Oglinda Lumii, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)
1923-01-06 / nr. 1
2 Unul căruia nu fie teama de comunism — Să ştii că, sub regimul comunist, trebue să cedezi cel puţin jumătate din ceai. — Bucuros, am apendicită şi piatră. — Vous devez abandonner aux communistes la moitié au moins de ce que vous avez. — Bien volontier»! J’ai l’appendicite et la graveile. — Ich mache Sie aufmerksam dass Sie den Kommunisten wenigstens die Hälfte von Ihr Haben abgeben müssen. — Ich tue es gerne: mein Haben besteht aus Appendicitis und Blasengries. É I . J ' I il Un oraş înghiţit Oraşul Prandellagotte, de lângă Modena e înghiţit cu încetul de pământ. Solul se cufundă zilnic cu trei până la patru metri şi probabil că peste puţin timp va dispare întreg oraşul. Un nou plural . —.* Care e pluralul de la floare? — Buchet, domnişoară. Un caz de nebunie... Tânărul vine la viitorul său socru şi-i spune următoarele: „Stimate Domn! Domnişoara fiica dumneavoastră mi-a făgăduit că se va mărita cu mine. Nu e nimic de zis. Dar azi e bine ca omul să fie prevăzător- a vrea să ştiu — spre mai multă siguranţă — dacă în familia d-voastră a fost vreun caz de nebunie. Viitorul socru îl măsoară pe tânăr de sus până jos şi răspunde înţepat. — Mă tem că fiică-mea e nebună“. Săptămâna Discuţia reformei fiscale a avut darul să provoace o declaraţie a d-lui ministru de finanţe, care a liniştit întru câtva spiritele: d. Vintilă Brătianu nu consideră proectul elaborat de d-sa ca un text „Ne varietur“; e dispus să accepte orice modificare compatibilă cu necesitatea echilibrării budgetului. In schimb ne-a surprins stăruinţa d-lui ministru al justiţiei, care n-a admis nici o atenuare a proectului prin care top împricinaţii din ţara românească — şi de la războiu încoace, numărul lor a sporit doar în proporţii fantastice — prin care top împricinaţii, zicem, sunt declaraţi tributari ai corpului avocaţilor. Pentru cel mai neînsemnat act de procedură—chiar o simplă somapune prin portărei ori o petiţie anodină adresată instanţei — e nevoie de „viza“ unui avocat. Simpla enunţare a acestei dispozipuni ne scuteşte de orice comentariu. înţelegem orice fel de impozit deghizat— dar în folosul obştei al cărei organ legiuit e Statul, judeţul ori comuna—când e vorba de nevoi cari privesc întreaga populapune. Am înţelege, de pildă, un timbru din produsul căruia să se alimenteze fondul de întreţinere al spitalelor , cam azi aproape nu mai pot funcţiona. Dar să se creeze prin lege o castă de profesionişti privilegiaţi?! Asta nu, după cum găsim că şochează faptul că guvernul nu s-a împotrivit la proectul „din iniţiativă parlamentară“ pentru fixarea unui „salariu“ fix şi sporirea diurnei deputaţilor şi senatorilor. • Dacă e vorba de „cadou“ de serbători din lada secătuită a Statului, se putea găsi o întrebuinţare mai nimerită, astăzi când traiul atâtor categorii de slujbaşi e un adevărat infern. Altele ar trebui să fie preocupările momentului într’o tură atât de rău zdruncinată şi în care nici măcar un început de temeinică refacere nu s’a făcut. Crezul, unicul crez al oamenilor cari şi-au luat pe umeri sarcina de conducători, trebue să fie o cât mai intensivă punere în valoare a avutului naţional şi o sporire ■ a producpunii indigene. Să se lucreze cât mai mult, să se facă educaţia economică şi socială a poporului. In această direcţiune salutăm ca un prim pas salutar intenţiunea guvernului de a mai epura calendarul de zile nelucrătoare. Ca să serbezi un sfânt nu e necesar să-ţi încrucişezi braţele şi să te duci la cârciumă ori la cafenea. Credinţa se menţine şi se întăreşte prin înălţarea cugetului, nu prin trândăvie. De vreme ce nu se munceşte de ce să ne mai mirăm că banul de care industriaşul are nevoie a ajuns un obiect de speculă lizurară. Dacă ar spori producţiunea ar spori şi consumaţiunea ei şi nu am mai plăti de 10—20 ori un obiect adus din străinătate — obiect pe care ni l-ar putea furniza industria naţională. Suntem bogaţi, avem prestigiu politic, dar ne lipseşte creditul economic pe care numai munca organizată i-l poate da. aur 1333 OGLINDA LUMII Ultima creaţiune a modei femenine e această pălărie demi-joben de o formă pe cât de elegantă pe atât de originală. Pălăria e de mătase neagră, cravatată cu o panglică de faille. Dublura bordurilor ridicate de ambele părţi e de mătase albă. Original et élégant chapeau de soie noire cravaté d’un ruban de faille. Le relevé du bord sur le cőté fait valoir sa doublure contrastante de soie blanche. Origineller und éleganter Damenhut aus schwarzer Seide mit Faille- Band. Die nach oben gewundene Seitenkrempen sind mit weisem Seide bedeckt. Bacşişul în China Şi în China există obiceiul bacşişurilor şi încă în măsură mult mai mare ca la noi. Când eşti invitat la masa cuiva, trebue să împărţi tot conţinutul portofelului tău la oamenii de serviciu ai casei. Treci de om rău crescut dacă suma împărţită nu e cel puţin de două ori aşa de mare ca valoarea mâncărilor consumate. Asigurare împotriva unui guvern muncitoresc La bursa din Londra s’a introdus o asigurare împotriva pagubelor pe cari un eventual guvern muncitoresc instituit în urma alegerilor generale ar putea pricinui marilor capitaliști. Prima e de patru lire sterline și patru șilingi de fiecare sută de lire. Frigul — Ce zici de gerurile astea timpurii? — Pe mine mă lasă complect rece!