Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)

1899-01-15 / nr. 200

­4. V­ ­iena, 13 Ianuarie. Comitetul parlamentar pentru pace a deci« de a prezent» la viitoarea întru­nire a delegaţiunilor chestiunea tribuna­lelor arbitrale. — Trupele turceşti continuă să lucreze în mod febril spre a­ ridica forturi la graniţa bulgară. Comerţul suferă în mod grav ne mai trecînd nici cel puţin mărfuri. Paris 13 Ianuaria La Cameră în discuţia relativă la bud­getul afacerilor străine, ministrul de ex­terne Delcassé a declarat că drepturile Franţei la Terra Neuve sunt incontesta­bile şi că nimeni nu le contestă. — Sunt temeri că negocierile cu An­glia vor fi lungi şi complicate. Ziarul „Patrie“ pretinde că în porturile italiene staţionează bastimente engleze ameninţînd insula Corsica.­­ Fostul maior Esterhazy intervievat a declarat că a făcut o depoziţie la care nu se aştepta nimeni. El a mai spus că e interogat de Cur­tea de Casaţie ca un acuzat şi că va spune totul. El crede că desbaterile vor dura o săptămînă şi vor necesita rechemarea lui Piequart şi a altora. Sunt probabile grave incidente. ———----------------—•———— CUTIA CU SCRISORI Stimate Domnule Redactor Vă rog să bine voiţi a însera în pre­ţuitul d-voastră ziar respunsul, la care mă ţin obligat de o notiţă apărută in No. de Duminecă 20 Decembrie a. c. a „Eve­nimentului. Cauza întîrzierei au fost sărbătorile. Vă exprim tot­odată anticipanda mul­ţumirea mea. In „Evenimentul“ din 20 Decembrie a. c. s’a strecurat notiţa că: „cele 6 coloa­ne care susţin frontispiciul intrărei prin­cipale ale Institutului Anatomic au înce­put a se ruina, ameninţînd la un moment dat căderea întregului frontispiciu. Pen­tru a evita o ruinare complectă, s-au făcut 3 legături sistematice de stejar montate cu fer“. Văzînd această ştire, m’am dus de în­dată la faţa locului, unde examinîndu-l dea­­mănuntul, nu am găsit nici un început de ruină a coloanelor, şi nici o crepătură la întreg coronamentul cu frontispiciu, afară de nişte plesnituri subţiri ca părul la văruiturile a două coloane la două locuri. Coloanele sunt construite din blocuri cilindrice de peatră cioplită suprapuse și bine fixate cu cement iar exteriorul cio­plit în canetiure este văpsit cu var co­lorat. In dreptul încheeturilor ale blocu­rilor de peatră am aflat cele 2 mici ples­nituri la văruitură, care nici nu încon­joară întreaga coloană, care provin din împrejurarea, că la încheetura orizontală dintre blocuri, văpseua de var se aşter­nuse mai gros decit pe feţele petrilor. Această inegalitate de var a peliţei a produs cele două plesnituri, ca pe ori­ce păreţi netezi văruiţi cu var mai gros. Atîta tot, despre care se poate ori­ci­­ne convinge. Domnul Ministru Spiru Haret, se vede că a aprobat cheltuielile cerute, cu care s’au aşezat cele trei proptele de lemn zădarnice, însă destul de scumpe. Se ve­de că cei setoşî de cîştig au căutat se ajungă la aceste sprijine, ca mai apoi se-şi poată sprijini alte cereri de cheltuieli, care vor deveni enorme, dacă se vor schim­ba coloanele actuale; căci atît architra­­vele împreună cu frontispiciul şi sculptu­ra lui, deşi, poate, nu se vor dârîma; dar totuşi se vor mai lăsa în jos cu cel puţin câţiva centimetrii producînd drepături la întreg coronamentul cu sculpturile bas-re­­liefe care astăzi nu există. Coloanele actuale garantează o durată de sute de ani, căci de­oare­ce ele nu au suferit nici o schimbare cind a fost cutremurul cel considerabil acum 4—5 ani, atunci cînd peatra din frontispiciu e­­ra încă întreagă, cu o greutate cel puţin îndoită; apoi acuma după ce s’au uşurat pe jumătate prin sculptură, nicî vorbă nu poate fi de pericul. Pentru paza adevărului şi a avereî pu­­blice, rog pe Dl. Ministru respectiv, a e­­xamina prin bărbaţi competenţi şi con­structori practici, care au dat dovezi destule în România prin operile lor, şi să nu se lase a fi indus în eroare de ci­neva, care caută de lucru unde nu e de lipsă. Stef. Emilian, Architect Telegrafele Străinătăţii Constantinopol 13 Ianuarie. Cercurile politice de aice sunt foarte mult iritate pentru apropiata călătorie ce o va face regina Greciei în insula Creta. Prinţul Nichita al Muntenegruluî va vizita în curînd pe Sultanul, mai înainte de a merge la Sofia. U­ltime informaţii Amicul nostru d. Gr. Goilav ne scrie că în afară de persoanele citate în arti­colul „Opiniei“ din 11 a curentei i s’a dat un concurs preţios şi hotărîtor la a­­legerea de Duminică de către d. Popo­­vici, deputat al colegiului al 3-lea de Su­ceava. In privinţa sinucidereî farmacistului Orezeanu se scrie din Piteşti că farma­cistul s’a sinucis bind opium. Orezeanu era bolnav de mai multă vre­me şi medicii pe cari i-a consultat la Vie­na dădeau speranţe de însănătoşare. Zilele trecute boala se agravă şi Ore­zeanu veni la casa de sănătate a d-rului Kiriak. El era ftisic şi în urma unui consult medicii i-au declarat că nu mai e nimic de făcut. Orezeanu plecă atunci la Piteşti şi bău o cantitate aşa de mare de opium în cît muri în cîte­va minute. Nefericitul farmacist a lăsat o scrisoa­re prin care arată causa sinucidereî sale. La ministrul domenielor s’a pregătit tabloul de cultivatorii români de grăne, tablou care —după cum am anunţat — a fost cerut de guvernul italian, pentru facerea unor mari cumpărături necesare industriei morăritului din Italia. , Tabloul va fi înaintat ministerului de externe care -1 va trimite la rîndul său legaţiunei Italiano. Culise politice E vorba ca pe săptămîna viitoare să se proceadă la tragerea la sorţi pentru reînoirea a jumătate din membrii actuali ai senatului. Mai mulţi maiştri prestidigitatori ai partidului lucrează, se zice, în secret la confecţionarea unei urne —model din care se lasă numai nume de opozanţi. Odată, cu deschiderea camerilor au în­ceput şi vînzoleala drapeliştilor carii ţin mereu conciliabule de sară, ce se prelun­gesc pînă noaptea tîrziu..... fără nici un rezultat. Dl. Aurelian pledează într’una especta­­tiva, pe cînd d-nii Costinescu şi Delavran­cea se declară continuu pentru luptă Probabil că şeful grupului a apucat firul ghemului Arianei şi are ast­fel o călăuză care să-l discurce spre a eşi din La­birint** Un nou bucluc în sinul guvernului co­lectivist , Voinţa Naţională anunţă ur­mătoarele : „Numirile făcute în funcţiunile de co­­mandanţi teritoriali de batalion de mi­­­liţii au fost revocate, aceste numiri tre­­­buind­ să fie făcute numai prin aproba­­­rea M. S. Regelui.“ Să nu fie vre­o cabală montată contra generalului Berendel ? Petreceri Pentru ser­ile de Vineri, Sîmbătă şi Duminecă, circul Hütteman ne pregăteşte o serie de petreceri surprinzătoare. Sig­nor Ghezzy, supranumit omul camelion, va debuta în producţiunile sale uimitoare. Acest artist, pe unde a trecut a cucerit admiraţiuni, şi jurnalele vorbesc despre dînsul ca despre un om fenomenal. Sfătuim publicul să nu peardă ocaziu­nea de a vedea producţiuni miraculoase ale acestui artist. A apărut şi se află de vînzare la ma­gazinul de muzică Sol. Kaufman strada Golia, frumosul vals Valurile Amorului datorit compositorului A. Cirillo. Specialmente îl recomandăm cetitorilor. Un tip al Iaşului, simpaticul Neculaî Ţaranu Apostoliu, atins de o gravă boală, a încetat din vieaţă ieri noapte pe la o­­rele 10. Neculaî Taranu era cîntăreţul favorit al laşului. El se bucură de multă simpatie, şi lasă în urma sa regrete. înmormântarea va avea loc, mine Vi­neri, la oarele 2 p. m. Fie-î ţăria uşoară! La căsătoria d-lui Lascar Roseti, care a avut loc ieri la Primărie, au fost ca martori d-niî: Zean Pallady şi Matei Cantacuzino ai d-soareî Ghica, şi d-nii Leon Ghica şi locotenent Cristescu ai d-lui Roseti. Asupra atentatului din comuna Ungheni mai aflăm următoarele. In sara zilei de 7 — 7 Ianuarie, se aflau în casa doamnei Salceanu geandarmul Gh. Matei, primarul de la Bosia d. Partac Gh. şi consilierii Marin Ioan şi Stefan Cotea, şi alţi mai mulţi locuitori, cari se aduna­* * OPINIA seră pentru încheierea contractului de în­chiriere a crîşmei, cu d-na Salceanu. Con­tractul se scriea de brigadirul Matei, şi pe cînd îl terminase­se repede individul Bunduc Petrache, şi trăgînd vre-o 2 pal­me brigadiruluî îi smulge contractul din mînă, îl rupe, şi apoi dispare. Nu tîrziu­ după aceea se Întoarse cu un cuţit mare în mînă pe care îl luase de la comersan­­tul Zamfir, din acea comună, şi se repede ca să-l lovească pe brigadir. Intervenind cei­lalţi oameni abia cu multă greutate a putut fi dezarmat şi arestat. Telegrafiindu-se cazul secţiei de gean­­darmi din Iaşi, s-a trimis pe aghiotantul Botez la faţa locului spre a cerceta cazul. Mai multe ziare au anticipat oare­care detali premature cu privire la sosirea în Iaşi a Studentului român Bolcaş, şi la sta­bilirea acestuia în oraşul nostru pentru a-şi termina studiile. E drept că chestiunea a fost pusă in discuţiune şi admisă cu drag şi de profeso­rii universităţii şi de studenţii locali ; — mai mult chiar, un delegat studenţesc a fost trimis la Oradea Mare pentru a comunica verbal lui Bolcaş învitaţiunea de a veni la Iaşi, dar pînă acum nimic nu s’a terminat. Zilele trecute o telegramă din Oradea­ Mare, a făcut, prin o interpretare greşită ca o parte din studenţi să creadă că Bolcaş trebuea sa sosească în Iaşi. S’a improvizat spontanei­ o primire călduroasă, o delega­­ţiune s’a dus să întîmpine pe tînărul ro­mân la gară,—peste puţin însă mistificarea s’a constatat. Ceea ce putem spune este numai că e­­xistă ca o propunere de a se aduce pe Bolcaş în ţară, însă pînă în prezent nu se ştie hotărîrele acestuia, care după cît spu­ne telegrama delegatului ieşan, nu se află in Oradea-Mare. Crimă sau sinucidere? Asară s’a găsit într’o fîntînă de la dir­iig, cadavrul unui ţaran ca de 34 ani, plin de singe pe o mînecă şi spart la cap. Cadavrul n’a putut fi în ’ fîntînă de cît de 3 sau 4 oare. Procurorul Stoenescu a fost astă-noapte la faţa locului şi astă­zi s’a dus din nou la Primăria de Copou, împreună cu me­dicul legist, spre a face autopsia cada­vrului. Vom reveni. Un bal. * După drum­ S’a mai zis şi altă dată, în­treg corpul didactic din urbea Tîrgul Fru­mos, împreună cu un Comitet de Doamne şi Domni, elita acestei urbe, au organisat şi au dat în seara de 9 Ianuarie, un bal în localul Şcoalei primare de băeţi din a­­cea, localitate. Scopul acestui bal fiind unul din cele mai nobile,care face onoare întregului comi­tet, nu mai are nevoie de nici o comen­tare, ori­cât de meşteşugită ar fi ea, are multă nevoie însă de imitarea altora, căci a fost dat pentru înfiinţarea cantinelor şcolare şi alinarea suferinţelor din spita­lul local. Reuşita lui a întrecut aşteptările din toate punctele de vedere şi ca produs material, căci a depăşit suma de 2000 lei şi ca petrecere, veselie şi entusiasm, ca probă sunase deja orele 11 dimineaţă şi lumea tot dansa şi nu se împraştiase. Vestitul Ghiţă Borteanu cu o orches­tră perfect alcătuită, revărsă valuri de armonie din cele mai îndemnătoare vâr­tejului dănţuitor, şi perechi perechi îm­bătaţi de parfumul Doamnei ce stringea la pept se învîrteau vertiginoşi—şi cine ştie ce gândeau atunci. Priveliştea era atât de plăcută şi mul­ţumea şi ochiul şi inima în­cât chiar a­­cei cari în viaţa lor nu au făcut un pas de joc, simţeau o veselie, poate şi un re­gret în fundul inimei că de ce nu au învă­ţat şi ei dansul, când pe dinainte le tre­cea vre­o pereche oare­care. Lume a fost în de­ajuns şi printr’o co­incidenţă, parcă fiicele Evei îşi dăduse în­tâlnire să-şi arate puterea frumuseţe­­lor.­­ Din bogatul şi perfectul buchet de dom­nişoare nu ştii asupra căreia să te opreşti mai întâi. Incepînd cu simpatica şi plăcuta d-şoară Gheorghiu, veselă ca o zi de pri­măvară şi terminând cu dragalaşa şi se­rioasa Domnişoară Rojniţă, căreia cu mul­tă greutate s î smulgi un suris de pe buze, complectez acest lanţ încătuşitor de inimi prin domnişoarele surori Balif, Săndulescu, Smerea, Popescu, Şerbănescu, Tesaro, Vlaicu, Delin, Bănişor, Andrieş, Batist, şi alte multe care ’mi scapă din vedere, toate nişte perfecte dănţuitoare şi fie­ca­re stăpâna unui gen de frumuseţi aparte. Doamnele în splendorea lor arătau că transiţia nu-i mare de la cele d’întăi la aceste de al doilea. Cu o amabilitate ca­racteristică acestui sex, căutau a înda­tora pe toată lumea, mai ales comitetul. ””]Am remarcat pe Doamnele Razu, Vlai­cu, Serbinos, Cocolea, Dembinski, Vasiliu, Alexandrescu, Balif, Greceanu, Batist, a­­poi pe tănăra şi mult simpatica Doamna .Balif, pe gingaşa şi melancolica d-nă. Tes­­saro asupra careia o mică reflecţiune: Cetitor, ori care vei fi tu, ’ţi aduci a­­minte de sigur că ţi s’a întâmplat în­­vieaţă, ca lungit pe o canapea şi dacă ai obiceiu să fumezi, atunci cu ţigara în dinţi, să dai sbor imaginaţiuneî tale, şi în nişte stări sufleteşti deosebite să-ţi făureşti în minte chipul femeeî frumoa­se. Ai luat ochii acei care i-au văzut mai frumoşi, ai modulat un corp aşa cum nu­mai în marmoră se poate tăia, ai înzes­­trat’o cu o guriţă al cărei surîs e mai se­ducător ca păcatul, i-aî dat farmecul graţielor femeeştî şi ţ’ai terminat tabloul. Ei bine, vrai tu acum să vezi realitatea chipului imaginaţiuneî tale, du-te la Tîrgu- Frumos. Cavaleri au fos în de ajuns și s’a a­­chitat cu multă demnitate de obositoarea dar plăcuta sarcină de cavaleri. Ca se-î mai citez­e de prisos. Eri s’a celebrat cununia civilă a d-luî Lascar Rosetti, magistrat, cu gentila d-ră Elena Ghica Budeștî. Felicitările noastre. CONVOCARE D-nii Membri ai comitetului par­tidului Conservator sunt rugaţi a se întruni la Club Sâmbătă, 13 Ia­nuarie 1899, oarele 8 seara, urmând a se discuta mai multe chestiuni importante. -4=1- 3 ULTIMA ORA Serviciul telagrafe al « O­pi­ni­ei» Afacerea Dreyfus Paris 13 Ianuarie 1899 Ziarul «Le Soir» anunţă că comisiunea de anchetă care a fost însărcinată, cu cercetarea incidentului Bara —Beaurepaire au propus mă­suri de disciplină în contra consilierilor Bard şi Dumas. Aceasta este un blam oficial , contra preşedinţilor Loeri­d Mazeau. Se vorbeşte că camera cri­­minală va fi desesizată de revizuire, și camerile întru­­nite vor refuza revizuirea. Procesul văduvei Henry cu Reinach Paris 13 Ian. 1899. Văduva colonelului Henry a citat ca martori în pro­cesul seu, ofițeri din Algeria Guvernul însă a refuzat de a li se acorda concediu, sub motiv că împrejurările ac­tuale nu permit nici unui ofiţer să părăsească teritoriul african. Intilnirea preşedintelui Faure cu imp. Wilhelm şi Ţarul Rusiei. Paris 13 Ian. 1899. Ziarele oficioase desmint ştirea despre întîlnirea a­­nunţcită de ziare, a preşe­dintelui Faure cu Impara­­tul Wilhelm al Germaniei, şi Ţarul Neculai II al Ru­siei în portul Antibes (cap. corn. Alpii maritimi). Refuzul cu Ester­hazy de a depune Paris 13 Ianuarie 1899 Maiorul Esterhazy refuză de a mai depune înaintea Curtea de Casaţie, fără asistenţa avocatului sǎu. Regimul lui Dreyfus ■ Parish 13 Ianuarie 1899 Un trimis special al ziarului «La Patrie» în Cayenna, comunică că regimul excepțtanuluî Dreyfus, nu s’a modificat întru nimic. Paris 13 Ian. 1899 Procesul văduvei Henry cu Reinach, va avea loc inli­ne, Vineri, înaintea Curţei cu juraţi. Procesul lui Judeţ, cu zia­rele «Siecle» şi «L’Aurore» a a fost respins, fiind nefond­a­­tă reclamţiarea. înţelegerea Franţiei cu Germania Petersburg 13 Ian. 1899 I Se zice că Franţa a făgăduit să renunţe oficial la Alsacia, dacă Germania se angajează cu spri­jinul sau în contra Angliei. Berlin 13 Ian. 1899 Reichstagul a adoptat propu­nerea pentru desfiinţarea legei în contra iezuiţilor. Condiţiunile dezarmare! Petersburg 13 Ian. 1899 Jurnalul «Petersburg» spune că Rusia se găseşte în neputinţă să-şi micşoreze forţele militare pe cît timp cele­lalte puteri le sporesc. Speră totuşi că interesele naţiu­nilor vor aduce triumful propune­­rei Rusiei, de dezarmare. Evadarea lui Georges­­cu-Vitriol Galaţi 13 Ian. 1899 Georgescu- Vitriol a evadat din penitenciar cu alţi tovarăşi, dar au fost îndată prinşi. In oraş s a pro­dus o foarte mare emoţie. Ceai politic Bucureşti 13 Ianuarie 1899 In astă seară va avea loc un­­ ceai politic la d. D. Sturza a­­casă. Sunt invitaţi mai mulţi intimi ai d-lui Sturza, cu cari se va întreţine asupra actualei stări de lucruri. La 21 Ianuarie va fi o sera­tă dansantă la palat. D. Ferechide, răspunzînd la interpelarea d-luî Fleva, a decla­rat că nu recunoaşte notiţa din «Voinţa Naţională» care poartă semnătura în domn» căci Gr. Cantacuzino are un­ frate căruia i-ar fi putut confi­a ideile sale politice. la boli de vesică şi rărunchi, gravelă şi artrită. La cataruri organelor de respira­­ţiune şi digestiune. Isvorul de liticiu­ se întrebuinţează cu succes escelent. — Efect Diuretic. — Uşoară digistibilitate. Liber de fer. Apă medicală şi beutură dietetică de primul rang. Recomandat de multe autoritati şi de medici cunosculţî mai ales acelor persoane, cari din causa vieţeî se­dentare su­fer de diatesa m­ea şi hemoroidî cât şi de schimb de materie turburat. Se află in toate magasiile de ape­­minerale, şi unde aceasta nu e caşul, a se adresa. Direcţiunea Isvoarelo ’-Salvator in Eperjes. Depositul principal in Iaşi: Diiî. Fraţii Dr. Kenya. 13c vînzare Casele, cu 2 apartamente, No. 83 Strada Sărărieî, informațiunî în loco.

Next