Opinia, februarie 1898 (Anul 1, nr. 223-246)
1898-02-01 / nr. 223
2 In sfîrşit pe lîngă toate cunoştinţele de mai sus, îi mai cere sa mai cunoască şi să fie şi un bun inginer,—căci el are a face parcelarea moşiei. Acest profesor—vnchilul directorului— n’are nici voe să se ’nsoare; iar în vacanţă n’are voe a părăsi şcoala, căci atunci, zice d-sa, acest profesor împreună cu elevii are să îngraşe pămîntul cu gunoiu etc. Pe acest savant profesor, d. Mitru, cere domnului Ministru a-l plăti numai cu 200 lei lunar! Uitam a spune că acest profesor este obligat să lucreze sub controlul necondiţionat al Directorului. Cum va fi în stare d. Mitru să controleze ceea ce nu cunoaşte ? Boccea Interpelarea d-lui T. Ionescu Cu ocazia desvoltărei interpelărei d-lui Ionel Grădişteanu în chestia naţională, d. Dim. Sturza a respuns între altele, că d. Grădişteanu sA pus de-a curmezişul drumului seu şi l’a împedecat de-a putea fi samsar cinstit între apăsătorii şi apasaţii de peste munţi. Această ciudată declaraţie a premierului, au făcut pe d. Take Ionescu să adreseze d-lui ministru de externe următoarea interesantă interpelare: Am onoare să interpelez pe d. ministru de externe asupra următoarelor puncte: 1) Cari sunt împrejurările, neted şi lămurit arătate, cari l’au împiedicat pe d-sa de a se face „samsar cinstiti" între Rominii din Ungaria şi guvernul unguresc? 2) Cum şi în ce fel, d. Ioan O. Grădişteanu a stat în preajma d-sale şi l’a împiedicat astfel în succesul operei acesteia de samsar cinstit. 3) Cum şi în ce mod a început d-sa încercările sale de a se face samsar cinstit? Cam au fost demersurile făcute şi cînd şi în ce mod aceste demersuri ale d-sale au fost zădărnicite de d. I.C. Grădişteanu? 4) Dar dacă nu a făcut d-sa nici un demers spre a se face samsar cinstit, cum de la împiedicat d. I. C. Grădişteanu? 5) Iar dacă a făcut ceva demersuri, în ce au constat acele demersuri ? 6) Dacă în acest moment mai continuă, sau are să mai continue încercări de a se face samsar cinstit între Romînii din Ungaria şi guvernul unguresc ? Dacă in faţa nesuccesului sau de a se face samsar cinstit, mai crede că se poate deţine guvernul ţărei ? Ştiinţa Litere-Arte D-na Adela Xenopol, cunoscuta publicistă din Iaşi, a avut ideea de a alcătui pentru anul 1900 un calendar unic în feliul său. Alcătuit din 365 de pagini, fiecare cuprinzînd text şi ilustraţii, calendarul va fi o lucrare de artă, cum n’a existat la noi pînă acum. Ilustraţiile vor representa o adevărată galerie de personalităţi ilustre din ţara noastră, femei în mare parte. * Dacă vre-un editor ar fi dispus să editeze lucrarea aceasta e avizat să se adreseze de pe acum la d-na Adela Xenopol, proprietară escluzivă şi iniţiatoarea acestui gen de calendar. * Mini va avea loc în sala teatrului conferinţa d-nei Sevastos pe care am anunţat-o la timp. Dl. A. D. Xenopol a pus sub presă marea lucare Principiile fundamentale ale Istoriei, care a apare, după cum se ştie, şi intr’o ediţie franceză * Ca şi la primele doua beneficii, sala teatrului naţional va fi literalminte plină astă-seară la „Muşchetarii“—beneficiul societarilor C. Ionescu si Popovici—junior.* Testamentul lui Dreyfus. Reclama infamă a scabroşilor vînzători de broşuri şi imagini conrupătoare s’a folosit mult de senzaţionala afacere Dreyfus. Sarcey denunţă in Temps de ieri cea mai nouă născocire de soiul acesta. Sub titlul Testamentul lui Dreyfus, urmat de injurii şi triviliatăţi se vinde o broşură în care în realitate se face reclamă unor bolnave şi păcătoase producţii „literare“, atît de respîndite la Paris. Bătrînul literat declară că nu poate cita un singur rînd din broşura ce i-a comunicat un părinte de familie şi care s’a vîndut sub titlul de mai sus.* * FOIŢA ZIARULUI „OPINIA^__ 68) PARIS de EMILE ZOLA CARTEA A DOUA III Dacă vreai, mă voi duce să văd pe Thomas astăzi după amiază chiar. Şi în acelaş timp poate voia întîlni pe d-nul Grandidier, aşa că voiu şti ce s’a spus la judecătorul de instrucţie şi unde au ajuns cu afacerea. Cu o privire umedă şi cu o iubitoare strîngere de mină, Guillaime îi mulțumi. — Da, da, frate, fă aceasta, și vei face bine. — Cu atît mai mult, continuă preotul, cu cit vroiam să mă duc astăzi la Montmartre... Nu ’ți-am spus că sînt foarte neliniștit. Dacă Salvat a fugit, trebue să fi lasat pe femeea și copilul lui singuri, l-am văzut în dimineaţa atentatului într’o aşa lipsă, intr’o aşa mizerie, încît nu pot să mă gîndesc la fiinţele acestea sermane, părăsite, murind de foame poate, fără ca să nu mi se strîngă inima de milă... Dacă bărbatul le-a părăsit, copilul şi femeea vor crapa de foame. Guillaume care ţinea mina fratelui sǎu, o strînse şi mai mult, spunîndu-i cu o voce care tremura: — Da, da, va fi bun şi frumos... Fă frate şi aceasta, fă-o. Casa aceea din strada des Saules, îngrozitoarea casă de mizerie şi de suferință rămăsese în memoria lui Petru, ca cloaca teribilă în care agonisia Parisul sarac. Şi acuma din nou cînd se întoarse acolo, după amiază, o regăsi în acelaş glod lipicios, curtea murdărită de aceleaşi necurăţenii, şalele negre, umede, pline de aceeaşi lipsă şi mizerie. Iarna, cînd quartierele frumoase din centru se usucă, se curăță, partierele celor mizerabili rămîn întunecoase și gloduroase sub trepadarea necontenită a turmei sermane. Cunoscînd scara care duce la familia lui Salvat, Petru o sări dea dreptul în mijlocul strigătelor copiilor, car urlați, apoi tăceau deodată, lăsînd casa să cadă intr’o liniște de mormînt. Aducerea aminte despre Laverne, care murise acolo ca un cine în colțul unui coteţ, îl îngheță. Fu pătruns de un fior, cînd ajungînd sus, bătu la uşă, nu I răspunse decît o tăcere adîncă. Nici o mișcare, nici un suflet. — Atunci bătu din nou și cum nu se mişca nimica, gindi că nu era nimeni înăuntru. Poate că Salvat revenise să-şi ieie femeea şi copilul, cari îl urmase aiurea, în fundul unei borfe, ori în streinătate. Aceasta îl mira mult, căci sărăcii nu-şî părăsesc niciodată locul, dînşii mor sau sufăr. Şi bătu încetişor a treia oară. In sfîrșit, in tăcerea cea mare, se auzi un sgomot uşor, de pași mici. Apoi o voce slabă de copil întrebă : — Cine-i acolo ? — Domnul abate. O urmă, tăcere, nu mai mişca nimica. Estia. — Domnul abate care a venit dăunăzi. Aceasta făcu să înceteze orice nesiguranță, ușa se întredeschise și Celine, mica fetiță, lăsă pe preot să între. — Vă cer ertare, d-le abate, mama Theodora a eșit și mi-a spus să nu deschid nimănui. Un moment Petru își închipui, că fără îndoială. Salvat era acolo. Dar dintr’o aruncătură de ochi făcu încunjurul sin gurei odăi in care se îngrămădea întreaga familie. D-na Theodora trebuia să se teamă de o vizită a poliţiei. Revăzuse dinsa pe tatăl ei ? Ştia ea unde se ascundea el ? Se întorsese să le îmbrăţişeze şi să le asigure oare ? (Va urma). MAGASINUL CONSERVATORULUI IAŞI Str. Lăpuşneanu 7, şi Str. Golia 54. MARE DEPOSIT DE FIANE) Din renumitele fabrici C. Odder Stuttigart, precum şi de orice fel de Acte şi INSTRUMENTE MUZICALE Atelier special de orice fel de reperaţiuni de Instrumente muzicale. Vînzare în rate lunare. Expediţiuni în provincie. Soli. Kauffmann. Constantin S. Crupenski FOST MAGISTRAT AVOCAT Ore de consultaţie de la 9 la 11 ore d. a de la 6 — 7 p. m. Strada Lătzescu No. 6, ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ tr Dr. EDUARD FARM It I♦ No. 140 Strada de Sus No. 140 I A S S Y — Maladii Interne — BOABE DE FEMEI Consultaţiuni de la 5—7 ore p. m. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦Sil Dr. Philipp Blumenfeld de la Facultatea de medicină din Viena După doi ani de practică la clinicile din Viena şi Berlin, s’a stabilit în Iaşi. 47—Str. Ştefan cel Mare—47 Casele W. Wassermann Consultaţiuni 8 I0 a. m. şi 2—4 p. m Dp închiript 4e 23 April 1898 l/C llBONBa ICL dang magaz.i din dUghenele Paşcanu, str. Golieî. Ocupate actualmente de Papetăria Grünberg, şi magasia „La Covorul Roş". A se adresa strada Săulescu No. 7 în toate zilele de la 10 la 11 ore dimineaţă. 0 Noutate pentru publicul îeşan La 14 Ianuarie a. c. s-a deschis în str. Lăpuşneanu No. 28 o magazie de încălţăminte cu firma «Lumea Elegantă» care va vinde mărfurile cele mai fine cu preţurile cele mai moderate. Vechiul compozitor Al. Flechtenmacher în etate de 75 de ani a murit în plină mizerie la Bucureşti după cum s-a anunţat acum două zile. Fiu al jurisconsulului din Iaşi, Flechtemacher, de origină austriac, şi împâmîntenit în ţară pentru patriotismul şi lucrările lui juridice şi de cronologie istorică, Alexandru Flechtemacher,şi-a făcut studiele musicale în Iaşi, apoi a plecat la Viena, unde ’şi a complectat în violină, armonie şi contrapunct studiile preliminare ce începuse în ţară. Al. Flechtemacher a fost primul director al conservatorului din Bucureşti. A lucrat, cu întemeietorii literaturei dramatice romîneşti, Millo şi Alexandri, compunînd muzica la o mulţime din operile literare ale acestor doi Campioni ai dramaturgiei naţionale. In colaboraţie cu aceştia a scris muzica la următoarele opere dramatice : Cinel-Cinel, Crainov sau Corbul român (operetă), Rămăşagul, Piatra din casă, Nunta ţărănească, Chiriţa în Iaşi, Doi morţi vii, Baba Horca, Fermecătoarea (Urîta Satului), Banii, Gloria şi amorul, Tusu-Calicul, Scara mitei, Rotarul, Fata de la Cosia (operă neterminată) și Sacagiul (operă comică).* Din eroare a figurat ieri în rubrica aceasta— ultima bucată—sfârșitul unui articol din prima pagină întitulat: la moarte. Cetitorii vor fi observat eroarea.* „IilGA“ Să stârpească alcoolismul In Unire toţi se obligă ?... —„Nu mai bem nici noi cîte-unul şi cu toţi, uniţi în... Ligă...“ * Zigmond. Astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie Beneficiul d-lor C. IONESCU şi M. POPOVICI se va juca MUŞCHETARII Piesă în 5 acte şi 8 tablouri de A. Dumas şi Aguste Maquet—tradusă de d. C. Ionescu. Tabloul I: Călugărul misterios, Lordul şi Călăul, Răsbunătorul, întâia victimă. Tabloul II: întâlnirea Muschetarilor, amorurile luî Cartagnan, isprăvile lui Milion de Crotton, o povestire sîngeroasă, Trimisul lui Cronvel. Tabloul III: Nenorocirea unei Regine, devotamentul Muşchetarilor, Unchiul şi nepotul, răsbunarea urmează. Tabloul IV: Cheul de la Boulognie, Răsbunătorul pândeşte, declaraţie de răsboi, la revedere în Anglia. Tabloul V: Lagărul Regelui Carol I, om şi specie, trădare şi credinţă, Puritanul şi Muşchetarii, o fugă minunată. Tabloul VI: Cea din urmă zi a Regelui, Salvatorii misterioşi, Călăul mascat, Adu-ţi aminte, Decapitarea. Tabloul VII: Vizuina Tigrului, prins în cursă, o desfidere mortală, şiretenia unui demon. Tabloul VIII: Corabia’minată, un complot infernal, beţia providenţială, praf de puşcă în loc de vin, explozia—salvaţi,—în Franţa. NOTE TEATRALE____ 1ST TIOVINA Prezicerile noastre s’au realizat pe deplin—publicul a fost încîntat de cîntul şi de jocul Nuovineî care a debutat pentru întâia oară la Iaşi. Ca orice debut, şi acel al Nuovineî s’a arătat dintru’ntâiu timid, s’a manifestat in producţiuni mici, în acele fermecătoare cîntece care au prevestit deja publicului una din rarele seri încîntătoare pe care trebuia sa i-o dee Cavalleria rusticana interpretată intr’o limbă dulce de o artistă concetăţeană. Cu toate acestea publicul nu s’a pornit fără rezervă cu manifestări entuziaste, ci a vrut dintr’un tăiu să fie convins, să audă și să aprecieze, de aceea tocmai în măiastră bucată a lui Mascagni auditorul numeros a confirmat dreptul sau entuziasm pentru excelentul joc al artistei. Caracteristic intr’adevâr e că d-sa posedă în afară de calitatea esenţială a unui glas minunat şi pe aceastalaltă: Nuovina joacă. Intre înfăţoşarea impozantă şi de o studiată cochetărie a d-nei Darclée şi între pasionata expresie a d-nei Teodorini, am admirat la d-na Nuovina o rară expanziune de sinceritate şi o elequentă expresie de simţire—ajutată atît de mult de figura simpatică a clntăreţei care posedă într’un grad înalt ceea ce numim şcoala bună, educaţie artistică. De altfelio aşteptăm cu nerăbdare s’o auzim In Carmen, ca să Întregim odată cu publicul impresia noastră de admiraţie pentru artista noastră. N ama INFORMAŢII SITUAŢIA Se ştie că la întrunirea majorităţei de general Anghelescu din grupul drapelist a luat cuvintul şi a făcut apel la înfrăţire. »Această declaraţie a generalului aurelianist a fost exploatată maltă samă de foile guvernamentale care începură să cînte victorie şi să arăte cu grupul drapeliştilor s’a scindat şi că d-nii generali Anghelescu şi C. Dimitrescu-Iaşi au trecut cu arme şi bagaje la guvern. Ziarele conservatoare au reprodus la rindul lor acest fapt luat după organele guvernamentale.* * * In Drapelul de azi însă, apare o protestare subscrisă de d. d-l general care declară verde: sunt și remin membru devotat al grupăreî de la Drapelul. In acelaș număr al ziarului aurelianist apare o notă oficioasă a grupului în care se spune că toate cîte s’a zis despre defecţiunile d-lor P. Grădişteanu, A. Băicoianu şi Dimitrescu-Iaşi, sunt cu totul neîntemeeiate de oarece aceşti amici ai grupului disident nu s’au gîndit nici odată să’l părăsească. * * * Pe de altă parte ziarul Dreptatea vorbind despre întrunirea majorităţilor d-lui Dinu. Sturdza se esprimă în următorul mod categoric. Guvernul n’o poate duce, — aceasta este credinţa cu care toţi au părăsit adunarea. In contra unor numeroşi adversari naturali, un guvern poate lupta cu succes, pentru că toate criticile acestora sunt întotdeauna supuse îndoelei din partea publicului ; cînd însă un guvern are in contra lui partidul din care el însuşi nu e decît un delegat, atunci lucrurile se schimbă. Astăzi, guvernul se găseşte în această penibilă situaţie : inpotriva luî sînt grupaţi toţi militanţii partidului, toţi luptătorii populari liberali cunoscuţi ţării din vremile de opoziţie, toţi, sau mai toţi, oamenii de valoare politică şi socială. In asemenea condiţiuni, nimeni nu întreabă cine are matematiceşte mai multe glasuri,căci adeseori 42 fac mai mult de cit 49. Guvernul domneşte azi nu cu un partid, ci cu o ciosvîrtă,—şi Încă... cu ciosvîrta de la coadă ! Căci doară simpaticii noştri amici Pană Frumuşană şi Titus Buescu n’au rîvnit niciodată capul, ci mai mult drobul în politică. Prin urmare, să nu-şi facă nimeni curaj de pîslă şi parigorie de om bolnav. OPINIA POPULARE O zicere la „Bunii popei“ Lelea, bărbăţălul tău, Ologi-l’ar Dumnăzău. Ba sî nu ni-l ologiascî Numai ochii sî-i pocneascî. Cî olog sădi la foc, Şî prin casî vedi tot.... Irimia Nedelcu Deplasări Hotel Traian: Vasile Nicolau prop. Dorohoiu, Costică Codrescu idem Botoșani, I. Schwartz comersant Galaţi, Heinrich luster idem Baden, S. Rosen voiaj. Bucureşti, A. Reicher idem Bucureşti. Hotel Europa: Găp. Boboc Bucureşti, M. I. Arnold idem, M. F. Lazar idem, Ch. Goslav Helişteni --------------- ■■■Ill «N» 1 »■ -------------- Sinuciderea căpit. Comănescu Mersul cercetărilor.—Noi delapidări. Ordin de arestare.—Avizul comisiunei medicale.—Prezentarea comandantului pieţei.—Convorbire.—Sinuciderea.—Panica.—Starea d-nei Comănescu.—Impresia. Despre morţi nimic decît bine! Am dori din suflet să putem face ca şi de astă dată, proverbul înţelept să fie aplicat. Dar condiţiunele în care s’a petrecut această sinucidere,—condiţiuni mai tragice de cît îşi poate cineva închipui, sfîrşitul acesta tragic, care aminteşte doar în mintea noastră descrieri din romane, ne silesc să vorbim şi spunînd deja lucrurile cauzătoare, vom fi nevoiţi a spune lucruri dureroase pentru memoria sinucisului. Dar avem altă mîngăiere. Spunînd lucrurile exact cum sunt, vom împedeca răspîndirea acelor versiuni, care venite din domeniul fanteziei sunt redate ca fapte sigure. * ♦ Din timp s’a vorbit de o încurcătură financiară, cu privire la un mandat de 10.000, în care căzuse căpitanul Duţă- Comănescu, casierul şcoalei militare. Afacerea era foarte încurcată și pentru a evita orice bănuială Comănescu a depus cei 10.000 lei. In primul moment se credea că ar fi la mijloc o escrocherie şi că Comănescu ar fi victima unui escroc. Cercetările parchetului militar— foarte greoae ca de obicei—aduceau în fiecare zi surprize noi în ce priveşte iscăliturile de pe mandat. Şi astfel lumea care la început vedea în depunerea banilor, un început de nevinovăţie, începe să bănuiască că Duţă- Comănescu ar fi într’adevăr vinovat. Astăzi se dovedeşte că depunerea acelor 10.000 lei avea de scop de a termina cercetările, căci Comănescu avea pe conştiinţă o sumă de delapidări mai mari încă. Căci într’adevăr în urma încurcâtureî cu mandatul, Comănescu a fost permutat la reghimentul 13 Ştefan cel mare tot în calitate de casier. Prin numirea noului casier la şcoala militară s’a făcut o nouă controlă vntregei administraţiuni a lui Comănescu. Şi lucru curios acolo unde generalul Eustaţiu Bengescu şi alţi controlori au găsit o administrare perfectă, noua cercetare descoperă o delapidare de 45.000 lei. * * * In timpul acesta Duţă-Comănescu se înbolnăveşte greu. O veche boală de care părea că scapase, revine, desigur In urma nesfârşitelor emoţii şi suferinţi şi Comănescu cade la pat bolnav de un reumatism poliarticular acut, boală cu diagnoză destul de gravă. Două mandate de aducere lansate in contra căpitanului n’au putut folosi la nimica intr’u cît era bolnav la pat. * ste # Cu descoperirea noilor delapidări parchetul militar lansează în contra lui Comănescu un mandat de arestare. Dar nici arestarea nu se poate face. Generalul Iarca numește atunci o comisiune medicală compusă din d-nii d-nn Miclescu și Thiron, care să constate dacă Comănescu e atît de greu bolnav încît să nu poată fi transportat la spitalul militar. Comisiunea medicală s’a prezintat ieri la locuinţa lui Comănescu. Raportul comisiunei conchide că poate fi transportat. Se spune că lui Comănescu comisia medicală ar fi declared că nu poate fi transportat. In urma raportului în chestiune, comandantul pieţei d. let. col. Stamatopol * * * * şi d. căpitan Moisachi se prezintă la locuinţa d-lui Comănescu pe la ora 2 şi 80 p. m. Apariţiunea acestora a fost ca o lovitură de trăsnet pentru nefericitul căpitan. înştiinţat de scopul vizitei, Comănescu în prada unei vii agitaţii roagă a fi lăsat cîteva momente libere, căci e teribil enervat. D. let. col. Stamatopol se îndepărtează de patul bolnavului şi viu mişcat şi d-sa se apropie de fereastră şi priveşte pe stradă. Căpitanul Moisachi se pune lingă masă şi găsind acolo un volum «Gînduri şi Vise» începe a fîlui. Nici cinci minute n’au trecut şi o straşnică detunătură se aude. Comănescu care avea revolverul sub pernă, îndreptase arma ucigătoare înspre inimă şi peste un moment era mort. Ofiţerii remaseră ca trăsniţi la auzirea detunăturei. Nenorocita soţie care se afla în camera vecină aleargă îngrozită şi cade alăturea de pat mai mult moartă. * * Imediat se înştiinţează autorităţile. Sosesc la faţa locului d-nii Penescu, prefect de poliţie, Stoenescu procuror, căpitan Cujbă, raportorul parchetului etc. Am văzut cadavrul nefericitului cîteva minute după ce Comănescu se sinucise, întins în pat, avînd rana în dreptul ţîţei din partea stingă, nici urmă de sînge nu se vede. Odaia în care s’a întîmplat tragica scenă e mică, foarte simplu mobilată. Cîteva prietine înconjoară nefericita soţie, excesiv de slabă. * * * Pe urma luî Comănescu nu remîne nicî un copil. Credem că sfirșitu-i tragic ne dispensează de a vorbi de felul de trai al aceluia, a cărui hotărîre fatală dovidește că în inima luî mai licărea o scânteie de cinste destul de puternică, pentru a prefera moartea unei degradări rușinoase. CI. In cursul săptămămîneî acesteia la institutul antirabic s-a întrecut numărul de topo de pacienţi, trataţi de la înfiinţarea numitului institut. Ieri urma să se întrunească comisiunea pentru analizarea proiectului Paiano privitor la aducerea apei. D. Paiano a înaintat administraţiei comunale un raport privitor la modul lucrărilor. Prădarea bisericilor Cercetările D. Botez şeful siguranţei publice s’a întors azi din comuna Stînca unde a continuat cercetările privitoare la furtul bisericei de acolo. Ieri dimineaţă d. Botez a fost prin Rediu lui-Tatar , iar alaltăieri la Cetăţuie şi cercetările au stabilit cu exactitate că una şi aceiaşi persoană a operat furturile acestor 3 biserici. E un popă, negricios, de statură mijlocie, ziceau toţi locuitorii din Rediu-lui-Tatar şi Stincă, care sfinţea fîntînele omenitor. S’a mai stabilit bine că pretinsul popă ţine mult la rachiu--toţi cîrciumarii au afirmat-o—şi cînd se îmbată dormea prin carele oamenilor. Popa a fost zărit mergînd de mai multe ori spre malul Prutului, şi se presupune că e în legătură cu o bandă de hoţi din Sculenii-ruşi. Toate aceste au fost adeverite şi de locuitorii din comunele Şendreni și Frăsileni. Locotenentul Mihail Mavroeni din Reg. 8 Calarasi, din cauza relelor purtări și gravelor abateri, va fi chemat înaintea consiliului de reformă.