Observator de Jimbolia, 1995 (Anul 1, nr. 1-48)

1995-09-15 / nr. 33

AZI ÎNCEPE NOUL AN ȘCOLAR Mult succes elevilor și dascălilor, deopotrivă! Citiți în pag. 4 o trecere în revistă a învățământului jimbolian actual. UN NOU AJUTOR UMANITAR ... a sosit pe adresa Spitalului din Jimbolia din partea Societății de Cruce Roșie din Böblingen - Germania (pag.2). ECHIPA DE FOTBAL F.C JIMBOLIA ...în vizorul primăriei și a mai multor societăți cu capital privat din oraș (pag. 5). Dacă lumina te stingherește, vina-i a ta. Mă privești prin masca ta. Vezi ре-un altul. Frumosul e dansator, nu vorbi­­ dansează! N-au fost palme, ci aplauze. Au lăsat urme pe tine, în beznă, oglinzile șoptesc uneori cele mai mari adevăruri. Admiratorii se înmulțesc. Prietenii se împuținează. Nici un prieten. Fiecare își are mărunta sa istorie. Mai aruncă la ea și mortar! (IANNIS RITOS - Grecia) în românește de Petre STOICA OPINII NEVINOVATE PRIMATUL OBIECTIVITĂȚII­­ de Petre STOICA Falsificatori ai istoriei au existat dintotdeauna. Luându-se după afirmațiile cronicarului bizantin Procopiu, nein­formatul trage concluzia că împăratul Iustinian rămâne egalul satrapului Stalin. Ceea ce contrazice flagrant realitatea. Și, ce să mai vorbim despre imaginea de inegalabil vampir atribuită lui Vlad Ț­epeș în scrieri slavone sau germane, ultimele elaborate de sași din Brașov intrați cu domnul muntean în conflict de interese economice și politice? Poți înșirui oricând zeci și zeci de stăpânitori infinit mai cruzi decât Vlad Țepeș, patriot în adevăratul înțeles al cuvântului, altfel fire nă­prasnică, nimic de zis. Literatura istorică abundă-n inexactități comandate întru compromiterea adversarului și, foarte grav, a unui întreg popor. De-a lungul anilor, cărturari probi, porniți pe cercetări migăloase, izbutiseră să înlăture buruienișuri anume cultivate. Revin, pângăritori de istorie au existat din­totdeauna. Dar niciodată până la puciul bolșevic din 1917 istoria n-a cunoscut deturnări totale, minciuna devenind obligatorie, eminamente propagandis­tică, scopul final constituindu-l ștergerea memoriei colective, întemeiată pe "învățătura" marxist-leninistă. în timpul domniei tătucului Stalin se ajunsese la un salt calitativ impresionant: inventarea unor evenimente cu protagoniști "exemplari" care chiar de-au viețuit, purtau alte măști. Azi știm că eroii lansați sub numele de "Tânăra gardă" se dove­diseră a fi niște derbedei în slujba Ge­­stapo-ului. Iar noi, pe vremuri, învățăcei prostiți, eram obligați să-i proslăvim. Imbecil secol! Cât despre Zoia Kosmodemianskaia, care trebuia să ia locul Sfintei Fecioare Maria, ce să mai credem? A demascat-o, recent, însăși publicistica rusă. Tancurile sovietice ajunse pe pământ românesc au deschis pârtie politrucilor investiți savanți. Sarcina lor primordială: să reeduce cărturarii țării, ba să-i și amuțească definitiv, ca bunăoară pe ilustrul istoric (continuare în pag. 3) f­oto document: Gimanziul de fete romano­catolic de la cel mai Vechi ziar din lume, la cel mai nou ziar din Jimbolia Domnul A.M.Kriens a absolvit Typo­graphical School în 1950 și de atunci a urmat diferite cursuri de specializare în domeniu. Vorbește curent engleza și germana. A fost Președinte la Mediasystemen B.V., Director tehnic la Damiate Holding, ambele din Haarlem - Olanda, firme specializate în ziaristică, iar 12 ani a fost președintele unui grup managerial din domeniul presei, Contact Technical Managers, în prezent este con­sultant pentru Europa de est din partea NETHERLANDS MANAGEMENT CONSULTANCY PROGRAMME, pe probleme de organizare și automatizări în ziaristică. Timp de 8 zile, domnul Kriens, îm­preună cu soția, ne-a fost consultant și oas­i­­­pete, ocazie cu care i­­am solicitat următorul interviu: - Ce ne puteți spune despre dum­neavoastră? - Eu m-am pensionat la 60 de ani, în 1989, după ce am fost directorul unui holding care publica 5 ziare zilnic, în total 150.000 de exemplare. în Olanda ziarele de 64 de pagini sunt frecvent întâlnite, dar acestea sunt săptămânale. Ca un amănunt interesant, unul din cele 5 ziare cotidiene este cel mai vechi ziar din lume, apărut în sec. XVII și care nu și-a întrerupt nici o zi apariția, se numește HAARLEM DAGBLAD. - Dacă șeful dumneavoastră v-ar anunța despre intenția de a vă trimite din nou în România, ce răspuns i-ați da? - Va fi o plăcere pentru mine să mă întorc în România, îndeosebi după modul plăcut în care mi-am desfășurat activitatea de această dată aici. - Jimbolia este o mică parte a țării noastre... - Da, dar este o parte frumoasă, unde întâlnești o atmosferă specială, cordială. Totuși, mă gândesc că nu vor fi mulți olandezi ce vor veni aici, deoarece este doar un colț al României. Orașul este plin de oameni prietenoși, străzile sunt curate și cu multă vegetație, se întâlnesc multe clădiri și monumente vechi. Am ezitat puțin când am venit, dar am petrecut o întreagă săptămână de sărbătoare.­­ Ați fost în contact cu locuitorii orașului?­­ L-am cunoscut pe primarul orașului, un tip deschis și sincer, care ne-a împărtășit din problemele existente, precum și despre planuri privitoare la mersul înainte al Jimboliei. Am cunoscut diferiți întreprinzători particulari mândri de realizările lor. O întâlnire deosebită am am discutat despre opera sa, mi-a pre­zentat biblioteca sa de peste 20.000 de volume. - Ce credeți despre rolul unui ziar într-un oraș mic ca Jimbolia? - Cred că are o foarte mare influență, precum și multe responsabilități, deoarece redactorii cunosc majoritatea locuitorilor și de aceea trebuie să pună în balanță tot ceea ce se publică. Așa cum am mai spus, nu trebuie să existe teama de autorități, dar nici nu trebuiesc scrise neadevăruri care ar putea face rău unor pesoane. Dacă se cunosc faptele și ele sunt reale, atunci trebuie publicate (este o obligație a ziarului să le publice), chiar dacă este vorba, de exemplu, despre coruperea unui individ; în țara mea, o mulțime de oameni, în mod deosebit politicieni, consideră presa ca pe un dușman. Aceasta este o parte foarte importantă a democrației: nu există democrație dacă nu suntem corect și la timp informați, dacă există secrete și nimeni nu știe ce se discută, ce se întâmplă în cercurile politice. Revenind, autoritățile trebuie să lucreze deschis, sincer, cu locuitorii orașului și să știe că dacă greșesc, presa va informa asupra acestui fapt. .interviu realizat de Remus BOCA V

Next