Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)

1898-11-26 / nr. 166

Nimic mai natural pînă acum, dar nu aci s’au oprit lucrurile. Şi de astă dată ca şi alt cind­va in această pornire s’a amestecat acea mină de studenţi veşnic fatali, cari pretutindeni aduc cu dinşii ură şi discordie, atunci cind ie mai mare nevoie de dragoste şi pace.—Aceşti oa­meni, cari se adăpostesc sub numele de socialişti, ori cind a fost vorba de o mişcare patriotică s’au amestecat cău­­tînd să impedece acţiunea celor grupaţi în jurul ideilor sfinte de patriotizm şi rominizm. Tot ce le trecea prin minte socialiş­tilor­­era bine venit îndată ce tindea la pîngărirea idealului nostru naţional. Nu voim noi să ne luăm sarcina de a califica acele mijloace întrebuinţate de iei.—Lumea le cunoaşte şi verdictul o­­piniei publice a fost­ zdrobitor pentru colegii noştri socialişti. Timp îndelungat au trebuit să trăiască retraşi de ori­ce societate studenţească, cercînd din cind în cînd să doboare sin­gura societate naţionalistă «Solidarita­tea». Am avut lupte grele de dus, lupte in cari activitate distală s’a desfăşurat şi de-o parte şi de alta; tot­deauna insă au­ rămas în minoritate. Astă­zi aceşti oameni alungaţi de pre­tutindeni unde ideile naţionaliste găseaui adăpost, văzînd că iniţiatorii cercului studenţesc sunt studenţi, cari n’au avut vreme să-I studieze şi să-i priceapă în­deajuns de bine, au crezut nimerit a se pune în fruntea lor, a le uzurpa, ast­fel, dreptul de iniţiativă şi a căuta ca prin mijloace ce lasă mult de dorit ca since­ritate şi ca moralitate deci, să-l organi­zeze şi să-I conducă ast­fel cum credin­ţele lor socialiste cer. Au intervenit şi de astă dată pentru fatalitatea ideilor iniţiatorilor, s’au a­­mestecat şi au adus cu dînşii veninul ideilor tulbure, simbure de veşnică dis­cordie. Prin inducere în eroare asupra ade­vâratului ţăl urmărit de dinşii prin sur­prindere şi alte mijloace de aceiaşi na­tură, a căror înşirare ar indispune dacă nu mai mult şi pe cei înzestraţi cu cele mai slabe noţiuni de cinste şi moralitate, cautau să-şi facă adepţi, cari îndată ce aveau ocazia de a-i vedea şi constata cine sunt şi cum lucrează, dezgustaţi şi decepţionaţi de viaţa studenţească, de care îşi făceau atîtea idealuri, se retrag mărginindu-se a trăi în cercul a doi, trei intimi. Aci şi întru aceasta, d-le rector, gă­siţi adevărata cauză a apatiei studenţeşti. Cînd intrînd în viaţa studenţească, ti­­nărul îşi vede idealul sfărâmat, se vede deconcentrat în chipul lui de vederi şi aceasta din cauza mijloacelor întrebuin­ţate de studenţii socialişti nu ie de mi­rare dezinteresul şi apatia ce predomină pe studenţi. Cînd între studenţii seriilor anterioare, chemaţi, pînă la oare­care punct, a di­rigut primii paşi ai novicelui în viaţa studenţească se găsesc unii cari uzează de mijloace veşnic certate cu sincerita­tea şi moralitatea, rezultatul pentru cel ce reprobeazâ aseminea apucături nu putea fi de­cit de a forma o societate care prin toate mijloacele cinstite căutau să-l demascheze publicului, arătindu-i pe dinşii ceia ce sunt. Cind numărul studenţilor ieşeni ie atît de mic şi cînd şi aceştia nu sunt uniţi în acţiunile lor, ie un ce firesc actuala stare. Nu de mult a încetat o societate înfiinţată de ctţi­va socialişti, cari mar­­­­cîndu-se cu ideile patriotizmului şi ale naţionalizatului şi cari punîndu-se sub egida protectoare a unui comitet de o­­noare, compus din d­ni profesori univer­sitari.—Induşi în eroare de sigur asupra adevăratelor* lor scopuri—faceau propa­gandă socialistă In mahalalele laşului. Şi acum care ie calificativul meritat de cel ce uzează de aşa mijloace, care ie încrederea ce trebuie s’o puie ori-cine în vorbele lor ? Cînd cine­va exploatează buna cre­dinţă, care e soarta ce-o merită ? Şi în aceste condiţii, cind­­ei au ajuns să exploateze buna credinţă atît a stu­denţilor cit şi a profesorilor universitari şi să aducă vrajbă şi discordie printre cei dintâi cum voiţi să mai existe ar­monie, unitate de acţiune şi chiar ac­ţiune ? Vă adresăm acestea în momentul în care v-aţi hotărit să organizaţi studenţi­mea neorganizată.­­* Vă rugăm deci să sfătuiţi pe tinerii iniţiatori ai cercului studenţesc să uzeze cu mare precauţiune de sfaturile acestor fruntaşi uzurpatori a dreptului lor. A­­rătaţi-le că trebuie să puie la carantina propiei lor judecăţi sfaturile acelora ce induc în eroare, exploatează buna-cre­­dinţă şi sinceritatea pentru a face numai punte­a de trecere ideilor ce dînşii profe­sează. Veţi considera de asemenea, d-le Rec­tor, că apatia studenţească nu ie­se cit miniatura apatiei generale a societăţei ultimei jumătăţi a veacului nostru, a­­patie pe care o întreagă lume de spirite adine cugetătoare o constată şi pentru al cărei sfîrşit se luptă din toate puterile Credem că veţi considera iarăşi că ie mai greu a crea de­cît a îndrepta un cer ce există, cînd lasă de dorit, pentru unii, acel ce. Şi direcţia reorganizăreî studenţilor trebue dată mai cu samă în vederea ul­­timelor spuse. Nimeni nu va fi în stare să ne facă a fi membri în aceiaşi societate in care s’ar afla şi acel ce veşnic au pingărit romînizmul.—Va fi un ce neavenit a a­­propia pe acel ce chipul de vederi îl în­depărtează atît de mult. — Organizaţi-l pe cei neorganizaţi, nici o dată însă i­­dealul naţional să nu fie deconsiderat. Arătaţi-le să se păzească de socialişti şi de falşii naţionalişti, pe cari credem că-i cunoaşteţi îndeajuns şi pe cari de veţi voi vii putem numi. (urmează 100 de iscălituri) Iată telegramele primite la solemni­tatea inaugurărei şcoalei «Vasile Ale­xandri» : Piatra II. Salut călduros solemnitatea aste! Inau­gurări. Salut cu entusiasm şi respect pe Înaltul ei preşedinte, pildă vie a dragostei şi de­votamentului pentru şcoală şi instrucţie. Să furăm o sem­tee din doru-i nobil şi toţi cu şcoala „Vasile Alexandri“ In frunte, să ne înfrăţim prin muncă şi devotament pentru şcoală, neam şi ţară. Zulnia laăceacu. Piatra II. Salutăm de departe, dar cu aceiaş dra­goste serbarea Inaugurărei. Dumnezeu­ să ajute ridicarea cltor mai multe localuri de şcoli, iar pe noi toţi să ne unească cu gin­dul şi simţirea de a munci cu tot devota­mentul şi dragostea pentru şcoală, singurul mijloc sigur pentru Înălţarea neamului şi a ţerii. Trăiască destinsul preşedinte al ser­­bărel­u-­ ministru al instrucţiei publice care ne Învaţă cum să iubim din toată inima şcoala, trăiască directorul şcoalei d-l Mus­­teaţă exemplul viu al devotamentului şi iu­birea misiunei sale. Cleopatra Micărescu Didina Măcărescu Tirgu Neam­ţ. Cu sufletul, cu inima Intre d-voastră fu­gind pe D-zeul părinţilor noştri să ajute pentru Înălţarea încă a multor locale Ini­moase de şcoală, mindria şi puterea patriei. Trăiască ministrul, trăiască directorul şcoalei, Gheorghe şi Smaranda Cosmovici. Agenţii siguranţei au prins pe chelnerul Constantin Neculau, care fugise o­l de la parchet de sub paza santinelei. Comisarul comunal Dimitriu a confiscat o căruţă cu 80 kilograme pline, ce avea lipsă la cântar. Plinea a fost trimeasă la primărie pentru a fi înpărţită la şarad. La secţia I a fost arestat individul Cos­­tache Nichifor, care furase un sac cu man­gal de pămlnt de la magazia gărei. Fiind surprins asupra faptului de acariul Neculai Theodorescu, Nichifor s’a repezit să-l dea cu un cuţit. Dar a fost imediat oprit. Telegramele Străinătăţii Athena, 24 Noembre. Se confirmă ştirea că drapelul turcesc va fu­rli numai într’o mică insulă din gol­ful Suda, iar în orașele Cretei va fi ar­borat numai drapelul cretan. Paris, 24 Noembrie Ziarul Radical spune cum că din an­cheta Curței de casație ar rezulta în mod absolut că adevăratul trădător ar fi de­functul colonel Henry, care primea bani de la străini. Colonelul Henry cheltuia 30,000 fr. pe an, pe cind venitul lui nu era de­cît de 7—8,000 fr. După acest ziar Henry remitea docu­mentele mai cu seamă prin intermediul fostului maior Esterhazy. Cind s’au născut bănueli, ei au com­binat acuzarea în contra lui Dreyfus. Co­lonelul Henry a dictat borderoul lui Es­terhazy. Ştirea aceasta a produs o mare sen­zaţie prin cercurile de aci. Petersburg, 24 Noembre. Ţarul a adresat o lungă scrisoare prin­ţului George al Greciei, comisarul gene­ral al Puterilor la Creta. In această scri­soare împăratul Rusiei dă cite­va sfaturi prinţului şi-l recomandă de a da probe de înţelepciune în guvernarea sa. Viena, 24 Noembre. Ţarul venind la primă­vară aci la Viena, se va duce să viziteze şi pe îm­păratul Wilhelm din Berlin. Circulă cu insistenţă svonul că Ţarul se va duce să viziteze şi pe regele Um­berto al Italiei, Paris, 24 Noembre. Cererea prezentată Curţei de casaţie de avocatul Mimerel în numele lui Pi­cquart, şi în care pe baza unor articole din codul de procedură criminală se cere ca fostul colonel să fie judecat pentru comunicarea de documente avocatului Leblois de tribunalul corecţional, iar nu de consiliu de rǎzboiu, e foarte mult comentată prin toate cer­curile. Curtea de casaţie va delibera în cu­­rînd în această privinţă. Cererea e in general considerată ca admisibilă. Senatorul Fabre şi deputatul Four­ ULTIME INFORMATA Toţi domnii abonaţi atît de prin judeţe cit şi cel din locali­tate, sunt cu insistenţa rugaţi sa bine­voiasca­a achita abonamen­tele joi-lor. In caz cindi timp de opt zile de la data publicărei acesteia nu vor fi următori acestui aviz li se va suspenda trimiterea ziarului. X înaintea Curţei de Apel s. I începe astăzi procesul dd. Niculescu şi Miteanu condemnaţi de Trib. Bacau pentru ban­crută frauduloasă, în exploatarea pădu­rilor de la Doftana.­­ Săptămîna aceasta se vor anunţa atît în Cameră cit şi în Senat interpelări d­­lui Dim. Sturdza, cu privire la scrisoa­rea d-sale, publicată în ziarul Tribuna din Sibiu, şi adresată condamnaţilor din procesul memorandumului . Interpelarea d-lui Maiorescu a fost sdro­­bitoare pentru d. Sturdza şi pentru toţi aceia cari se solidarisează cu cîrmuirea d-lui Sturdza. Drepturile bisericei sf. Neculai din Bra­şov şi nemernicia d-lui Sturdza au fost puse într’o lumină limpede, care a miş­cat toate inimile oneste, a umilit sufle­tele colectiviste şi a deşteptat speranţe, că nu se va mai găsi un guvern româ­­nesc care să scoboare atît de jos min­­dria Romîniei. Vorba cumpănită, argumentarea deci­sivă, forma elegantă şi graiul armonios al maestrului dădea bătrlnei adunări o majestate, ce contrasta cu suflete per­­dute ale majorităţii, iar sentimentului naţional o dignitate pe care n’a putut-o înţălege nici­odată d. Dim. Sturdza. Vom împărtăşi mîine cetitorilor, în în­tregul său, discursul d-lui Maiorescu. *­ Răspunsul dat de d. Sturdza a fost încurcat, zăpăcit, umil, un răspuns mai mult polemică cu d. Take Ionescu, un răspuns care a lăsat tribunelor şi chiar majorităţii impresia, că d. Sturdza este cel mai ticălos ministru, din ciţi a avut ţara romînească, incepînd cu domnia lui Cuza-Vodă şi venind pînă astă­zi, într’un interval de 49 de ani. * * * Atacul îndreptat de primul ministru In contra d-lui Take Ionescu, va fi re­levat de acesta în Camera deputaţilor, unde d. Sturdza va avea să petreacă ia­răşi cîte­va ceasuri dureroase.­­ Regele a dăruit un număr de stinjeni de lemne din pădurea Poeni pentru a fi împărţite prin administraţia comunei Iaşi. D. Gane, care-şi cunoaşte bine persona­lul, s-a temut de a pune lemnele în vre­unul din depozitele Primăriei şi a rugat pe directorul şcoalei Comerciale de gra­dul II să primească lemnele în deposi­­tul acelei şcoli. Direcţia însă a refuzat pentru motive de linişte a şcoalei. SSCu toate aceste greutăţi totuşi d. Gane n’a îndrăznit să pue lemnele în vre­unul din depositele Primăriei şi le-a depus în ograda Sf. Ilie sub scutul sacru al pă­rintelui.­­ Am dat ieri o informaţie eronată cu privire la aminarea reprezentaţiilor de beneficiu al artiştilor dramatici. Rectificăm eroarea. D. Fîntînaru n’a amînat beneficiile , ci le-a suprimat pur şi simplu. OPINIA n­effc, care anunţaseră interpelări asu-p ra conexităţei proceseior Picquart şi K­eyfus, au amînat interpelările lor. — Agitaţia In favoarea fostului colo­nel Picquart creşte tot mereu. — Azi Picquart a fost din nou inte­rogat de secţia criminală a Curţei de casaţie. Circulă svonul că el a făcut grave revelaţiuni asupra Intrebuinţărei fondu­rilor secrete. Cutia cu Scrisori Secuieni, 24 Noembre 1898. Prea stimate d-le Bădăran, Găsesc, din Intlmplare, In una din comu­nele plăşii mele ziarul „Epoca“ de la 17 Noemvrie, In care d. V. Săghinescu pole­mizează cu Constituţionalul cu privire la o statistică a Evreilor din ţară. Lucrul mi-ar fi cu totul indiferent, dar, fără să pot pri­cepe cum şi de ce, d. Săghinescu Îşi încheie articolul prin o imputare adresată „ Opiniei“ din Iaşi care ar fi publicat astă vară „un articol de fond, la adresa Franciei, Introdus prin surprinderea redacţiei.“ D-sa esplică Intr’o notă pe cit de nedreaptă pe atît de răutăcioasă că pe atunci subsemnatul era singurul evreu In redacţia „Opiniei“ ; şi... aţi Înţeles originea articolului „la adresa Franciei.“ Pînă voia răspunde aiurea la celelalte mici insinuări ale aceleiaşi note, vă rog, să bine voiţi a Însera aceste citeva rinduri care vor adeveri că n’am avut nici­odată calitatea de a scrie, cu sau fără surprindere, articole de fond pentru ziarul „Opinia.“ Prea devotat I­r. A. St­eler­iu au medic­al plăşii „Bistriţa de Sus“ jud. Bacau. Din partea unui om inimos ca d. Fîn­­tinaru ar fi fost chiar de mirare să se întîmple alt-fel. Am rectificat știrea ca să nu’și piardă valoarea.­­ In procesul familiei Iacobsohn pentru șantaj s’au terminat desbaterile ieri la ora 4. După o deliberare de o oră Cur­tea a decis în unanimitate respingerea chemărei la interogator a părţei civile ca neadmisibilă. După o scurtă discu­ţie Curtea în majoritate a admis cere­rea inculpaţilor de a li se cita marto­rii ce vor invoca şi cauza a fost amî­­nată pentru un alt termen. Jurisprudenţa Curţei este de o mare importanţă. Întâia dată în jurispru­denţa noastră şi după discuţii în con­­traeditoriu atît de desvoltate, Curtea de­cide că în materie penală chiar pentru dovedirea de convenţiuni nu se poate admite ca probe interogatorul în con­­diţiunile procedurei civile, nici jură­­mîntul. " In afacerea privitoare pe Elias Tenen­­baum pentru bancrută simplă şi frau­duloasă curtea s. I-a a dat afară deri­ziunea sa. A respins apelul procuroru­lui şi nereţinînd de cît delictul de ban­crută simplă a condemnat pe inculpat la 4 luni închisoare. Viitoarea administraţie comunală Intrigele ţesute în timpul alegerilor au inceput să iasă la iveală. Pe noi nu ne miră, căci ne aşteptam la aceasta; eram convinşi că coarnele culbecilor mari şi mici au să se arăte cit de curînd şi urmele pe unde s’au tîrît, se vor distinge bine după dîra ce a lăsat. Trebuiau să se dea pe faţă la con­stituirea administraţiei. Aci sunt apeti­­turile de satisfăcut, aci e buba coaptă gata să spargă. Sunt două tabere în luptă pentru a­­legerea ajutoarelor de primar: tinerii liberali şi cei bătrîni. Dar în realitate sunt a­lţi inimici, ciţi consilieri sunt la număr. Candidaţi de ajutoare, care mai de care, şi la delegaţii cu diurne, toţi. Ma­rele Sublînzitor, maestrul Gane chiar se află în încurcătură la împărţirea cio­lanelor de ros. Zimbetul sau nu mai a­­re farmecul potolitor, ca până acum. Ceea ce este curios pentru noi e un zvon pe care l-am auzit mai bine astă­zi dar care de vre-o trei, patru zile a re­­sunat şi­­prin redacţia noastră, ca şi prin oraş. Negustorii romîni au ales o delegaţie compusă din d-nii Ştefănescu, Filipescu şi Spituz, ca să intervie pe lingă cei cu trecere, ca actualii ajutori de primar să fie schimbaţi şi să ceară în locul lor pe d. Sădulescu şi încă, un negustor. Noi ştim vorba: «Toţi ca unul fata mea». Cu ce vor fi fost amăgiţi negustorii la alegeri, cum a fost amăgită şi altă multă lume, nu se ştie, dar un fapt im­portant ese la lumină, mai clar de­cît lumina zilei. Negustorimea oraşului a fost nemulţumită cu administraţia tre­cută, şi totuşi a mers la vot tot pentru acelaşi partid şi pentru mai aceeaşi oameni. Ce li se va fi promis, cum vor fi fost pîcîliţi, nu ştim bine nici pănă acum dar începe a se întrezări ; sperăm s’a­­vem cit de curînd cheia enigmei; ne­mulţumiţii ca şi cei păcăliţi vor vorbi destule, neprovocaţi de nimeni. In consiliele conservatoare elementul negustoresc era bine şi numeros repre­zentat, căci am înţeles* ca toate breslele să fie chemate la gospodăria comunală spre a dirige şi aşi spune cuvîntul. Liberalii ’i au lasat pe­­dinafară, ca ceva ce nu merită a fi bagaţi in samă, ’i au ademenit cu vorbe pînă au trecut gîrla ş’acum mai mult ca sigur vor fi traşi din nou pe sfară. Oare nu’şi me­rită soarta. Delegaţia negustorilor a bătut se zice pe la multe uşi, dar iar se mai zice că mare treabă n’au făcut; s’au ales cu vorbe, şi bune şi dulci, dar să nu prea tragă multă nădejde, căci au alţii grijă de trebile şi rostul comunei . Cei­­cari sunt aleşi. Negustorii trebue să-şi amintească zi­­cătoarea : «Lupu ’şi schimbă părul, dar naravul bag. Tot aşa şi liberalul : spune multe din gură, dar la fapte, pace bună strînge şi bagă ’n traistă ; nu’I pică nici fărîmă pisicel, necum de veci să-I fie milă. I-aţi ales, purtaţi-I acum în spinare; au trecut gîrla fără să se ude, graţie u­­merilor d-voastră, cel puţin lasaţi-I acum la mal să se scîrnăvească. Puneţi batis­ta la nas şi treceţi înainte. X. D. Tăcu s’a interesat mai mult de cît ori care cetăţean ieşan de mersul afa­­cerei cu şantajul familiei Iacobsohn. Asară a fost foarte desperat, cînd a auzit că procesul s’a amînat. Este şi misterul acestei interesări şi acestei desperări, d. Tăcu are speranţă ca din cauza acestui proces, d. Săndu­­lescu nu va pute asista la prima şedinţă a consiliului comunal cînd se va alege administraţia. După oameni şi norocul a început a te părăsi Cene Iorgule. ULTIMA ORĂ Serviciul telegrafic al Opiniei Desch­iderea reischlagului German Berlin, 25 Noembre. Parlamentul german s’a deschis printr’un dis­curs al tronului. Dimisia preşedinţilor parlamentului Ungar. Buda-Pesta 25 Noembre. Dimisia ministrului Croat Io­­sipk­ovici a provocat dimisia d-lui Szilagyi, preşedintele camerei şi a d-lor Lung şi Kardos, ambii vice­preşedinţi. Parlamentul, lip­sit de biuroli, îşi va suspenda şe­dinţele. Procesul Picquart Paris, 25 Noembrie. Pans şi JBertelus au depus ca martori înain­tea casaţiei în procesul lui Picquart. Regulatorii! «­e competin­ţă Paris 25 Noembre Cererea regulatorului de com­­petinţe introduse de avocatul Mi­niere în numele lui Picquart vine la casaţie Joi. Mimerel va susţine cererea. Atalin e raportor. Se crede ca Manau, procuro­rul general va lua concluziunî favorabile lui Picquart. Mersul tratativelor Bucureşti, 25 Noembrie. Astă seară să Ints unesc Krapolisk­î şi Fleviştii. Se cred­e c­ă vor da Iss u­­nanim­itate mandat ca puteri abso­lute lui Aurelian, Deliivr­incea şi Fleva ca să trateze cu Stătescu şi Sturdza pentru formarea unuii mi­nister de concentrare. D De necrezut, se zice că şi Costinescu a cedat. ÎNŞTIINŢARE Aduc la cunoştinţa onor. public că pe lîngă salonul actual de frizerie pentru domni, am deschis încă un salon special pentru cuafajul damelor, fabricaţiune de frizere, pufuri şi alte ornamentaţiuni de păr pentru cuafiuri. — Odată cu aceasta mai fac cunoscut că noul local este bine asortat cu cele mai bune parfumerii, ar­ticole de toaletă și tenturi pentru păr, toate aceste fiind comandate direct de la cele mai mari fabrici din Paris în tim­pul cît mi-am urmat cursurile de cua­fturi pentru dame în acel oraș, îmi per­mit a asigura pe onor public’ că va fi pe deplin satisfăcut din toate punctele de vedere. 1­. S. Ion­escu­ Cuafor-Parfumier Iaşi, Strada Golia 80—32. GLOBULINA nu va mai fi COAJ­A 1FE î*lAriT!&A (incrustctt luni) la CAZANELE CU ABURI Intrebuinţînd Globulina Introdusă la fabricile cu aburi, docuri, flotilă mori şi la agricultori posedînd maşine, etc. CEREŢI CATALOAGE ŞI PREŢURI CELE MAI BUNE REFERENŢE Nu alterează de loc NICI TINICHELE NICI GARNITURI Agenţia gen. pentru toată Romînia şi Orient ECOURI Pentru sezonul de toamnă şi iarnă se recomandă încălţăminte solide şi mo­derne la Magazinul D. V. Polak & Co., strada Lăpuşneanu 32. Asemenea a pus în vinzare galoşi şi şoşoni f­iloşî veri­tabili ruseşti din St. Petersburg numai prima calitate. Pentru dispariţia bătăturilor se gă­seşte în acelaşi magazin bronzuri de «Asbest» ca cele mai practice şi higie­­nice. Vînzare cu preţuri avantajoase şi fixe, a 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacție.

Next