Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)
1898-11-26 / nr. 166
Nimic mai natural pînă acum, dar nu aci s’au oprit lucrurile. Şi de astă dată ca şi alt cindva in această pornire s’a amestecat acea mină de studenţi veşnic fatali, cari pretutindeni aduc cu dinşii ură şi discordie, atunci cind ie mai mare nevoie de dragoste şi pace.—Aceşti oameni, cari se adăpostesc sub numele de socialişti, ori cind a fost vorba de o mişcare patriotică s’au amestecat căutînd să impedece acţiunea celor grupaţi în jurul ideilor sfinte de patriotizm şi rominizm. Tot ce le trecea prin minte socialiştilorera bine venit îndată ce tindea la pîngărirea idealului nostru naţional. Nu voim noi să ne luăm sarcina de a califica acele mijloace întrebuinţate de iei.—Lumea le cunoaşte şi verdictul opiniei publice a fost zdrobitor pentru colegii noştri socialişti. Timp îndelungat au trebuit să trăiască retraşi de orice societate studenţească, cercînd din cind în cînd să doboare singura societate naţionalistă «Solidaritatea». Am avut lupte grele de dus, lupte in cari activitate distală s’a desfăşurat şi de-o parte şi de alta; totdeauna insă au rămas în minoritate. Astăzi aceşti oameni alungaţi de pretutindeni unde ideile naţionaliste găseaui adăpost, văzînd că iniţiatorii cercului studenţesc sunt studenţi, cari n’au avut vreme să-I studieze şi să-i priceapă îndeajuns de bine, au crezut nimerit a se pune în fruntea lor, a le uzurpa, astfel, dreptul de iniţiativă şi a căuta ca prin mijloace ce lasă mult de dorit ca sinceritate şi ca moralitate deci, să-l organizeze şi să-I conducă astfel cum credinţele lor socialiste cer. Au intervenit şi de astă dată pentru fatalitatea ideilor iniţiatorilor, s’au amestecat şi au adus cu dînşii veninul ideilor tulbure, simbure de veşnică discordie. Prin inducere în eroare asupra adevâratului ţăl urmărit de dinşii prin surprindere şi alte mijloace de aceiaşi natură, a căror înşirare ar indispune dacă nu mai mult şi pe cei înzestraţi cu cele mai slabe noţiuni de cinste şi moralitate, cautau să-şi facă adepţi, cari îndată ce aveau ocazia de a-i vedea şi constata cine sunt şi cum lucrează, dezgustaţi şi decepţionaţi de viaţa studenţească, de care îşi făceau atîtea idealuri, se retrag mărginindu-se a trăi în cercul a doi, trei intimi. Aci şi întru aceasta, d-le rector, găsiţi adevărata cauză a apatiei studenţeşti. Cînd intrînd în viaţa studenţească, tinărul îşi vede idealul sfărâmat, se vede deconcentrat în chipul lui de vederi şi aceasta din cauza mijloacelor întrebuinţate de studenţii socialişti nu ie de mirare dezinteresul şi apatia ce predomină pe studenţi. Cînd între studenţii seriilor anterioare, chemaţi, pînă la oarecare punct, a dirigut primii paşi ai novicelui în viaţa studenţească se găsesc unii cari uzează de mijloace veşnic certate cu sinceritatea şi moralitatea, rezultatul pentru cel ce reprobeazâ aseminea apucături nu putea fi decit de a forma o societate care prin toate mijloacele cinstite căutau să-l demascheze publicului, arătindu-i pe dinşii ceia ce sunt. Cind numărul studenţilor ieşeni ie atît de mic şi cînd şi aceştia nu sunt uniţi în acţiunile lor, ie un ce firesc actuala stare. Nu de mult a încetat o societate înfiinţată de ctţiva socialişti, cari marcîndu-se cu ideile patriotizmului şi ale naţionalizatului şi cari punîndu-se sub egida protectoare a unui comitet de onoare, compus din dni profesori universitari.—Induşi în eroare de sigur asupra adevăratelor* lor scopuri—faceau propagandă socialistă In mahalalele laşului. Şi acum care ie calificativul meritat de cel ce uzează de aşa mijloace, care ie încrederea ce trebuie s’o puie ori-cine în vorbele lor ? Cînd cineva exploatează buna credinţă, care e soarta ce-o merită ? Şi în aceste condiţii, cindei au ajuns să exploateze buna credinţă atît a studenţilor cit şi a profesorilor universitari şi să aducă vrajbă şi discordie printre cei dintâi cum voiţi să mai existe armonie, unitate de acţiune şi chiar acţiune ? Vă adresăm acestea în momentul în care v-aţi hotărit să organizaţi studenţimea neorganizată.* Vă rugăm deci să sfătuiţi pe tinerii iniţiatori ai cercului studenţesc să uzeze cu mare precauţiune de sfaturile acestor fruntaşi uzurpatori a dreptului lor. Arătaţi-le că trebuie să puie la carantina propiei lor judecăţi sfaturile acelora ce induc în eroare, exploatează buna-credinţă şi sinceritatea pentru a face numai puntea de trecere ideilor ce dînşii profesează. Veţi considera de asemenea, d-le Rector, că apatia studenţească nu iese cit miniatura apatiei generale a societăţei ultimei jumătăţi a veacului nostru, apatie pe care o întreagă lume de spirite adine cugetătoare o constată şi pentru al cărei sfîrşit se luptă din toate puterile Credem că veţi considera iarăşi că ie mai greu a crea decît a îndrepta un cer ce există, cînd lasă de dorit, pentru unii, acel ce. Şi direcţia reorganizăreî studenţilor trebue dată mai cu samă în vederea ultimelor spuse. Nimeni nu va fi în stare să ne facă a fi membri în aceiaşi societate in care s’ar afla şi acel ce veşnic au pingărit romînizmul.—Va fi un ce neavenit a apropia pe acel ce chipul de vederi îl îndepărtează atît de mult. — Organizaţi-l pe cei neorganizaţi, nici o dată însă idealul naţional să nu fie deconsiderat. Arătaţi-le să se păzească de socialişti şi de falşii naţionalişti, pe cari credem că-i cunoaşteţi îndeajuns şi pe cari de veţi voi vii putem numi. (urmează 100 de iscălituri) Iată telegramele primite la solemnitatea inaugurărei şcoalei «Vasile Alexandri» : Piatra II. Salut călduros solemnitatea aste! Inaugurări. Salut cu entusiasm şi respect pe Înaltul ei preşedinte, pildă vie a dragostei şi devotamentului pentru şcoală şi instrucţie. Să furăm o semtee din doru-i nobil şi toţi cu şcoala „Vasile Alexandri“ In frunte, să ne înfrăţim prin muncă şi devotament pentru şcoală, neam şi ţară. Zulnia laăceacu. Piatra II. Salutăm de departe, dar cu aceiaş dragoste serbarea Inaugurărei. Dumnezeu să ajute ridicarea cltor mai multe localuri de şcoli, iar pe noi toţi să ne unească cu gindul şi simţirea de a munci cu tot devotamentul şi dragostea pentru şcoală, singurul mijloc sigur pentru Înălţarea neamului şi a ţerii. Trăiască destinsul preşedinte al serbărelu- ministru al instrucţiei publice care ne Învaţă cum să iubim din toată inima şcoala, trăiască directorul şcoalei d-l Musteaţă exemplul viu al devotamentului şi iubirea misiunei sale. Cleopatra Micărescu Didina Măcărescu Tirgu Neamţ. Cu sufletul, cu inima Intre d-voastră fugind pe D-zeul părinţilor noştri să ajute pentru Înălţarea încă a multor locale Inimoase de şcoală, mindria şi puterea patriei. Trăiască ministrul, trăiască directorul şcoalei, Gheorghe şi Smaranda Cosmovici. Agenţii siguranţei au prins pe chelnerul Constantin Neculau, care fugise ol de la parchet de sub paza santinelei. Comisarul comunal Dimitriu a confiscat o căruţă cu 80 kilograme pline, ce avea lipsă la cântar. Plinea a fost trimeasă la primărie pentru a fi înpărţită la şarad. La secţia I a fost arestat individul Costache Nichifor, care furase un sac cu mangal de pămlnt de la magazia gărei. Fiind surprins asupra faptului de acariul Neculai Theodorescu, Nichifor s’a repezit să-l dea cu un cuţit. Dar a fost imediat oprit. Telegramele Străinătăţii Athena, 24 Noembre. Se confirmă ştirea că drapelul turcesc va furli numai într’o mică insulă din golful Suda, iar în orașele Cretei va fi arborat numai drapelul cretan. Paris, 24 Noembrie Ziarul Radical spune cum că din ancheta Curței de casație ar rezulta în mod absolut că adevăratul trădător ar fi defunctul colonel Henry, care primea bani de la străini. Colonelul Henry cheltuia 30,000 fr. pe an, pe cind venitul lui nu era decît de 7—8,000 fr. După acest ziar Henry remitea documentele mai cu seamă prin intermediul fostului maior Esterhazy. Cind s’au născut bănueli, ei au combinat acuzarea în contra lui Dreyfus. Colonelul Henry a dictat borderoul lui Esterhazy. Ştirea aceasta a produs o mare senzaţie prin cercurile de aci. Petersburg, 24 Noembre. Ţarul a adresat o lungă scrisoare prinţului George al Greciei, comisarul general al Puterilor la Creta. In această scrisoare împăratul Rusiei dă citeva sfaturi prinţului şi-l recomandă de a da probe de înţelepciune în guvernarea sa. Viena, 24 Noembre. Ţarul venind la primăvară aci la Viena, se va duce să viziteze şi pe împăratul Wilhelm din Berlin. Circulă cu insistenţă svonul că Ţarul se va duce să viziteze şi pe regele Umberto al Italiei, Paris, 24 Noembre. Cererea prezentată Curţei de casaţie de avocatul Mimerel în numele lui Picquart, şi în care pe baza unor articole din codul de procedură criminală se cere ca fostul colonel să fie judecat pentru comunicarea de documente avocatului Leblois de tribunalul corecţional, iar nu de consiliu de rǎzboiu, e foarte mult comentată prin toate cercurile. Curtea de casaţie va delibera în curînd în această privinţă. Cererea e in general considerată ca admisibilă. Senatorul Fabre şi deputatul Four ULTIME INFORMATA Toţi domnii abonaţi atît de prin judeţe cit şi cel din localitate, sunt cu insistenţa rugaţi sa binevoiascaa achita abonamentele joi-lor. In caz cindi timp de opt zile de la data publicărei acesteia nu vor fi următori acestui aviz li se va suspenda trimiterea ziarului. X înaintea Curţei de Apel s. I începe astăzi procesul dd. Niculescu şi Miteanu condemnaţi de Trib. Bacau pentru bancrută frauduloasă, în exploatarea pădurilor de la Doftana. Săptămîna aceasta se vor anunţa atît în Cameră cit şi în Senat interpelări dlui Dim. Sturdza, cu privire la scrisoarea d-sale, publicată în ziarul Tribuna din Sibiu, şi adresată condamnaţilor din procesul memorandumului . Interpelarea d-lui Maiorescu a fost sdrobitoare pentru d. Sturdza şi pentru toţi aceia cari se solidarisează cu cîrmuirea d-lui Sturdza. Drepturile bisericei sf. Neculai din Braşov şi nemernicia d-lui Sturdza au fost puse într’o lumină limpede, care a mişcat toate inimile oneste, a umilit sufletele colectiviste şi a deşteptat speranţe, că nu se va mai găsi un guvern românesc care să scoboare atît de jos mindria Romîniei. Vorba cumpănită, argumentarea decisivă, forma elegantă şi graiul armonios al maestrului dădea bătrlnei adunări o majestate, ce contrasta cu suflete perdute ale majorităţii, iar sentimentului naţional o dignitate pe care n’a putut-o înţălege niciodată d. Dim. Sturdza. Vom împărtăşi mîine cetitorilor, în întregul său, discursul d-lui Maiorescu. * Răspunsul dat de d. Sturdza a fost încurcat, zăpăcit, umil, un răspuns mai mult polemică cu d. Take Ionescu, un răspuns care a lăsat tribunelor şi chiar majorităţii impresia, că d. Sturdza este cel mai ticălos ministru, din ciţi a avut ţara romînească, incepînd cu domnia lui Cuza-Vodă şi venind pînă astăzi, într’un interval de 49 de ani. * * * Atacul îndreptat de primul ministru In contra d-lui Take Ionescu, va fi relevat de acesta în Camera deputaţilor, unde d. Sturdza va avea să petreacă iarăşi cîteva ceasuri dureroase. Regele a dăruit un număr de stinjeni de lemne din pădurea Poeni pentru a fi împărţite prin administraţia comunei Iaşi. D. Gane, care-şi cunoaşte bine personalul, s-a temut de a pune lemnele în vreunul din depozitele Primăriei şi a rugat pe directorul şcoalei Comerciale de gradul II să primească lemnele în depositul acelei şcoli. Direcţia însă a refuzat pentru motive de linişte a şcoalei. SSCu toate aceste greutăţi totuşi d. Gane n’a îndrăznit să pue lemnele în vreunul din depositele Primăriei şi le-a depus în ograda Sf. Ilie sub scutul sacru al părintelui. Am dat ieri o informaţie eronată cu privire la aminarea reprezentaţiilor de beneficiu al artiştilor dramatici. Rectificăm eroarea. D. Fîntînaru n’a amînat beneficiile , ci le-a suprimat pur şi simplu. OPINIA neffc, care anunţaseră interpelări asu-p ra conexităţei proceseior Picquart şi Keyfus, au amînat interpelările lor. — Agitaţia In favoarea fostului colonel Picquart creşte tot mereu. — Azi Picquart a fost din nou interogat de secţia criminală a Curţei de casaţie. Circulă svonul că el a făcut grave revelaţiuni asupra Intrebuinţărei fondurilor secrete. Cutia cu Scrisori Secuieni, 24 Noembre 1898. Prea stimate d-le Bădăran, Găsesc, din Intlmplare, In una din comunele plăşii mele ziarul „Epoca“ de la 17 Noemvrie, In care d. V. Săghinescu polemizează cu Constituţionalul cu privire la o statistică a Evreilor din ţară. Lucrul mi-ar fi cu totul indiferent, dar, fără să pot pricepe cum şi de ce, d. Săghinescu Îşi încheie articolul prin o imputare adresată „ Opiniei“ din Iaşi care ar fi publicat astă vară „un articol de fond, la adresa Franciei, Introdus prin surprinderea redacţiei.“ D-sa esplică Intr’o notă pe cit de nedreaptă pe atît de răutăcioasă că pe atunci subsemnatul era singurul evreu In redacţia „Opiniei“ ; şi... aţi Înţeles originea articolului „la adresa Franciei.“ Pînă voia răspunde aiurea la celelalte mici insinuări ale aceleiaşi note, vă rog, să bine voiţi a Însera aceste citeva rinduri care vor adeveri că n’am avut niciodată calitatea de a scrie, cu sau fără surprindere, articole de fond pentru ziarul „Opinia.“ Prea devotat Ir. A. Steleriu au medical plăşii „Bistriţa de Sus“ jud. Bacau. Din partea unui om inimos ca d. Fîntinaru ar fi fost chiar de mirare să se întîmple alt-fel. Am rectificat știrea ca să nu’și piardă valoarea. In procesul familiei Iacobsohn pentru șantaj s’au terminat desbaterile ieri la ora 4. După o deliberare de o oră Curtea a decis în unanimitate respingerea chemărei la interogator a părţei civile ca neadmisibilă. După o scurtă discuţie Curtea în majoritate a admis cererea inculpaţilor de a li se cita martorii ce vor invoca şi cauza a fost amînată pentru un alt termen. Jurisprudenţa Curţei este de o mare importanţă. Întâia dată în jurisprudenţa noastră şi după discuţii în contraeditoriu atît de desvoltate, Curtea decide că în materie penală chiar pentru dovedirea de convenţiuni nu se poate admite ca probe interogatorul în condiţiunile procedurei civile, nici jurămîntul. " In afacerea privitoare pe Elias Tenenbaum pentru bancrută simplă şi frauduloasă curtea s. I-a a dat afară deriziunea sa. A respins apelul procurorului şi nereţinînd de cît delictul de bancrută simplă a condemnat pe inculpat la 4 luni închisoare. Viitoarea administraţie comunală Intrigele ţesute în timpul alegerilor au inceput să iasă la iveală. Pe noi nu ne miră, căci ne aşteptam la aceasta; eram convinşi că coarnele culbecilor mari şi mici au să se arăte cit de curînd şi urmele pe unde s’au tîrît, se vor distinge bine după dîra ce a lăsat. Trebuiau să se dea pe faţă la constituirea administraţiei. Aci sunt apetiturile de satisfăcut, aci e buba coaptă gata să spargă. Sunt două tabere în luptă pentru alegerea ajutoarelor de primar: tinerii liberali şi cei bătrîni. Dar în realitate sunt alţi inimici, ciţi consilieri sunt la număr. Candidaţi de ajutoare, care mai de care, şi la delegaţii cu diurne, toţi. Marele Sublînzitor, maestrul Gane chiar se află în încurcătură la împărţirea ciolanelor de ros. Zimbetul sau nu mai are farmecul potolitor, ca până acum. Ceea ce este curios pentru noi e un zvon pe care l-am auzit mai bine astăzi dar care de vre-o trei, patru zile a resunat şiprin redacţia noastră, ca şi prin oraş. Negustorii romîni au ales o delegaţie compusă din d-nii Ştefănescu, Filipescu şi Spituz, ca să intervie pe lingă cei cu trecere, ca actualii ajutori de primar să fie schimbaţi şi să ceară în locul lor pe d. Sădulescu şi încă, un negustor. Noi ştim vorba: «Toţi ca unul fata mea». Cu ce vor fi fost amăgiţi negustorii la alegeri, cum a fost amăgită şi altă multă lume, nu se ştie, dar un fapt important ese la lumină, mai clar decît lumina zilei. Negustorimea oraşului a fost nemulţumită cu administraţia trecută, şi totuşi a mers la vot tot pentru acelaşi partid şi pentru mai aceeaşi oameni. Ce li se va fi promis, cum vor fi fost pîcîliţi, nu ştim bine nici pănă acum dar începe a se întrezări ; sperăm s’avem cit de curînd cheia enigmei; nemulţumiţii ca şi cei păcăliţi vor vorbi destule, neprovocaţi de nimeni. In consiliele conservatoare elementul negustoresc era bine şi numeros reprezentat, căci am înţeles* ca toate breslele să fie chemate la gospodăria comunală spre a dirige şi aşi spune cuvîntul. Liberalii ’i au lasat pedinafară, ca ceva ce nu merită a fi bagaţi in samă, ’i au ademenit cu vorbe pînă au trecut gîrla ş’acum mai mult ca sigur vor fi traşi din nou pe sfară. Oare nu’şi merită soarta. Delegaţia negustorilor a bătut se zice pe la multe uşi, dar iar se mai zice că mare treabă n’au făcut; s’au ales cu vorbe, şi bune şi dulci, dar să nu prea tragă multă nădejde, căci au alţii grijă de trebile şi rostul comunei . Ceicari sunt aleşi. Negustorii trebue să-şi amintească zicătoarea : «Lupu ’şi schimbă părul, dar naravul bag. Tot aşa şi liberalul : spune multe din gură, dar la fapte, pace bună strînge şi bagă ’n traistă ; nu’I pică nici fărîmă pisicel, necum de veci să-I fie milă. I-aţi ales, purtaţi-I acum în spinare; au trecut gîrla fără să se ude, graţie umerilor d-voastră, cel puţin lasaţi-I acum la mal să se scîrnăvească. Puneţi batista la nas şi treceţi înainte. X. D. Tăcu s’a interesat mai mult de cît ori care cetăţean ieşan de mersul afacerei cu şantajul familiei Iacobsohn. Asară a fost foarte desperat, cînd a auzit că procesul s’a amînat. Este şi misterul acestei interesări şi acestei desperări, d. Tăcu are speranţă ca din cauza acestui proces, d. Săndulescu nu va pute asista la prima şedinţă a consiliului comunal cînd se va alege administraţia. După oameni şi norocul a început a te părăsi Cene Iorgule. ULTIMA ORĂ Serviciul telegrafic al Opiniei Deschiderea reischlagului German Berlin, 25 Noembre. Parlamentul german s’a deschis printr’un discurs al tronului. Dimisia preşedinţilor parlamentului Ungar. Buda-Pesta 25 Noembre. Dimisia ministrului Croat Iosipkovici a provocat dimisia d-lui Szilagyi, preşedintele camerei şi a d-lor Lung şi Kardos, ambii vicepreşedinţi. Parlamentul, lipsit de biuroli, îşi va suspenda şedinţele. Procesul Picquart Paris, 25 Noembrie. Pans şi JBertelus au depus ca martori înaintea casaţiei în procesul lui Picquart. Regulatorii! «e competinţă Paris 25 Noembre Cererea regulatorului de competinţe introduse de avocatul Miniere în numele lui Picquart vine la casaţie Joi. Mimerel va susţine cererea. Atalin e raportor. Se crede ca Manau, procurorul general va lua concluziunî favorabile lui Picquart. Mersul tratativelor Bucureşti, 25 Noembrie. Astă seară să Ints unesc Krapoliskî şi Fleviştii. Se crede că vor da Iss unanimitate mandat ca puteri absolute lui Aurelian, Deliivrincea şi Fleva ca să trateze cu Stătescu şi Sturdza pentru formarea unuii minister de concentrare. D De necrezut, se zice că şi Costinescu a cedat. ÎNŞTIINŢARE Aduc la cunoştinţa onor. public că pe lîngă salonul actual de frizerie pentru domni, am deschis încă un salon special pentru cuafajul damelor, fabricaţiune de frizere, pufuri şi alte ornamentaţiuni de păr pentru cuafiuri. — Odată cu aceasta mai fac cunoscut că noul local este bine asortat cu cele mai bune parfumerii, articole de toaletă și tenturi pentru păr, toate aceste fiind comandate direct de la cele mai mari fabrici din Paris în timpul cît mi-am urmat cursurile de cuafturi pentru dame în acel oraș, îmi permit a asigura pe onor public’ că va fi pe deplin satisfăcut din toate punctele de vedere. 1. S. Ionescu Cuafor-Parfumier Iaşi, Strada Golia 80—32. GLOBULINA nu va mai fi COAJA 1FE î*lAriT!&A (incrustctt luni) la CAZANELE CU ABURI Intrebuinţînd Globulina Introdusă la fabricile cu aburi, docuri, flotilă mori şi la agricultori posedînd maşine, etc. CEREŢI CATALOAGE ŞI PREŢURI CELE MAI BUNE REFERENŢE Nu alterează de loc NICI TINICHELE NICI GARNITURI Agenţia gen. pentru toată Romînia şi Orient ECOURI Pentru sezonul de toamnă şi iarnă se recomandă încălţăminte solide şi moderne la Magazinul D. V. Polak & Co., strada Lăpuşneanu 32. Asemenea a pus în vinzare galoşi şi şoşoni filoşî veritabili ruseşti din St. Petersburg numai prima calitate. Pentru dispariţia bătăturilor se găseşte în acelaşi magazin bronzuri de «Asbest» ca cele mai practice şi higienice. Vînzare cu preţuri avantajoase şi fixe, a 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacție.