Opinia, ianuarie 1898 (Anul 1, nr. 199-222)

1898-01-15 / nr. 209

2 Strofa aceasta din urmă—valorează un poem. Concesiunea este una din ca­lităţile rare în versurile poietului şi ea apare superbă in două bucăţi: una—du­reroasă analiză a sufletului încrezător de faţă— Cînd l’ai văzut, tu prins-ai milă Şi mila ’n dor s’a prefăcut; Ispita dulce te-a vîndut, Şi-ai lăcomit la un sărut Copilă. A doua, bucata de parabolă: «Nu a­­runcaţi mărgăritarele...» Caracteristic este că nici-o singură bucată—afară de un scurt fragment—nu e scrisă în versuri lungi; nici una a­­proape nu întrece lungime de o filă; nici una nu vădeşte vre-o sforţare spre originalitatea formei, a ritmului, a ri­mei vre-un zbucium intens, vre-o încor­dare din cale afară mare, s’ar părea o fire liniştită care-şi îngădue luxul de a simţi în oare libere, putînd ori cînd să se ’nfrîneze într’o anacreotică dispoziţie de suflet. Domnul Murnu se mulţumeşte pururea cu puţin ; i-e de sigur indiferent dacă va găsi «forma nouă» în «limba veche şi ’nţeleaptă» ori va spune senin şi simplu: Păreau aere şi-adevăr Atîtea dulci iluzii Cum sărutăm bălaiul păr Şi colţul moale-al buzii, pentru care atît de mult s’a zbuciumat simţirea eminesciană pînă să se întru­peze... Volumul de «Gînduri şi vise» e chemat să aibă succes: este din cele mai accesibile şi dintre cele mai cu şansă de a plăcea celor mulţi. Poietul n’avea nevoe—ca predecesorul întru ale editurii—să invoace pe „....Cel ce-or şti să mă ’nţeleagă“. Rodion _ LOCALIZARE La moarte ! Durand Scena se petrece la Paris în faţa domi­ciliului Iul Durand. O grupă de manifestanţi strigă : moarte Iul Durand ! Un trecător. A! se execută pe Durand ? Manifestanţii. Moarte lui Durand! Trecătorul, amestecându-se în grup. Şi eu sunt de această idee! (strigă). Moarte lui Durand! Unul din manifestanţi, aruncă cu o pea­­tră într’o fereastră a lui Durand şi sparge un geam... Na !... Toţi manifestanţii: Bravo! a chitit bine! Toţi într’un glas : Moarte lui Durand ! Trecătorul (în sine): Noroc că nu’i acasă, bietul Durand. Unul din manifestanţi către un domn care vrea se’şi facă drum prin mulţime: Unde te duci d-ta ? Domnul. La mine acasă. Manifestantul. Locueşti în aceeaşi casă cu Durand! Domnul. Eu sunt chiar Durand! Toată lrmea. Moarte lui Durand! Hui­duiţi pe Durand! D-l Durand foarte politicos: Da’ţi voie se întru acasă ? Sunt aşteptat, şi m’am cam întârziat. Voacea unui manifestant. Moarte !... Unul dintre manifestanţi, mai îndrăsneţ decit ceilalţi s’apropie de Durand: da la moarte! Un alt manifestant: Nu te atinge de el, strigă „moarte lui Durand“ dar nu v’atin­­geţi de el. Manifestantul dîndu-se într’o parte: moar­te lui Durand! Mai multe voci: să’l lăsăm să intre­ acasă, sau să-l ucidem ? Trecătorul către cel mai înfuriaţi! dacă’l ucideţi, vă pun în videre că n’aveţi să mai puteţi striga : moarte lui Durand, şi atunci se sfârşeşte manifestaţia. Manifestanţii: Are dreptate! Să nu u­­cidem pe Durand! (cătră Durand). Intr’a­­casă, nu’ţi face nime nimic. D-l Durand întrlnd acasă: Vă mulţumesc domnilor. Manifestanţii după ce a dispărut d-nul Durand : Moarte lui Durand ! Gazeta Tribunalelor Procesul milioanelor Mi­rţia trecută s’a judecat în secţii unite, înaintea curţii de apel din Amicus, proce­sul lui Mihaiu Sturdza pentru cele 50 de milioane. Prinţul Mihaiu Sturdza, după cum î şi a­­duc aminte cititorii, a murit în Paris la 7 Mai, 1884, lăsînd de moştenitori: 1) două copii, născuţi din prima sa căsătorie cu d-na Eliza Rosetti, principii Dimitrie şi Grigore Sturdza ; 2) o copilă născută din din a doua sa căsătorie cu prinţesa Smaranda Vogoride, prinţesa Maria Sturdza, soţia prinţului A­­lexandrovici Vital Gorciacof. Prinţul Mihaiu Sturdza lăsa o avere con­siderabilă în bani şi mobile. Numai patri­moniul mobiliar se ridică la 50 de milioane. După moartea prinţului s’a constatat că toate registrele relative la succesiune dis­păruseră, iar valorile găsite reprezentau o sumă neînsemnată In raport cu averea de­functului. Prinţul Grigore Sturdza începu să cerce­teze şi, cînd căpătă dovada că o parte din moştenire­a sa fusese sustrasă, depuse plîn­­gere la parchetul din Paris fără să desem­neze nici o persoană. Informaţia avu de prim rezultat desco­perirea unei sume considerabile la un d-n Charles Burat, om de încredere al prinţului răposat. Instrucţia continua, cînd muri, la Baden, în 1885, prinţesa Smaranda Vogoride, vă­duva prinţului Mihail. Chiar în noaptea morţii, prinţesa Gorcia­cof, ajutată de prinţul şi prinţesa Brânco­­vanu şi de abatele Petit, după ce a înde­părtat­ servitorii, şi cu concursul unui lăcă­tuş pe care -l aduse o slujnică de la Paris, au deschis o enormă casă de fier care era ascunsă în zid. Casa de bani, plină de aur, a fost golită ca şi mobilele cele­l­alte. Toate hîrtiile au fost luate şi duse la o proprietate a prinţu­lui Gorciacof, pe lacul Geneva. Prinţul Grigorie Sturdza căpătă proba că şi casa de bani din strada Varennes a fost spartă, iar conţinutul luat şi depus de prin­ţesa Gorc­acof la prinţul Brâncovanu. Mai mult, o cingătură cu buzunar, de care nu se despărţea nici o dată văduva prinţului Mihaiu, şi pe care o purta în mo­mentul morţii, fusese stricată. Această cin­gătoare conţinea recipisele depozitelor pe care le avea defuncta pe la principalele bănci din Europa. Atunci, tribunalul Senei, după cererea prinţului Sturdza, senator pe vremea acea, judecă procesul şi dete o hotărîre, pe care a anulat-o apoi curtea din Paris, care a dat o sentinţă casată şi anulată de către curtea de casaţie. Afacerea merse înaintea curţii din Orleans, care dete o hotărîre anulată asemenea de către curtea de casaţie. In condiţiile acestea a venit procesul, săp­­tămlna trecută, înaintea curţei din Amiens. Prinţul Grigore Sturdza îşi reclamă par­tea din moştenirea tatălui seu. Sunt consacrate şease audienţe pentru ju­decarea acestui proces. Vom ţine în curent pe cetitori cu rezul­tatul afacere!. O dramă pe zi Un agent de poliţie din Anvers, Pierre Rogiers, şi-a asasinat femeea în noaptea de 8 ianuarie, pe la orele 10, descăr­­cindu-i un glonte de revolver în cap. Cauza care a determinat pe Rogiers să comită asasinatul, e o scrisoare com­promiţătoare, ce a găsit-o în rochia fe­­meei sale. Rogiers are 5 copil şi a fost un agent de poliţie model. OPINIA Ştiinţi­ arte-muzică Piesa Daniel Bochat ne­putindu-se juca de cit în cursul săptăminei viitoare, s’a anunţat pentru astă seară joi faimoasa comedie eroică Don Cesar de Basan în care Penel a făcut una din cele mai frumoase ale sale creaţiuni. Muzica e scrisă de d. Enrico Mezzetti. * Un incident s’a ivit la teatru între directorul de scenă d. Borelli şi artistul Dragomir. Comi­tetul teatral a fost avizat şi a primit plîngerî din partea ambilor beligeranţi. * Prima reprezentaţie a d-nei Darclée va avea loc sîmbătă seara la teatrul naţional. In cazul acesta balul şi concertul studenţilor în medi­cină se va da duminecă, din condescendenţă pentru celebra artistă.* STRUM ZILEI Trenul venind din Bucureşti a sosit ieri cu întîrziere la Iaşi în urma viscolului. Să nu dăm pe viscol vina Ci asupra cui se cade. Trenul ne-aducea ministru Pe burtosul de Palade.... * Ziarele franceze sosite azi vorbesc cu mare lauda despre piesa lui Gabriel d’Anunzio: Viile morte, jucată de Sarah Bernardt. * Două seci şi patru de congrese sunt anun­țate pentru anul acesta la Turin. Italia ar avea mai multă nevoie de un con­gres al.... foamei. Strună. INFORMAŢII D. A. C. Cuza şi-a retras declaraţiunea dată comunei, prin care ceda colţul stradelor Carol şi Păcurari, în interesul aliniereî, cu 20 lei m. c. Se crede că un proces se va ivi in­tre comună şi d. a. C. Cuza. Aflăm că la percepţia barierei abato­rului nu este o ştampilă cu controlele datei, aşa încît neregularităţi—ca să nu zicem abuzuri—se pot întîmpla cu uşu­rinţă. In acest caz chitanţele eliberate pentru vitele ce se taie la abator nu sînt anulate şi orî­ cine se poate servi de ele în mai multe rînduri. Starea finanţelor comunei noastre mer­ge încurcîndu-se mereu. încă la 30 De­cembrie trecut a expirat plata ratei ce se cuvinea Casei de Depuneri, de la îm­prumutul de 800 mii lei. Nici pînă as­­tă­zi suma n’a fost achitată. Asemenea, comuna nu poate face față datoriei ce se cuvine casei Bopp et Reu­ter, pentru lucrările de sondaje. Trasul sus numitei firme stă mai bine de trei luni neachitat la Banca Naţională. Administraţia serviciului sanitar va da la iveală nişte table statistice, ce vor cuprinde: numărul caselor din oraş; stradele asfaltate, pavate şi macadami­­site; pieţele şi grădinele publice; şco­lile terminate şi în lucru şi resursele apei de băut. Se vede că d. G. A. Morţun ’şi gă­seşte Bacăul de cite ori ’şi pune can­didatura la Bacău. Acum un an a de­misionat din demnitatea de secretar ge­neral al ministerului internelor—spre a candida la Bacău. Şi n’a reuşit. Pentru alegerea unui deputat la cole­giul III din acelaşi oraş, alegere care va avea loc la 16 a. c. candidatura domnului Morţun era asigurată. Astă­zi, însă, d-sa a cedat din nou stăruinţelor şi a admis de candidat la colegiul 111 pe d. Jean Lecca. „Răzbunare şi iubire“ este titlul noului foileton pe care-l pu­blicăm începînd de luni 12 ianuarie. «Răzbunare şi iubire» întrupează toată drama sufletească a tinereţei; lupta pu­ruri neîmpăcată între barbat şi femee. «Răzbunare şi iubire» va pasiona de la început pe cetitori — înlănţu­­ind luarea aminte şi interesînd în gra­dul cel mai înalt. Pentru a da însă un îndemn mai mult vom acorda Un premiu extraordinar prin tragere la sorţi a celor care ne vor compune cel mai curînd posibil propo­ziţia aceasta . Opinia folositoare tu­turor numărul zece bani in toată ţeara arătînd în ce loc se află fie­care cuvînt în noul nostru foileton. Premiul acordat constă într’un cea­sornic d­e aur. Rechiziţiile de cai ce se fac în toţi anii sunt în pericol de a fi desfiinţate. Ne explicăm faptul prin următoarele: primarul unei comuni a trimis în jude­cata tribunalului de Iaşi pe mai mulţi săteni cari au refuzat să-şi presinte caii la rechiziţie. La secţia a II-a sătenii au fost achi­taţi. Tribunalul a zis că vinovaţi sunt acei cari n’aduc caii în timp de resbel nu, însă, şi în vreme de pace. Procurorul general a făcut apel şi da­că curtea va menţine jurisprudenţa tri­bunalului rechiziţiile vor fi desfiinţate de fapt. * Impedică mobila pe avocat să profeseze? La judecătoria ocolului II s’a respins afir­mativ la această chestie. Un avocat comandase nişte mobile de la un tapiţer evreu. Acesta primi o arvună de 40 lei şi cînd isprăvise lucrul refuză a pre­da comanda până ce avocatul nu-i va plăti întreaga sumă. Advocatul acţionă pe evreu, susţinînd că se înţelesese a plăti mobila în rate lunare. Cererea lui de a condemna pe evreu la 240 lei, 200 daune, consistind în acea că refuzul de a preda comanda i-a adus pa­gube in profesarea avocaturei si 40 lei res­tituirea arvonei, a fost primită de judecător. Afacerea se presintă azi în apel la sec­ţia II-a a tribunalului. Vom comunica re­zultatul. Viscolul care bate încontinuu de 48 de ceasuri a dat de lucru pompierilor. Eri noaptea s’au aprins ageagurile la următoarele case : 30, strada 2 Băeţî, la casa lui Strul Katz; 4 str. Potcoava la Haim Fisch; 38 str. Vechie la S. Kon şi S. Wolf; 6, str. sf. Neculaî la casa doamnei Stihi; 40 str. Vechie la Leon Gheler; 13 str. Ştefan cel mare la Th. Drăgănescu; 3, str. Haralamb la ingi­nerul Vignali; 119, strada Sărăriei la căpitanul Baldovici și, în fine, 46 strada Golia la Moses Lebel, comisionar. D. dr. Hurmuzescu, începe cursul seu de fi­­sică, în amfiteatrul liceului internat, astă­zi, Mercuri, 14 Ianuar ora 4 d. a. * * * D. Găvănescul începe cursul de Psihologie, Joi 15, iar cel de Pedagogie Vineri 16 Ianuar, la aceiaşi oră. D. Gane va pleca seara la Bucureşti, în scop de a participa la lucrările sena­tului. Sesiunea de la consiliu se va ter­mina şi ea ast­fel, consiliul ne mai fiind în număr reglementar. D-na Darclée va sosi in Iaşi Vineri dimineaţă. Reprezentaţiile vor avea loc Sîmbătă 17 şi Luni 19 Ianuarie, în sala teatrului naţional, şi nu în sala Sidoli, precum se anunţase. 1 .­­ Intre părintele Vereanu şi părintele Arion. Părintele Arion, atît de cunoscut ie­şenilor prin readucerea oilor rătăcite în staulul lui Crist, a căzut cu totul în dis­­graţia părintelui Vereanu, care pe lîngă ca-î consilier comunal, mai este şi epi­­tropul bisericei Talpalari. Se ştie că biserica Sf. Ilie, unde pă­rintele Arion e în serviciu, este o filială a bisericei Talpalari, din str. Săulescu. Cum părintele Arion se bucură de oare­care popularitate la Iaşi, biserica Sf. Ilie a atras mai mulţi credincioşi şi în scurt timp biserica-filială şi-a realizat venituri sigure. Toată averea bisericei Sf. Ilie se află în mina părintelui Arion, care de­şi necontrolat de epitropii pa­rohiei Talpalari, nu a putut fi bănuit de nici o neregularitate sau abuz. De curînd biserica Sf. Ilie avînd ne­voe de cîte­va reparaţiuni, părintele A­­rion, fără a mai cere autorizarea epitro­­pilor, a pus să se facă cele necesare. Acest lucru a supărat foc pe părintele Vereanu, care nu avea tocmai inimă bu­nă pe colegul său. Părintele Vereanu aduse faptul la cu­noştinţa celorlalţi doi epitropi ai bise­ricei Talpalari, d-nii Al. Negruţi şi Că­­tănescu, zugrăvind în acelaş timp, de nesupus, pe părintele Arion, în faţa I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei. Rezultatul a fost retragerea averei bi­sericei Sf. Ilie din mîna părintelui Arion şi acesta nu va mai putea servi de­cît in zilele cînd i se va trimite cheia bi­sericei. Luat aşa în pripă, părintele Arion s’a adresat d-lui Gane, rugîndu-l să intervie pe lîngă părintele Vereanu. Preşedintele consiliului comunal şi pre­şedinte al senatului, care ştie cîtă trece­re are la părintele Vereanu de cînd cu concesiunea Filipescu-Livadidi, a promis părintelui Arion că va interveni direct la I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, cu care se va întrevede la senat. Ni se scrie din Podul­ Iloaiei că un în­­cendiu a isbucnit alaltăeri pe moşia Ho­­dora. Ajutoarele date, focul n’a consu­mat de cît 18 clăi cu strujeni şi o merţă de popuşoi. Şeful secţiunei jandarmilor rurali din plasa Codru s’a tînguit acelei subpre­fecturi că de cîte ori cere intervenţia po­liţiei din Iaşi pentru prinderea sau ur­mărirea cui­va, poliţia refuză ori­ce a­­jutor. Procesul duelului tragic se va judeca astă­zi din nou la secţia IlI-a a tribu­nalului Ilfov. Tribunalul se compune din domnii: Florian, president, Alixan­­drescu, judecător şi Sirină, supleant. Primul procuror, Sărăţeanu, va susţi­nea acuzarea. Cetitorii vor găsi la ru­brica „ultima oră“ începutul desbaterilor. Ministrul Hard a primit demisiunea domnului Al. Philippide de la catedra de limba Romînă, curs superior, al li­ceului naţional. D. V. Burlă, profesor de elină, fost inspector şcolar, a fost numit în locul vacant. Faţă cu belşugul de lucru de la far­­macia spitalului sf. Spiridon, epitropia a hotărît în principiu ca personalul far­maciei să fie augmentat. Se vor crea noul posturi de practicanţi. Mîne, 15 (27) Ianuar, ziua naştere! M. S. împăratului Germaniei, un Te-Deum va fi oficiat în biserica luterană locală. Va urma apoi recepţia autorităţilor în saloanele consulatului, strada Toma­ Cozma. 4 . FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“ 2) GEORGES ON­­NET Răzbunare şi iubire CAPIT. I Ură din prea mai multă iubire Şi­ putea oare să mai stea la îndo­ială un moment în ce chip să aleagă ? Şi vorbind astfelia d-ra Guichard a­­rătă pe noii căsătoriţi stînd în picioare în geamlîcul ce dădea în grădină, unul lîngă altul, zimbitor­ şi radios! formînd cea mai încîntătoare pereche. Tînăra fe­mee îşi scosese vălul şi coroana şi, în rochia albă acoperită de flori de lămăiţă, blondă și roză, cu ochii albaștri scinte­­ind de bucurie, era icoana vie a fericirii. Brun-închis, cu barba ascuțită la vîrf, cu privirea vioaie, cu părul scurt incu­­nunînd o frunte frumoasă, Mauriciu ținea mina Herminei și-i vorbea cu aprindere. Ce-i zicea el ? Asta nu putea s’audă domnișoara Guichard. Dar tînăra femee dedea din cap, cu un ai­er de îndoială și oare­cum neliniștit. Ea făcu cîți­va paşi, apoi încetişor, urmată de Mauriciu se coborî în grădină. Acolo, siguri că vor fi la adăpostul indiscreților, reluară convorbirea începută în mijlocul oaspe­ților lor. — N’aveam încotro ; era singurul mij­loc, zise Mauriciu. -- Dar cît e de primejdios! suspină Hermina. — Dacă ne-ar fi descoperit planurile totul era pierdut, puteam însă face alt­­felia de cum am făcut­? — Așa e. Cu toate acestea mi se strînge inima cînd mă gîndesc că trebuie să amăgesc pe aceia care mi-a ținut loc de mamă. — O faci pentru liniștea ei. — Ești sigur de asta? — Nașul meu e gata să se împace cu dinsa... Mi-a spus-o și ieri. Va face lu­crul ăsta din iubire pentru mine. Va fi oare domnișoara Guichard mai îndărăt­nică și mai greu de înduplecat?...Totul atîrnă de întăia impresie ce va face a­­supra mătuşei d-tale arătarea d-lui Rous­sel... El e hotărît să-i dee mina, să-i facă scuze chiar, la trebuinţă. Şi dumnezeu e martor că nu e vinovat pînă Intr’atîta!... Dacă nici în faţa unei blîndeţi ca a­­ceasta n’ar dezarma d-ra Guichard, nu mai rămîne nici­ o speranţă... Şi eu vreau să sper, pentru că te ador şi fără a­­ceastă împăcare nu poate fi nici o feri­cire sigură pentru noi. — Ah, Maurice, am fost foarte îndrăz­neţi dacă am ascuns adevărul în faţa mătuşei mele... Poate era mai bine să-i mărturisim totul ! — Ca să mă gonească pe ușa afară și să mă oprească de a te revedea? — Poate o înduplecam mai curînd prin rugăminți și lacrimi. Mă iubește mult.... Ar fi stat la îndoială dacă era vorba să-mi facă necaz... — Era nesigur, scumpă Hermină. Pe cînd așa, sunt la bărbatul d-tale ; îmi a­­parții cu totul, am drepturi asupră-ţi. Şi dacă mi le-ar tăgădui cine­va... — Ce-ai face?... întrebă tînăra femee cu un zîmbet fermecător. — Aşi lua o hotărîre violentă... Te-aşi răpi şi, departe de luptele de familie, la adăpostul vechilor uri, aşi trăi numai pentru d-ta şi m-aşi sili să te fac să uiţi prin iubirea mea iubirile trecătoare pe care le-ai părăsit... — Asta ar fi nerecunoştinţa. — Ba, ar fi cuminţenie... Şi ai vedea cit de repede s’ar face împăcarea. Golul pe care l’am fi făcut ar uşura glndirea şi gîndirea aceasta ar aduce pacea.... Crede-mă, scumpă Hermină, uniți, am avea mai multă tărie... Și dacă te lași condusă, dacă urmezi povața mea, sun­tem siguri de victorie. — Cred tot ce-mi spui... In momentul acela se aflau pe o în­­cîntătoare alee ascunsă, departe de toate privirile. Mauriciu petrecu­ un braț îm­prejurul taliei tinerei femei atrăgînd-o încet cătră sine. Hermina, îmbujorată, plecă pleoapele sale lungi şi într’o gra­ţioasă mişcare de moliciune îşi sprijini capul de umărul lui Mauriciu. Se aplecă spre ea, şi blind mîngăia cu’n sărut fruntea albă şi părul blond al aceleia pe care o iubea. încet ei reluară drumul spre casă, unde, în salonul larg, şi frumos, d-ra Guichard, continua a face primirea, neş­­tiind pericolul ce o ameninţa. «Vechia ură», pronunţă Maurice, vor­bind de disentimentele ce existau deja de două­zeci de ani între d. Roussel şi d-ra Guichard. Ar fi putut adăuga: «res­­bunare din iubire», căci dacă mătuşa Herminei area cu atîta putere pe tuto­rele lui Maurice, aceasta era din cauză că-1 iubise prea mult. O pasiune ajungînd la amărăciune, și care fermenta totuși cu aceiaş putere în inima bătriei fete. Pe la anul 1867, un­chiul Guichard, băiat trecut de vrîstă şi foarte bogat, avînd ca moştenitori pe nepoţii săi Fortune, Roussel şi Clémen­­tine Guichard, se delectase în visul de a nu împărţi averea, însurînd pe cei doi moştenitori. (Va urma). 0 Noutate pentru publicul leşan La 14 ianuarie a. c. se va deschide în str. Lăpuşneanu No. 28 o magazie de încălţăminte cu firma «Lumea Ele­gantă» care va vinde mărfurile cele mai fine cu preţurile cele mai moderate. Dimitrie G­receanu Avocat Strada Asachi MAGASINUL CONSEVATORULUI IAŞI Str. Lăpuşneanu 7, şi Str. Golia 54. MARE DEPOZITARE FIANISTE1 Din renumitele fabrici C. Odder Stutt­gart, precum şi de orî-ce fel de Note .-INSTRUMENTE MUZICALE . Atelier special de ori­ ce fel de repe­­raţiuni de Instrumente muzicale. Vînzare în rate lunare. Expediţiuni în provincie. Soli, Kauffm­ann.

Next