Opinia, iunie 1899 (Anul 3, nr. 25-47)
1899-06-11 / nr. 33
OP ] i\' IA BBaBBBHOKBBHfii 3 0 T V A * * * ) V „Opinia** la Huşi (Corespondenţă particulară a „Opiniei“) Cunoscută fiind posiţiunea d-lui Teleman în partidul conservator cum şi evoluţia sa politică din ultimul răstimp cînd a trecut la junimişti, să ne încercăm a arăta chipul cum s’a făcut faţă situaţiunei politice. Guvernul central s’a văzut pus în impasul de a nu găsi suficiente elemente locale, cu cari să ducă campania electorală. Cum judeţul era puţin cunoscut fruntaşilor conservatori, mai ales că prin defecţiunea luî Teleman să împuţinase de tot vechile elemente conservatoare, singurul care a putut lua pe sama sa judeţul a fost d. G. Panu. Da, d-sa candidase în două rîndurî la scaunul de senator. Lumea politică huşană cunoştea foarte bine pe d. Panu cum şi d-sa ştia foarte bine situaţia. Dar de la început d-sa a avut de întimpinat greutăţi. Faţă cu golul creat s’a născut apetite de prefectură. Şi ştim cu toţii cum doctorul primar, d. Hrisochefal a stăruit ca să i se dea d-sale prefectura ; dar deja era desemnat la acest post d. V. Miclescu, mare proprietar din judeţul Vaslui, şi legat mult de judeţ prin înrudirea sa, cum şi prin părinţii săi. Nesatisfacerea ambiţiune! d-lui Hrisochefal a avut ca urmare că d-sa a dus lupta făţişă contra administraţiei, servind de instrument in minile opoziţiei Odată venit un prefect nou, tînăr, străin cu locuinţa de oraş, s’a început campania pe tema aceasta. Şi campania a fost dusă aşa de sgonţotos, că alegătorii erau induşi în eroare de cei interesaţi, asupra durabilităţii ei. Şi tocmai aceste sgomote erau repercutate în afară şi alarmau mai mult lumea asupra situaţiunei critice de la Huşi. In primul moment s-a crezut util a se recurge la alianţe. Da , alianţele era şi salvarea, dar repede s’a convins că cu alianţa s’ar fi perdut în loc să se fi cîştigăt. i-am văzut pe cei doi aliaţi. Teleman venea cu autoritate asupra colegiului întăiu , Cişman cu autoritate asupra tîrgului. Ori între aceşti doi titani se svunea că administraţia va fi turtită. Se mai punea în cumpănă apoi şi candidaturile. Din partea opoziţiei erau oameni încercaţi cu toate lucrurile : G. Telemen, St. Gheorghiu, N. Cişman şi G. Gociu. La aceste candidaturi guvernul opunea o grupă de tineri, cari n’aveau la activul lor o viaţă publică, dar aveau avantajul de a fi scutiţi de critică şi a nu se păstră decît oarecare neîncredere pentru viitor. Circula deja lauda că din alegeri vor eşi sdrobiţi candidaţii guvernului: I. Pivniceriu, P. Michiu, Em. Buznea, D. Dobreanu ; ba ce e mai mult, in lauda lor nu se opreau de a răspindi vestea pe la ţară că vor lua şi colegiul al 3-lea, unde candidatul lor Adam Mitachi va învinge în luptă pe candidatul guvernului, d. Gh. Ghibănescu. N’a fost alegere în jud. Fălciu, în care să se fi lucrat mai mult din partea opoziţei ca acum. Nimnic alegătorii rurali din col. I erau vizitaţi de candidaţii opoziţiei, de afiliaţii lor, dintre care în primul loc ca să a pomeni pe Stere Atanasiu, fostul primarr al lui Teleman, şi care a cutrierat tot judeţul, de la Grozăveşti la Titu, împărţind buletine, stăruind pe lingă alegători de a vota pentru opoziţie, căci guvernul e slab. Tema junimistă de la centru, tema Constituţionalului era luată şi propagată de candidaţi pretutindenea. Guvern de afaceri la centru, administraţie slabă în judeţ, candidaţi tineri, acestea erau armele lor de luptă. Dar tocmai lupta lor neobişnuită trada o slăbiciune a lor. Slăbăciunea era listele. D-l Cişman cît a fost primar a întocmit o listă mai mult administrativă decît politică. El singur îşi ştia slăbiciunea listei. Din 30 primari rurali vreo 24 figurau alegători la colegiul I, apoi elementele rurale din colegiul I, întreceau cu mult pe cele urbane. Din 172 alegători col. I, vre-o 94 erau rurali şi abia 78 urbani. Orice s’ar zice, dar singur faptul că ai puterea în mînă te face a-ţi alipi cu de la sine voinţă mai toată această masă de alegători, asupra cărora n’aveai de cît a privighea ca să nu fie venală. Cum s’a analisat întocmirea listei s’a luat cunoştinţă de alegători de ce putere politică sunt, s’a respins nu numai idica de orice alianţă, dar s’a format convingerea adîncă de deplină reuşită. Totuşi la arme neoneste trebuia făcut faţă şi prin cele 2 întruniri publice ce s’au ţinut în sala teatrului şi în care a vorbit d-nii Panu şi Ghibănescu, s’a arătat că departe de a avea la centru un guvern de afaceri, e un guvern tare, iar în localitate administraţia va fi stabilă atîta vreme cît încrederea centrului nu va lipsi, iar cît de candidaţi sunt toţi fii ai judeţului, cunoscuţi de alegători şi animaţi de dorul de face bine oraşului şi judeţului. Pentru cei îndoelnici întrunirile au avut efectul lor; se vedea pe feţele tuturora mulţămirea şi încrederea ce dădeau în noul regim; şi atît la colegiul I cît şi la al II-lea n’a fost luptă politică, a fost învingere, căci pe cînd candidatul nostru întrunise 194 voturi, Cişman, maarele Cişman, indinspensabilul Cişman abia număra 75 voturi, iar novicele în politică, d. Gociu, număra 88 voturi. O listă mai mult administrativă la colegiul I, un avînt desvoltat la alegătorii colegiului al II-lea; iată ceia ce explică înfrîngerea totală de la cameră. Cartelul Cişman-Teleman avea ceva putred in el, și putrejunea a arătat-o rezultatul votului. Un conservator. ULTIME INFORMAŢII Azi consiliul profesoral al facultăţei de medicină se va întruni pentru a discuta şi hotărî asupra programei ţinerei examenelor la această facultate. Peri inspectoratul învăţămîntului primar şi normal-primar, a trimis d-lui ministru al cultelor şi instrucţiunei publice, un raport prin care cere numirea d-lui Gheorghe Pelin, învăţător la Trifeştii-Hermeziu jud. Iaşi, în postul de sub-revizor şcolar în acest judeţ. Pe la orele 2 p. m. veni să voteze la Seulescu, d. Al. Negruzzi. Conu Scarlat se înfăţişă imediat, cerînd votul pentru antisemiţi. — Sunt antisemit, zise ironic d. Negruzzi, şi de aceia voiu vota lista guvernului, căci prefer să am un primar creştin, decît o primar casă evreică. Capul de listă, antisemită, Conu Scarlat Pastia, se mulţămi pe deplin cu acest răspuns, şi tiptil se aşeză pe o bancă din fundul sălei. Lista antisemită va suferi pentru colegiul II de mini o mică modificare. IJnul din candidaţi va dispărea, nefiind decît nouă locuri. Se crede că fericitul dispărut va fi Manolache,ceilalţi, în număr de nouă, vor dispărea numai prin lipsa de voturi. Tinerii Tărăbuţă şi Brăescu au perorat timp de 4 ore, ori, pe peronul şcoalei «Adamachi». Efectul discursurilor a fost foarte simţitor. Dovadă nămolul de voturi ce au căpătat la acea secţie. Corpul avocaţilor de pe lingă curtea şi tribunalul de Iaşi a fost convocat în în ziua de 6 iunie ca să -şi aleagă consiliul de disciplină. A fost reales decan d. P. Misir, iar consiliul de disciplină s’a complectat cu noii membrii: Gh. Dimache, N. Necolaide şi Gh. Cristofor ; d-nii A. Bădărău, Gh. Irimescu şi D. Grigorovici au fost realeşi. & D, ministru al instrucţiunii publice şi al cultelor a pus în vederea tuturor revizorilor şcolari din ţară că examenele de promovare pentru clasele I, II, III şi IV să se ţină în zilele de 21, 22, 23 şi 24 iunie la orele 8—12 a. m. Ziarele din Capitală abundă în amănunte asupra infamului tip anarhisto-colectivist care răspunde la numele de Bogdan-Piteşti şi care în străinătate se împăuna cu pomposul titlu : Alexandre Bogdan, baron de Piteshti. In calitate de baron exotic, tipul nostru şi-a permis luxul unui mare număr de escrocherii a căror faimă s a urmat în ţara noastră. Seria de abuzuri însă n’a fost sfirşită, ci a continuat sub altă formă într’un mediu cu totul nou, în sinul ţărănimei din Olt. In Sviţera individul a escrocat dejunuri, haine, rufe şi alte bagateluri; în ţară şi-a propus baronul să escrocheze un mandat de deputat şi ca rezultat ne-a hărăzit contrabandistul răscoala sîngeroasă de la Slatina. Din toate şi-a făcut individul elemente de amăgire pe seama naivei credulităţi a sătenilor. Nu e un simplu Bogdan, expungaş, ci un urmaş al lui Bogdan Dragoş, descălecătorul din secolul al treisprezecelea,—număr care i-a fost funest candidatului escroc. Individul are încă şi cioc, un nou element de propagandă şi suggestiune. Toată activitatea individului este o continuare a pungăşiilor comise în străinătate şi pe care le-a povestit la vremea lor marele ziar francez «Le Temps». Individul este astăzi apărat de presa colectivistă, fireşte. * M Cînd se făcea apelul nominal la Seulescu, aprodul strigă şi pe faimosul Andrei Vizanti. Un hohot de rîs isbucni în sală. Vreo doi colectivişti, anti-semiţi de ocazie, cari se aflau pe acolo au şterpelit-o imediat. Vizanti, de tristă memorie, fusese, la alegerile comunale din Noembrie trecut, agentul cel mai aprig la secţia Seulescu. Simpaticul literal, d. I. L. Caragiali, a fost numit registrator general al Regiei monopolurilor Statului. D-sa a prestat jurâmîntul. Primim următoareele rînduri adresate preşedintelui societăţii «Desrobirea» cu rugăminte de a le publica: Domnule Preşedinte In vedere că la înfiinţarea societăţei «Desrobirea» atît prin discursurile rostite în întrunirele publice de cătră iniţiatorii acestei societăţi cît şi prin statutele care s’a format (art. 2) să dedea a înţelege, că această societate are o menire economică naţională, pe care ideie, am îmbraţoşat-o , însă în urmă văzînd că d-v. fără ştirea şi consimţimîntul nostru a’ţi prefăcut-o în societate politică, dacă au alte scopuri de cit menirea ei dintâiu. Subsemnatul, vă rog a mă considera demisionat, întru cit ved că societatea s’a depăşit de la statut, Ioan D. Furtună. Impresarii străini au început a cere sala teatrului naţional pentru reprezentaţiile, ce vor să deie in stagiunea viitoare. Aşa, după celebrul Matkowsky, care a angajat teatrul pentru două reprezentaţiuni în luna Noembrie, a venit o cerere din partea direcţiunei trupei de operete din Viena, ce joacă actualminte pe scena teatrului «Venedig in Wien», pentru a da la noi o serie de reprezentaţiuni în luna octombrie. După aceste două trupe va veni: Eleonora Duse pentru două reprezentaţii, impresariul Dorval cu o trupă de comedie, din care face parte vestitul comic Gallipaux și apoi Christian cu altă trupă franceză de comedii. Mîna ocultă. In Prahova (comuna Hătcărău) se aranjase o răscoală țărănească contra d-lui Serghiescu tocmai în ziua cînd acesta se alegea senator. Organizatorii acestei răscoale erau d-nii Emil Petrescu fost prefect colectivist, un inginer Gheorghiu şi alţi ocultişti de marcă. Administraţia intervenind la timp a paralizat aducerea la îndeplinire a planului colectivist, care dacă reuşea putea să coste viaţa la mai mulţi săteni. Ocultiştii nu ştiu să facă altă politică decît împingînd pe naivi înainte. Colectivistul Cociaş, din Brăila, pînă eri sturzist şi acum drapelist, publică o lungă scrisoare în Drapelul, cu privire la ultimele alegeri. După ce înşiră tot soiul de insanităţi pentru a scuza ruşinoasa cădere ce a suferit, termină prin a mărturisi că amicii sei colectivişti l’au mîncat. Era suficientă simpla această mărturisire fără a mai îndruga verzi şi uscate d-le Cociaş ! Propaganda a repausat pentru vecie. Proza colectivistă sarbădă şi mai ales a inteligentului Raki nu va mai avea de acum canal de scurgere. Requiescat in pace! Lista antisemită este o adevărată listă antise...mută. Se ştie că în cea mai mare parte candidaţii de pe listă sunt înduşmăniţi între dînşii din motive personale. E destul să cităm următoarele cazuri: d- Abgar Buicliu cu d. Cuza, d. Manoliu cu Tărăbuţă, d. Săscală cu d. Abgar şi aşa mai departe. Candidaţii vorbeau în persoana a treia sau prin misiţi speciali la consfătuirile electorale. Eri alegătorii antisemiţi nu puteau întruni pe doi candidaţi antisemiţi pentru a le vorbi. Dulce armonie ! Din cauza lipsei de apă, regimentele de roşiori, care îşi au lagărul pe şesul Bahluiului, lingă bariera Păcurari, vor pleca înapoi la Bîrlad spre a-şi relua garnizoana. Ziua plecărei s’a fixat pentru astăzi ora 3 p. m. D. procuror T. Popovici s’a transportat ieri la comuna Tăuteşti, acest judeţ, spre a procede la anchetarea unor fapte în sarcina perceptorului acelei comune, ce i se denunţase. Din cercetările minuţioase făcute, s-a constatat că perceptorul acelei comune, un oarecare V. Tescu, a comis mai multe falsuri în scriptele de comptabilitate, şi nici a putut justifica o lipsă de mai multe mii de franci din lada comunală. Necredinciosul perceptor a fost imediat depus şi în contra lui s’a deschis acţiune publică. Iată rezultatul complect al alegerei de eri. Au votat: La Primărie: 461 votanţi. Lista conservatoare a întrunit 341 voturi, lista antisemită 114 voturi. Anulate 6. La Seulescu: 323 votanţi. Lista conservatoare a întrunit 253 voturi, lista antisemită 67 voturi. Anulate 3. La Adamachi: 251 votanţi. Lista conservatoare a întrunit 195 voturi, lista antisemită 52 voturi. Anulate 4. Totalul: lista conservatoare 789 voturi, lista antisemită 233. Anulate 13. S’au trimes in judecata tribunalului secţia Il-a, pe evreii Saia Goldstein şi Catz, care au cauzat lovituri grave serjentului Trifan din punctul Tîrgu Cucului, cu ocaziunea arestărei unui soldat evreu dezertor din reg. 7 calarasi. Noul consiliu judeţan se întruneşte astăzi spre a se constitui şi a alege pe membrii din delegaţiunea judeţană. Colectiviştii au dat ieri pe capete concursul lor listei antisemite, în fruntea căreia se afla de altfel una din splendoarele partidului colectivist, d. Scarlat Pastia. Afară de 15—20 persoane, toţi colectiviştii cunoscuţi au venit la vot. Unii dintre ei, profesorul Castano, de curând numit de ministrul de instrucţie conservator în vreo 3 comisiuni cu diurnă, propunea cu ostentaţie pariuri pentru numărul mare de voturi ce urma să-l întrunească lista antisemită. & După ce votase, d. dr. St. Posa se sui la Primărie. Zărind pe d. col. Lipan, îl luă drept antisemitul căp. Pallade și strîngîndu-i mîna cu căldură, îi zise : — D-le căpitan, te-am votat. Sper că veți reuși. — Mi se pare că te inseli, îi respunse colonelul Lipan. Eu nu sunt candidat. — Nu sunteți căpitanul Pallade ? exclamă doctorul miop. — Nu am această fericire. Tablou! Un alegător cu simpatii antisemite eşind din sala de vot, întîlneşte pe candidaţii Abgar Buicliu şi E. Ropală. — V’am votat, exclamă alegătorul antisemit. — Ori ce român trebue să voteze nişte neaoşi ca noi! replică Abgar. Taman neaoşi, un grec, şi un armean !! & Logodiţi In loc de orice înştiinţare. H Bătrînul Petre Grădişteanu, copil sburdalnic mai ales de cînd a încărunţit, s’a apucat de meseria de agitator. Ast-fel cînd ţaranii erau adunaţi pe peronul gărei Slatina, fostul Şoapte Nuci s’a apucat să le ţie discursuri incediate.—Noroc că trenul a plecat şi că ţaranii cari se aflau în faţa lui Conu Petrache au fost nevoiţi să se dea îndărăt din causa.... cuvintelor ce erau din gura fostului senator. Altfel am fi avut de înregistrat şi oare care asfixieri. Evreul Iţic Nuhămovici, grămăticul pădure din comuna Popeşti s’a plîns gendărmăriei din Podul-Iloaei că alaltăeri noapte au fost pradat şi torturat de cătră nişteindivizi deghizaţi. I s’a furat 91 lei şi un ceasornic. Leia Iacobsohn, eroina chantagelor contra bancherului Daniel, se află de alalta ori internată în penitenciarul central. Leia se constituise prisonieră în ajunul judecărei recursului. Curtea a admis liberarea ei pe cauţiune de 1000 lei, însă inculpata nedepunind cauţiunea a trebuit strămie arestată. Directa penitenciarului a autorisat pe Leia să-şi aducă de acasă masa zilnică şi confortul trebuitor. De multă vreme paturile cu rogojină din penitenciar, nu mai văzuse oghealuri şi perne îmbrăcate cu matasă. Aceste sunt se pare ultimul rest din splendoarea de altă dată a prisonierei. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Haga 10 IunieTM D. Bourgeois a plecat la Paris, Paris 10 Iunie Cea mai mare parte a ziarelor sunt de acord a prevedea că consultarea d-lui Bourgeois va avea o mare influență asupra crizei ministeriale, dar nu sunt de acord asupra soluţiunei. Mai multe ziare cred că d. Bourgeois va fi însărcinat să constitue ministerul, pe cînd Voltaire, Eclair şi Gaulois, consideră că Waldeck-Rousseau rămîne mare favorit. Acesta va face cunoscută acceptarea sa după întreţinerea ce va avea loc între d-nii Loubet şi Bourgeois. Constantinopol 10 Iunie Lupte sîngeroase au avut loc de cîteva zile între două triburi carde în sandjacul Gentsch din vilaietul Bitlis. Mai multe sate armeneşti au fost pustiite. Haga 10 Iunie Comisiunea a doua a conferinţei pentru pace a adoptat în şedinţă plenară zece articole cu privire la aplicarea principielor convenţiunei de la Geneva la resboiul naval. In urmă comisiunea şi-a exprimat dorinţa de a se ţine în curînd o conferinţă specială pentru a se revizui convenţiunea de la Geneva. Paris 10 Iunie D. Bourgeois a sosit. El a conferit cu d. Loubet și apoi cu d-nii Delcassé și Brisson. Acceptarea sa pare a fi foarte incertă. Paris, 10 iunie. După ce a vizitat în timpul dimineței pe mai mulți amici politici, d. Bourgeois s-a reîntors la Elyseu și a declarat d-lui Loubet că se pune la dispozițiunea sa pentru a face operă de negociator dar că el nu crede că este indispensabil ca el să ia puterea şi că doreşte a se reîntoarce la Haga. ’ D. Bourgeois a continuat negocierile sale după amiază. Seara el a declinat într’un mod foarte ferm misiunea de a forma ministerul. D. Loubet va chema foarte probabil pe d. Waldeck-Rousseau, care ar fi dispus să reînceapă negocierile pe baze noi. Camera s’a amînat pentru Luni. In întrevederea ce a avut cu d. Loubet, d. Bourgeois a zis că el consideră opera de la Haga ca una din cele mai frumoase și din care poate să rezulte consecinţe fericite pentru Franţa şi pentru umanitate. D. Bourgeois voeşte a duce la bun capăt misiunea ce i s-a încredinţat şi ar simţi o mare supărare de a fi obligat să renunţe la misiunea sa. D. Bourgeois a făcut apoi să se remarce că el este şef de partid şi că actualminte nu se aşteaptă venirea unui singur partid la putere. Se aşteaptă un guvern avînd o sarcină limitată neted a face ca justiţia să fie respectată de toţi şi a menţine disciplina în armată. In urma svonului cum că d. Lockroy ar avea intenţia să pue în disponibilitate pe generalul Delaroque, directorul artileriei marinei, acesta a adresat d-lui Loubet o telegramă protestînd energic contra decretului relativ la această deriziune. Londra 10 Iunie. Camera Comunelor. D. Wyndham, secretar parlamentar, depune un proect de împrumut pentru suma de patru milioane de livre Sterlinge pentru construirea de lucrări de aparare, căsării etc. D. Wyndham declară că e vorba de a se continua aplicarea legei de la 1897, dar că proectul nu urmărește de loc o nouă politică. Guvernul nu face decît a cere ceea ce e de o urgentă necesitate. Proectul se adoptă cu 241 voturi contra 66, după o lungă discuţie. Daily Telegraph crede a şti dacă ar începe ostilităţile cu Transvaalul, generalul Redvers Buller va fi numit comandant al trupelor engleze. Roma 10 Iunie Camera Deputaţilor.—Extrema stingă continuă sistemul sau de obstrucţionism. Berlin 10 Iunie Reichstag. Adunarea adoptă în prima şi a doua cetire un credit suplimentar pentru cumpărarea insulelor din mările de sud. Reichstagul adoptă apoi convenţiunea comercială cu Spania. In cursul desbaterilor d. Buelow face remarcă că noile acquisiţii nu alterează de loc relaţiunele Germaniei cu puterile vecine. Buda-Pesta 10 Iunie Camera deputaţilor a început discuţia proectelor de compromis în acelaş timp cu discuţiunea generală a proectelor cu privire la relaţiunile vamale şi comerciale cu Austria. Viena 10 Iunie Noutatea dată de Pester Lloyd zicînd că cercurile politice vieneze cred a şti că dacă demersurile cîtorva ambasadori pe lîngă Poarta nu ar avea succes şi că dacă Poarta ar neglija să ia măsuri pentru a împedica incidente ca cele de la fruntaria serbo-turcă, ambasadorii vor face un demers colectiv şi decisiv. Paris, 10 Iunie Cu toată via dorință de a se reînturna imediat la Haga, d. Bourgeois a decis să stea la Paris pînă la constituirea noului cabinet, pentru a facilita negocierile persoanei care va fi însărcinată cu această misiune. Gaulois asigură că Waldeck-Rousseau va lua resbelul cu generalul Gallifer ca şef de cabinet. „Journal“ zice că avocatul lui Du Paty du Clam va cere o sentinţa de neurmărire şi punere în libertate. Creditul Fonciar Urban din Iaşi La 1 Iulie s. n. se vor plăti cupoanele de Iulie şi scrisurile trase la sorţi în sem. I a. c. Plata se va face în zilele de: Luni, Mercuri şi Vineri în Iaşi la sediul societăţii, şi în Bucureşti la casa Iescherne. DIRECŢIUNEA: A. G. Dabija AVOCAT -Strada Golia 67 Iaşi .