răpi nimenea. Ieromonahul Serafim ne rezimăm de multe ori. Bonul Dumnezeu să-l primească In locaşul bucuriei de veci, unde să-l odihnească în pace. Ostaş Preda Lavrints Din pftrţfle Coharisnlul. /. P. Sf. Stăpâne/ O seară plină de leacuri! ne-a dat Coranul lu »Jan de Anul Nou. A trecut pe aici îr. Gr. Fontes din Sibiu şl ce a adus cuvinte sfinte de Domnul. N«-a mal adus şi altă hrană sufletească pentru Întărirea noastră aşa că-i mulţămim Domnului d« toat®. In se«« de 29 Dec. la Rupea ?n c«sa sorsi Georgi-ш Baca? şi In 30 Dea. la Paloş unda ne am petrecut până după miezul nopţii In teste şi prin toate a fost slăvit nemţie scumpului nostru Mântuitor care ne a învrednicit a gusta asemenea bucurii încă din lumea aceasta. INVITARE La Suhărău, sat Comâneşti, jud. Dorohoi, poftim cu dragoste pe toţi fraţii de aproape şi de departe pe ziua de 16 Ianuarie a. c. Veniţi fraţilor să ne bucurăm în Domnul. Vă aşteptăm cu drag ostaş Tăaase Harnnnl Bad«#» ii adm. ЕЦщ, fite Шводаїівй Як, ifl