Opinia, iunie 1899 (Anul 3, nr. 25-47)

1899-06-11 / nr. 33

O­P ] i\' I­A­ BBaBBBHOKBBHfii 3­ 0 T V A * * * ) V „Opinia** la Huşi (Corespondenţă particulară a „Opiniei“) Cunoscută fiind posiţiunea d-lui Tele­­man în partidul conservator cum şi e­­voluţia sa politică din ultimul răstimp cînd a trecut la junimişti, să ne încer­căm a arăta chipul cum s’a făcut faţă situaţiunei politice. Guvernul central s’a văzut pus în impa­sul de a nu găsi suficiente elemente locale, cu cari să ducă campania electorală. Cum judeţul era puţin cunoscut fruntaşilor conservatori, mai ales că prin defecţiu­nea luî Teleman să împuţinase de tot vechile elemente conservatoare, singu­rul care a putut lua pe sama sa jude­ţul a fost d. G. Panu. Da, d-sa candidase în două rîndurî la scaunul de senator. Lumea politică huşană cunoştea foarte bine pe d. Panu cum şi d-sa ştia foarte bine situaţia. Dar de la început d-sa a avut de în­­timpinat greutăţi. Faţă cu golul creat s’a născut apetite de prefectură. Şi ştim cu toţii cum doctorul primar, d. Hrisoche­­fal a stăruit ca să i se dea d-sale pre­fectura ; dar deja era desemnat la acest post d. V. Miclescu, mare proprietar din judeţul Vaslui, şi legat mult de judeţ prin înrudirea sa, cum şi prin părinţii săi. Nesatisfacerea ambiţiune! d-lui Hriso­­chefal a avut ca urmare că d-sa a dus lupta făţişă contra administraţiei, ser­vind de instrument in minile opoziţiei Odată venit un prefect nou, tînăr, stră­in cu locuinţa de oraş, s’a început cam­pania pe tema aceasta. Şi campania a fost dusă aşa de sgonţotos, că alegăto­rii erau induşi în eroare de cei intere­saţi, asupra durabilităţii ei. Şi tocmai aceste sgomote erau repercutate în afa­ră şi alarmau mai mult lumea asupra situaţiunei critice de la Huşi. In primul moment s-a crezut util a se recurge la alianţe. Da , alianţele e­­ra şi salvarea, dar repede s’a convins că cu alianţa s’ar fi perdut în loc să se fi cîştigăt. i-am văzut pe cei doi aliaţi. Teleman venea cu autoritate asupra colegiului în­­tăiu , Cişman cu autoritate asupra tîr­­gului. Ori între aceşti doi titani se svu­­nea că administraţia va fi turtită. Se mai punea în cumpănă apoi şi can­didaturile. Din partea opoziţiei erau oa­meni încercaţi cu toate lucrurile : G. Te­lem­en, St. Gheorghiu, N. Cişman şi G. Gociu. La aceste candidaturi guvernul o­­punea o grupă de tineri, cari n’aveau la activul lor o viaţă publică, dar aveau avantajul de a fi scutiţi de critică şi a nu se păstră de­cît oare­care neîncre­dere pentru viitor. Circula deja lauda că din alegeri vor eşi sdrobiţi candidaţii guvernului: I. Pivniceriu, P. Michiu, Em. Buznea, D. Dobreanu ; ba ce e mai mult, in lauda lor nu se opreau de a răspindi vestea pe la ţară că vor lua şi colegiul al 3-lea, unde candidatul lor A­­dam Mitachi va învinge în luptă pe can­didatul guvernului, d. Gh. Ghibănescu. N’a fost alegere în jud. Fălciu, în care să se fi lucrat mai mult din partea o­­poziţei ca acum. Nimnic alegătorii rurali din col. I erau vizitaţi de candidaţii opoziţiei, de afili­aţii lor, dintre care în primul loc ca să a pomeni pe Stere Atanasiu, fostul pri­marr al lui Teleman, şi care a cutrierat tot judeţul, de la Grozăveşti la Titu, îm­părţind buletine, stăruind pe lingă ale­gători de a vota pentru opoziţie, căci guvernul e slab. Tema junimistă de la centru, tema Constituţionalului era luată şi propagată de candidaţi pretutindenea. Guvern de afaceri la centru, administraţie slabă în judeţ, candidaţi tineri, acestea erau ar­mele lor de luptă. Dar tocmai lupta lor neobişnuită trada o slăbiciune a lor. Slă­­băciunea era listele. D-l Cişman cît a fost primar a întoc­mit o listă mai mult administrativă de­cît politică. El singur îşi ştia slăbiciunea listei. Din 30 primari rurali vre­o 24 figurau alegători la colegiul I, apoi e­­lementele rurale din colegiul I, între­ceau cu mult pe cele urbane. Din 172 alegători col. I, vre-o 94 erau rurali şi abia 78 urbani. Ori­ce s’ar zice, dar singur faptul că ai puterea în mînă te face a-ţi alipi cu de la sine voinţă mai toată această masă de alegători, asupra cărora n’a­­veai de cît a privighea ca să nu fie ve­nală. Cum s’a analisat întocmirea listei s’a luat cunoştinţă de alegători de ce pute­re politică sunt, s’a respins nu numai idica de ori­ce alianţă, dar s’a format convingerea adîncă de deplină reuşită. Totuşi la arme neoneste trebuia făcut faţă şi prin cele 2 întruniri publice ce s’au ţinut în sala teatrului şi în care a vorbit d-nii Panu şi Ghibănescu, s’a a­­rătat că departe de a avea la centru un guvern de afaceri, e un guvern tare, iar în localitate administraţia va fi sta­bilă atîta vreme cît încrederea centrului nu va lipsi, iar cît de candidaţi sunt toţi fii ai judeţului, cunoscuţi de alegă­tori şi animaţi de dorul de face bine oraşului şi judeţului. Pentru cei îndoelnici întrunirile au a­­vut efectul lor; se vedea pe feţele tu­turora mulţămirea şi încrederea ce dă­­deau în noul regim; şi atît la colegiul I cît şi la al II-lea n’a fost luptă poli­tică, a fost învingere, căci pe cînd can­didatul nostru întrunise 194 voturi, Ciş­man, maarele Cişman, indinspensabilul Cişman abia număra 75 voturi, iar no­vicele în politică, d. Gociu, număra 88 voturi. O listă mai mult administrativă la co­legiul I, un avînt desvoltat la alegătorii colegiului al II-lea; iată ceia ce explică înfrîngerea totală de la cameră. Cartelul Cişman-Teleman avea ceva putred in el, și putrejunea a arătat-o rezultatul vo­tului. Un conservator. ULTIME INFORMAŢII Azi consiliul profesoral al facultăţei de medicină se va întruni pentru a dis­cuta şi hotărî asupra programei ţinerei examenelor la această facultate. P­eri inspectoratul învăţămîntului pri­mar şi normal-primar, a trimis d-lui ministru al cultelor şi instrucţiunei pu­blice, un raport prin care cere numirea d-lui Gheorghe Pelin, învăţător la Tri­­feştii-Hermeziu jud. Iaşi, în postul de sub-revizor şcolar în acest judeţ.­­ Pe la orele 2 p. m. veni să voteze la Seulescu, d. Al. Negruzzi. Conu Scarlat se înfăţişă imediat, cerînd votul pentru antisemiţi. — Sunt antisemit, zise ironic d. Ne­gruzzi, şi de aceia voiu vota lista gu­vernului, căci prefer să am un primar creştin, de­cît o primar ca­să evreică. Capul de listă, antisemită, Conu Scar­lat Pastia, se mulţămi pe deplin cu a­­cest răspuns, şi tiptil se aşeză pe o bancă din fundul sălei.­ ­ Lista antisemită va suferi pentru co­legiul II de mini o mică modificare. IJ­­nul din candidaţi va dispărea, nefiind de­cît nouă locuri. Se crede că fericitul dispărut va fi Ma­­nolache,­ceilalţi, în număr de nouă, vor dispărea numai prin lipsa de voturi.­­ Tinerii Tărăbuţă şi Brăescu au pero­rat timp de 4 ore, ori, pe peronul şcoa­­lei «Adamachi». Efectul discursurilor a fost foarte sim­ţitor. Dovadă nămolul de voturi ce au căpătat la acea secţie.­­ Corpul avocaţilor de pe lingă curtea şi tribunalul de Iaşi a fost convocat în în ziua de 6 iunie ca să -şi aleagă con­siliul de disciplină. A fost reales decan d. P. Misir, iar consiliul de disciplină s’a complectat cu noii membrii: Gh. Dimache, N. Neco­­laide şi Gh. Cristofor ; d-nii A. Bădărău, Gh. Irimescu şi D. Grigorovici au fost realeşi. & D, ministru al instrucţiunii publice şi al cultelor a pus în vederea tuturor re­vizorilor şcolari din ţară că examenele de promovare pentru clasele I, II, III şi IV să se ţină în zilele de 21, 22, 23 şi 24 iunie la orele 8—12 a. m. Ziarele din Capitală abundă în amă­nunte asupra infamului tip anarhisto-co­­lectivist care răspunde la numele de Bogdan-Piteşti şi care în străinătate se împăuna cu pomposul titlu : Alexandre Bogdan, baron de Piteshti. In calitate de baron exotic, tipul nos­tru şi-a permis luxul unui mare număr de escrocherii a căror faimă s a urmat în ţara noastră. Seria de abuzuri însă n’a fost sfirşită, ci a continuat sub altă formă într’un mediu cu totul nou, în si­nul ţărănimei din Olt. In Sviţera individul a escrocat deju­nuri, haine, rufe şi alte bagateluri; în ţară şi-a propus baronul să escrocheze un mandat de deputat şi ca rezultat ne-a hărăzit contrabandistul răscoala sînge­­roasă de la Slatina. Din toate şi-a făcut individul elemente de amăgire pe seama naivei credulităţi a sătenilor. Nu e un simplu Bogdan, ex­­pungaş, ci un urmaş al lui Bogdan Dra­­goş, descălecătorul din secolul al treispre­zecelea,—număr care i-a fost funest can­didatului escroc. Individul are încă şi cioc, un nou e­­lement de propagandă şi suggestiune. Toată activitatea individului este o continuare a pungăşiilor comise în străi­nătate şi pe care le-a povestit la vre­mea lor marele ziar francez «Le Temps». Individul este astă­zi apărat de presa colectivistă, fireşte. * M Cînd se făcea apelul nominal la Seu­lescu, aprodul strigă şi pe faimosul Andrei Vizanti. Un hohot de rîs isbucni în sală. Vre­o doi colectivişti, anti-semiţi de o­­cazie, cari se aflau pe acolo au şterpe­­lit-o imediat. Vizanti, de tristă memorie, fusese, la alegerile comunale din Noembrie trecut, agentul cel mai aprig la secţia Seulescu. Simpaticul literal, d. I. L. Caragiali, a fost numit registrator general al Re­giei monopolurilor Statului. D-sa a pres­tat jurâmîntul. Primim următoareele rînduri adresate preşedintelui societăţii «Desrobirea» cu rugăminte de a le publica: Domnule Preşedinte In vedere că la înfiinţarea societăţei «Desrobirea» atît prin discursurile ros­tite în întrunirele publice de cătră iniţia­torii acestei societăţi cît şi prin statutele care s’a format (art. 2) să dedea a în­ţelege, că această societate are o me­nire economică naţională, pe care ideie, am îmbraţoşat-o , însă în urmă văzînd că d-v. fără ştirea şi consimţimîntul nos­tru a’ţi prefăcut-o în societate politică, dacă au alte scopuri de cit menirea ei dintâiu. Subsemnatul, vă rog a mă considera demisionat, întru cit ved că societa­tea s’a depăşit de la statut, Ioan D. Furtună.­­ Impresarii străini au început a cere sala teatrului naţional pentru reprezen­taţiile, ce vor să deie in stagiunea vii­toare. Aşa, după celebrul Matkowsky, care a angajat teatrul pentru două re­­prezentaţiuni în luna Noembrie, a venit o cerere din partea direcţiunei trupei de operete din Viena, ce joacă actual­­minte pe scena teatrului «Venedig in Wien», pentru a da la noi o serie de reprezentaţiuni în luna octombrie. După aceste două trupe va veni: E­­leonora Duse pentru două reprezentaţii, impresariul Dorval cu o trupă de co­medie, din care face parte vestitul co­mic Gallipaux și apoi Christian cu altă trupă franceză de comedii. Mîna ocultă. In Prahova (comuna Hătcărău) se a­­ranjase o răscoală țărănească contra d-lui Serghiescu tocmai în ziua cînd acesta se alegea senator. Organizatorii acestei răscoale erau d-nii Emil Petrescu fost prefect colectivist, un inginer Gheorghiu şi alţi ocultişti de marcă. Administraţia intervenind la timp a paralizat aducerea la îndeplinire a pla­nului colectivist, care dacă reuşea putea să coste viaţa la mai mulţi săteni. Ocultiştii nu ştiu să facă altă politică decît împingînd pe naivi înainte. Colectivistul Cociaş, din Brăila, pînă eri sturzist şi acum drapelist, publică o lungă scrisoare în Drapelul, cu privire la ultimele alegeri. După ce înşiră tot soiul de insanităţi pentru a scuza ru­şinoasa cădere ce a suferit, termină prin a mărturisi că amicii sei colectivişti l’au mîncat. Era suficientă simpla această mărtu­risire fără a mai îndruga verzi şi uscate d-le Cociaş ! Propaganda a repausat pentru vecie. Proza colectivistă sarbădă şi mai ales a inteligentului Raki nu va mai avea de acum canal de scurgere. Requiescat in pace! Lista antisemită este o adevărată listă antise...mută. Se ştie că în cea mai mare parte candidaţii de pe listă sunt înduş­­măniţi între dînşii din motive personale. E destul să cităm următoarele cazuri: d- Abgar Buicliu cu d. Cuza, d. Manoliu cu Tărăbuţă, d. Săscală cu d. Abgar şi aşa mai departe. Candidaţii vorbeau în persoana a treia sau prin misiţi speciali la consfătuirile electorale. Eri alegătorii antisemiţi nu puteau în­truni pe doi candidaţi antisemiţi pentru a le vorbi. Dulce armonie ! Din cauza lipsei de apă, regimentele de roşiori, care îşi au lagărul pe şesul Bahluiului, lingă bariera Păcurari, vor pleca înapoi la Bîrlad spre a-şi relua garnizoana. Ziua plecărei s’a fixat pentru astă­zi ora 3 p. m. D. procuror T. Popovici s’a transpor­tat ieri la comuna Tăuteşti, acest judeţ, spre a procede la anchetarea unor fapte în sarcina perceptorului acelei comune, ce i se denunţase. Din cercetările minuţioase făcute, s-a constatat că perceptorul acelei comune, un oare­care V. Tescu, a comis mai multe falsuri în scriptele de comptabili­­tate, şi nici a putut justifica o lipsă de mai multe mii de franci din lada comu­nală. Necredinciosul perceptor a fost ime­diat depus şi în contra lui s’a deschis acţiune publică.­­ Iată rezultatul complect al alegerei de eri. Au votat: La Primărie: 461 votanţi. Lista con­servatoare a întrunit 341 voturi, lista antisemită 114 voturi. Anulate 6. La Seulescu: 323 votanţi. Lista con­servatoare a întrunit 253 voturi, lista antisemită 67 voturi. Anulate 3. La Adamachi: 251 votanţi. Lista con­servatoare a întrunit 195 voturi, lista antisemită 52 voturi. Anulate 4. Totalul: lista conservatoare 789 vo­turi, lista antisemită 233. Anulate 13. S’au trimes in judecata tribunalului secţia Il-a, pe evreii Saia Goldstein şi Catz, care au cauzat lovituri grave ser­­jentului Trifan din punctul Tîrgu Cucului, cu ocaziunea arestărei unui soldat evreu dezertor din reg. 7 calarasi. Noul consiliu judeţan se întruneşte as­tăzi spre a se constitui şi a alege pe membrii din delegaţiunea judeţană.­­ Colectiviştii au dat ieri pe capete con­cursul lor listei antisemite, în fruntea căreia se afla de altfel una din splen­­doarele partidului colectivist, d. Scarlat Pastia. Afară de 15—20 persoane, toţi colec­tiviştii cunoscuţi au venit la vot. Unii dintre ei, profesorul Castano, de curând numit de ministrul de instrucţie con­servator în vreo 3 comisiuni cu diurnă, propunea cu ostentaţie pariuri pentru numărul mare de voturi ce urma să-l întrunească lista antisemită. & După ce votase, d. dr. St. Posa se sui la Primărie. Zărind pe d. col. Lipan, îl luă drept antisemitul căp. Pallade și strîngîndu-i mîna cu căldură, îi zise : — D-le căpitan, te-am votat. Sper că veți reuși. — Mi se pare că te inseli, îi respunse colonelul Lipan. Eu nu sunt candidat. — Nu sunteți căpitanul Pallade ? ex­clamă doctorul miop. — Nu am această fericire. Tablou! Un alegător cu simpatii antisemite e­­şind din sala de vot, întîlneşte pe can­didaţii Abgar Buicliu şi E. Ropală. — V’am votat, exclamă alegătorul an­tisemit. — Ori ce român trebue să voteze nişte neaoşi ca noi! replică Abgar. Taman neaoşi, un grec, şi un armean !! & Logodiţi In loc de ori­ce înştiinţare. H Bătrînul Petre Grădişteanu, copil sbur­­dalnic mai ales de cînd a încărunţit, s’a apucat de meseria de agitator. Ast-fel cînd ţaranii erau adunaţi pe peronul gă­­rei Slatina, fostul Şoapte Nuci s’a apu­cat să le ţie discursuri incediate.—No­roc că trenul a plecat şi că ţaranii cari se aflau în faţa lui Conu Petrache au fost nevoiţi să se dea îndărăt din causa.... cuvintelor ce erau din gura fostului se­nator. Alt­fel am fi avut de înregistrat şi oare care asfixieri. Evreul Iţic Nuhămovici, grămăticul pă­dure­ din comuna Popeşti s’a plîns gen­­dărmăriei din Podul-Iloaei că alaltă­eri noapte au fost pradat şi torturat de că­tră nişte­­indivizi deghizaţi. I s’a furat 91 lei şi un ceasornic.­­ Leia Iacobsohn, eroina chantagelor contra bancherului Daniel, se află de a­­lalta ori internată în penitenciarul cen­tral. Leia se constituise prisonieră în ajunul judecărei recursului. Curtea a admis liberarea ei pe cauţiune de 1000 lei, însă inculpata nedepunind cau­­ţiunea a trebuit strămie arestată. Directa penitenciarului a autorisat pe Leia să-şi aducă de acasă masa zil­nică şi confortul trebuitor. De multă vreme paturile cu rogojină din peniten­ciar, nu mai văzuse oghealuri şi perne îmbrăcate cu matasă. Aceste sunt se pare ultimul rest din splendoarea de altă dată a prisonierei. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Haga 10 IunieTM D. Bourgeois a plecat la Paris, Paris 10 Iunie Cea mai mare parte a ziarelor sunt de acord a prevedea că consultarea d-lui Bourgeois va avea o mare influență a­­supra crizei ministeriale, dar nu sunt de acord asupra soluţiunei. Mai multe zia­re cred că d. Bourgeois va fi însărci­nat să constitue ministerul, pe cînd Vol­taire, Eclair şi Gaulois, consideră că Waldeck-Rousseau rămîne mare favorit. Acesta va face cunoscută acceptarea sa după întreţinerea ce va avea loc între d-nii Loubet şi Bourgeois. Constantinopol 10 Iunie Lupte sîngeroase au avut loc de cîte­va zile între două triburi carde în sandjacul Gentsch din vilaietul Bitlis. Mai multe sate armeneşti au fost pustiite. Haga 10 Iunie Comisiunea a doua a conferinţei pen­tru pace a adoptat în şedinţă plenară zece articole cu privire la aplicarea prin­­cipielor convenţiunei de la Geneva la resboiul naval. In urmă comisiunea şi-a exprimat dorinţa de a se ţine în curînd o conferinţă specială pentru a se revi­zui convenţiunea de la Geneva. Paris 10 Iunie D. Bourgeois a sosit. El a conferit cu d. Loubet și apoi cu d-nii Delcassé și Brisson. Acceptarea sa pare a fi foarte incertă. Paris, 10 iunie. După ce a vizitat în timpul dimineței pe mai mulți amici politici, d. Bourgeois s-a reîntors la Elyseu și a declarat d-lui Loubet că se pune la dispozițiunea sa pentru a face operă de negociator dar că el nu crede că este indispensabil ca el să ia puterea şi că doreşte a se re­întoarce la Haga. ’ D. Bourgeois a continuat negocierile sale după amiază. Seara el a declinat într’un mod foarte ferm misiunea de a forma ministerul. D. Loubet va chema foarte probabil pe d. Waldeck-Rousseau, care ar fi dis­pus să reînceapă negocierile pe baze noi. Camera s’a amînat pentru Luni. In întrevederea ce a avut cu d. Lou­bet, d. Bourgeois a zis că el consideră opera de la Haga ca una din cele mai frumoase și din care poate să rezulte consecinţe fericite pentru Franţa şi pen­tru umanitate. D. Bourgeois voeşte a duce la bun capăt misiunea ce i s-a în­credinţat şi ar simţi o mare supărare de a fi obligat să renunţe la misiunea sa. D. Bourgeois a făcut apoi să se remarce că el este şef de partid şi că actual­­minte nu se aşteaptă venirea unui sin­gur partid la putere. Se aşteaptă un guvern avînd o sarcină limitată neted a face ca justiţia să fie respectată de toţi şi a menţine disciplina în armată. In urma svonului cum că d. Lockroy ar avea intenţia să pue în disponibili­tate pe generalul Delaroque, directorul artileriei marinei, acesta a adresat d-lui Loubet o telegramă protestînd energic contra decretului relativ la această de­riziune. Londra 10 Iunie. Camera Comunelor. D. Wyndham, se­cretar parlamentar, depune un proect de împrumut pentru suma de patru mi­lioane de livre Sterlinge pentru constru­irea de lucrări de aparare, căsării etc. D. Wyndham declară că e vorba de a se continua aplicarea legei de la 1897, dar că proectul nu urmărește de loc o nouă politică. Guvernul nu face de­cît a cere ceea ce e de o urgentă necesitate. Pro­ectul se adoptă cu 241 voturi contra 66, după o lungă discuţie. Daily Telegraph crede a şti dacă ar începe ostilităţile cu Transvaalul, gene­ralul Redvers Buller va fi numit coman­dant al trupelor engleze. Roma 10 Iunie Camera Deputaţilor.—Extrema stingă continuă sistemul sau de obstrucţionism. Berlin 10 Iunie Reichstag. Adunarea adoptă în prima şi a doua cetire un credit suplimentar pentru cumpărarea insulelor din mările de sud. Reichstagul adoptă apoi conven­ţiunea comercială cu Spania. In cursul desbaterilor d. Buelow face remarcă că no­ile acquisiţii nu alterează de loc relaţiu­­nele Germaniei cu puterile vecine. Buda-Pesta 10 Iunie Camera deputaţilor a început discuţia proectelor de compromis în acelaş timp cu discuţiunea generală a proectelor cu privire la relaţiunile vamale şi comer­ciale cu Austria. Viena 10 Iunie Noutatea dată de Pester Lloyd zicînd că cercurile politice vieneze cred a şti că dacă demersurile cîtor­va ambasadori pe lîngă Poarta nu ar avea succes şi că dacă Poarta ar neglija să ia măsuri pen­tru a împedica incidente ca cele de la fruntaria serbo-turcă, ambasadorii vor face un demers colectiv şi decisiv. Paris, 10 Iunie Cu toată via dorință de a se re­­înturna imediat la Haga, d. Bour­geois a decis să stea la Paris pînă la constituirea noului cabinet, pen­tru a facilita negocierile persoanei care va fi însărcinată cu această misiune. Gaulois asigură că Wal­deck-Rousseau va lua resbelul cu ge­neralul Gallifer ca şef de cabinet. „Journal“ zice că avocatul lui Du Paty du Clam va cere o sentinţa de neurmărire şi punere în libertate. Creditul Fonciar Urban din Iaşi La 1 Iulie s­. n. se vor plăti cupoa­nele de Iulie şi scrisurile trase la sorţi în sem. I a. c. Plata se va face în zi­lele de: Luni, Mercuri şi Vineri în Iaşi la sediul societăţii, şi în Bucureşti la casa Iescher­n­e. DIRECŢIUNEA: A. G­. Dabija AVOCAT -Strada Golia 67 Iaşi .

Next