Olteanul, 1910 (Anul 2, nr. 1-52)
1910-10-14 / nr. 42
Pag. 2. băeţii la şcoală, arătând cât de rău este pentru popor dacă nu ştie scrie şi ceti, îl luminează pe popor să se ferească de beuturi alcoholice, arătând cu pilde frumoase din Sfânta Scriptură căile ce duc la mântuire şi de altă parte arătând relele ce produc din beuturile alcoholice, apoi grijeşte mai presus de toate de moralitatea lor, care în timpul din urmă a început a decădea, semn rău, căci bine ştim, toate împărăţiile şi cetăţile, cari au domnit peste părţi de lume numai pănă atunci au putut exista, pănă ce a fost moralitate în ele, cât ce a căzut poporul dela moralitate, a decăzut şi s’a prăbuşit şi statul dimpreună cu poporul respectiv, ca exemplu putem lua: Babiloneni, Asmenii, Romanii şi alte popoare. A preotului este deci chemarea cea mai nobilă şi sfântă de pre pământ, nu cu exemple rele, cum sunt unii de cari şi-a uitat Dumnezeu, că şi ei slujesc la altarul cel sfânt al lui ci cu pilde frumoase şi bune conduceţi spre înţelepciune şi lumină poporul concrezut păstorirei voastre. Iv. Conferiniţa învăţătorească a tractului făgăraş. In 8 şi 9 Octomvrie a. c. s’a ţinut în sala cea mare a şcoalei gr. or. române din Făgăraş conferinţa învăţătorească anuală subt conducerea Preaonoratului domn protopresbiter Neculae Borzea, ca comisar conzistorial. Printr’o rugăciune tămpărate ceresc, cântată de toţi membrii conferenţei, se cere ajutorul Duhului Sfânt pentru toate lucrările, ce au să urmeze. Domnul comisar inaugurează programul acestor lucrări prin o vorbire mai lungă, tractând în deosebi despre însemnătatea conferinţelor învăţătoreşti. Intre altele arată în fluinţa binefăcătoare, ce o au acestea conferinţe asupra învăţătorilor, în urma schimbului de idei vederi şi principii pedagogice, ce are loc cu astfel de ocaziune. Nu toţi învăţătorii sunt deopotrivă de pregătiţi, egal de familiarizaţi cu adevăratele metode de propunere, nu toţi au fericirea să stea în curent cu mişcarea cea mai nouă din domeniul pedagogiei, cu metodele cele mai practice, cari uşurează mult munca lor. Din discuţiile ce să desfăşură în legătură cu temele generale şi lucrările practice, din recenziunile asupra lor, cari toate decurg succesiv sub privirea lor, pot învăţătorii să se întărească cu noi indigitări teoretice şi practice să se orienteze mai bine cu privire la metodele adevărate de propunere. Arată mai departe cum fiind şcoala noastră confesională într’un stadiu de transiţie, din care ea poate să sufere, pune la inima întregei învăţătorimi soartea şcoalei confesionale, apelează la munca fără preget, ce ea e datoare să o desvoalte în asemenea timpuri grele, pentru ca ea să rămână neştirbită, să fie şi în viitor, ceea ce a fost şi în trecut. Cu asemenea idei mişcătoare şi însufleţitoare face domnul protopresbiter Neculae Borzea deschiderea conferenţei în aplauzele entuziaste ale celor 42 învăţători, caticheţi, şi mai mulţi preoţi ca directori şcolari. Conferenţa să constitue alegându-şi un preşedinte în persoana învăţătorului I. Paicu, 2 notari Ilarie Comşa din Mândra şi Roşea din Reuşor şi doi bărbaţi de încredere: Traian Păcală din Galaţi şi N. Ludu din Beclean. Să dă cetire resoluţiunei Preaveneratului conzistor archidiecezan, referitoare la conferinţele învăţătoreşti, şi să ia la cunoştinţă. Imediat să ridică dl corefent şcolar Dr. Onisifor Ghibu, care spre bucuria tuturora e venit să ia parte la conferenţa învăţătorilor tractului Făgăraş, şi purcezând de la vorbirea Dlui comisar, arată bazat pe texte pozitive din diferite legi şcolare cum că poziţia şcoalei nu este aceea pe care o creăm noi înşine necunoscând legile cum se cuvine. Interpretând greşit astfel de legi e lucru natural ca pretenţiunile, ce reies pentru şcoala noastră să nu săpară exagerate. Aminteşte bunăoară, dispoziţiunea însuşi fostului ministru privitoare la propunerea disciplinelor comput, geografia, istoria şi constituţia patriei, în care nu să cere predarea acestora şi’n limba maghiară. Să cere sintetizarea pe scurt a materialului din acestea materii luat româneşte şi’n limba magiară în oara de limba maghiară, ce urmează după oarele disciplinelor amintite. Tot sprijinit pe dispoziţii ministeriale dovedeşte greşala comisă de mulţi învăţători confesionali în ce priveşte scrierea numelui de familie al copiilor cu litere maghiare. Sunt regretabile atari uitări de sine, ce îşi au isvorul în împrejurarea, că unii învăţători nu-şi iau osteneala să studieze legile şcolare, înţelesul lor adevărat, dar nu cel pretins adevărat. Dr. Onisfor Ghibu stăruie asupra acestei neglijenţe din cari decurg pentru învăţători o mulţime de neplăceri, dileme, impasuri, din cari nu pot să se mai scape singuri. Acestea şi alte lămuriri urmate la întrebări puse de domnii învăţători asupra a diferite cestiuni, ce îi privesc, sunt primite cu deosebită plăcere ceea ce dovedeşte, că fostul dl coregent şcolar a avut adânci raţiuni de existenţă, ba şi aceea că cel ce îl ocupă, justifică aceasta poziţie cu demnitate. Programul dezbaterilor îl formează mai multe disertaţiuni, al căror subiect este mai mult ori mai puţin în legătură cu cercul de activitate şi îndeletnicire al şcoalei. Aşa sunt temele: Urmările alcoholice în şi afară de şcoală şi mijloacele de combatere, lucrată de învăţătorul I. Comşa din Mândra şi recenziunea clericului învăţător B. Buzdugan din Făgăraş. 2. însemnătatea baladei de I. M. Popa 3. însemnătatea cercetării cultului divin din partea tineretului şcolar de învăţ. Traian Păcală din Galaţi. Cea dintâi: Urmările alcoholului e lucrată cu pricepere, însă stăruie prea prelarg asupra urmărilor, şi prea puţin asupra mijloacelor, prin cari s’ar putea combate cu efect înrâurirea din ce în ce mai simţită a acestui flagel social mai ales asupra păturei de jos a poporului nostru asupra ţărănimii dela sate. Recomandă ca mijoace de combatere mai ales înfiinţarea şezătorilor literare, salelor de lectură, bibliotecilor parochiale, să se caute a se da un intremânt mai potrivit pentru sufletul poporului, să li se câştige mai întâiu plăcerea şi interesul pentru astfel de ocupaţiuni. Numai aşa să poate rupe poporul din braţele crâşmei, dându-i — lipsindu-i de o plăcere — o altă plăcere egală cu cea perdută, ar urma astfel ca un loc de crâşmă să se înfiinţeze ceaierii, unde în locul beuturilor alcoolice să se dee ceai. Recenziunea a fost ţinută tot in asemenea idei. Domnul învăţător I. M. Popa a făcut din tema sa însemnătatea baladei, o frumoasă disertaţie, analizând cuprinsul mai multor balade, scoţând însemnătatea lor mai ales în ce priveşte simţământul iubirei de patrie de neam şi de legea strămoşească şi altele. Dl preşedinte Ioan Paicu arată apropos de aceasta temă rasele principale in desvoltarea istorică a baladei la Români aducând frumoase citate ca : „Hai fraţi, Hai fraţi ţara v’apăraţi, Hai fraţi, Hei fraţi, neamul v’apăraţi, Hai fraţi, Hai fraţi, legea v’apăraţi. Dl inspector şcolar, apreciind tema arată însemnătatea cea mare a baladelor pentru sufletul tineretului şcolar, recomandă învăţătorilor să studieze colecţiunile poeziilor poporale ale lui Teodorescu, Alexandri, Bogdan şi cele de cuprins istoric, potrivite să le predee în şcoală. însemnătatea cercetării cultului divin din partea tineretului şcolar este o altă disertaţie cetită de învăţătorul Traian Păcală din Galaţi. Nimic nu contribue mai mult la desvoltarea simţământului religios şi a caracterului religios-moral al copiilor, decât participarea regulată la slujbele cultului dumnezeesc. Astăzi, când moralitatea poporului e în decădere, când aproape nu mai găseşti cantori bisericeşti, e o datorinţă sfântă a corpului învăţătoresc să nutrească simţământul religios al tineretului şcolar printr’o catehisaţiune serioasă visitarea bisericei şi prin instruirea cântărilor bisericeşti. Toate aceste teme sau cetit şi desbătut luând parte la discuţiuni de comisar, mai mulţi învăţători ca I. Paicu, M. Mateiu, I. M. Popa, părintele Debu, etc. Mai puţin succeasă a fost tema. Dare de seamă despre cea mai bună carte pedagogice de învăţătorul Filon Flucuş din Şinca nouă. In ziua a doua s’au predat exlusiv teme de caracter practic. 1. Judecătoria comunală pentru clasa V—II de G. Niciu. 2. Tractarea sunetului de înv. Varga. 3. Alegerea cântărilor în şcoala poporală de V. Bica 4. Predarea unei cântări de şcoală de A. Macedon. Cu privire la predarea şi lucrarea acestor teme s’au făcut astfel de observări serioase, cari denotă pentru unii învăţători frumoase cunoştinţe din pedagogie şi din metodică. Toate au fost considerate de conferenţă ca predate şi lucrate cu succes mulţămitor. Şi cu privire la acestea teme de corerent şi-a făcut observările sale pline de lumină. Asemenea învățătorul I. Paicu OLTEANUL Nr. 42.