Opinia, decembrie 1899 (Anul 3, nr. 172-195)

1899-12-01 / nr. 172

ARUL III No. 172 Numărul 10 Bani aboxamentele încep­ la 1 şi 15 ale fie­cărei luni şi se plătesc tot­dea­una Înainte In Iaşi la Casa Administraţiei In judeţe şi itreinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei, în Eternitate 40 lei Şase luni 15 20 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA No. 17.­ADMINISTRAŢIA Struida Primatriei­ No. 17. EDIŢIA DE SEARA IAŞI-MERCURI I DECEMBRIE 1899 Numărul 10 Bani A Nil N CI URI­LE In I şl şi judeţe se primesc numai la Administraţie In strainătate direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. J­r . . 20 b. linia i, jj ii HI • • 40 ,, I. Inserţiile şi reclamele 1 . 50 „ „ Un număr vechi ii 30 bani " REDACŢIA şi No. 17—Srada Prim­ariei-fNo. 17 ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN Colegiul I Iaşi Alegerea de la 16 Decembrie Candidatul partidului con­servator la alegerea unui de­putat ce va avea loc în ziua de 18 Decembrie la Colegiul I este: Dr. LEI SCULY. Misiunea partidului Conservator De netăgăduit că sarcina gu­vernului actual este din cele mai ingrate şi mai puţin priel­nice unui partid. Să vii în urma unui guvern care a dat sbranca în finanţele ţărei, care şi-a bătut joc de sentimentele poporului şi care’ţî lasă moştenire sutimi de mi­lioane datorii ce trebuie să plăteşti, nu mai e, mi se pare, nici chiar operă de reparaţiune, ci operă de Cruce-soţie dacă ne putem exprima ast­fel. Şi acum care e situaţia ? Acei cari au cauzat desas­­trul, împreună cu acei cari nu s’au bizuit să fee respunderea unei ast­fel de situaţii, fac cor împreună spre a aduce învi­nuiri guvernului, că nu drege treaba : lăptoasă, mănoasă şi de vreme acasă­­.... A venit pe deasupra seceta şi a ameninţat ţara cu un a­­devărat eventual cataclism; gu­vernul a luat măsuri din timp şi aceste măsuri fac azi parte din fondul criticelor nedrepte ale paraponisiţilor.­­ A izbucnit apoi criza, prân­zind statul român în o jenă excepţională, opera adminis­traţiei financiare a colectivi­­tăţei. In faţa prăpastiei deschisă spre a înghiţi creditul ţărei, guvernul a crezut prudent să temporizeze puţin spre a nu cădea, mini şi picioare legate, victima acestei crize. Dacă împrumutul realizat a­­cum ar fi fost contractat în toiul primei panice financiare, de­sigur că guvernul trebuia să suporte condiţii cu mult mai grele de­cît cele actuale. Şi atunci, ce s’ar fi întâmplat ? S’ar fi întîmplat că toată droaia de nemulţămiţi, toate grupurile paraponisite ar fi ţi­pat ca un singur om că gu­vernul s’a pripit, şi acuzările aduse în privinţa cumpărărei finului, ar fi fost întinse şi a­­supra contractare! împrumu­tului. Din timp pentru opoziţie în­­samnă pripit, iar la timp, în­­samnă tirziu. Aşa că, ori­cum ar fi făcut guvernul şi ori­cît de strălucit ar e şi combinaţi­ile lui, pentru acei carii nu ştiu de­cît să distrugă iar nu să construiască, lucrul tot nu ar fi fost pe plac. Decit misiunea partidului conservator e alta. El are alt­ceva mai bun de făcut de­cît să fie atent la ba­livernele ahtiaţilor. Misiunea lui este o operă de reparaţie şi de întremare. El trebue se puie ordine în locul desordinei lasată de colecti­vişti ; el trebue să avizeze la mijloace de a asigura îndepli­nirea angajamentelor financi­are pe care le are statul. Şi aceste mijloace nu pot fi nici drastice nici apăsătoare pentru popor, care plăteşte pe­riodic toate năsdrăvăniile şi năsăbuinţele­­colectiviştilor. Misiunea partidului conser­vator e deci precît de mare şi grea, pre atît şi de ingrată. Oameni şi lucruri întâiul transport. Vaporul «Su­matra» a debarcat acum cîteva zile primul transport de răniţi aduşi de pe cîmpul de răsboia. Era, judecind după descrierile din gazete bine informate, un convoiu ne­spus de trist, care s’a perindat in mijlo­­locul unui norod imens dar tăcut şi în­­lăcrămat. Scena fu mai posomorită încă din pricina ploaei care cădea preste cei adunaţi. Transportul se compunea din 131 sol­daţi şi doi ofiţeri. Toţi oamenii aceia fu­sese culeşi de pe cîmpul de războiţi, şi spectacolul era de două ori întristător. El redeşteaptă numai decit imaginea de­zastrului general pe lingă acel individual pe care-l oferia fie-care din acei militari defilind cu capul legat, cu trupul sînge­­rînd ori cu vr’un braţ. Preste tot numai ochi plecaţi de ruşine facă mai mult de­cit de suferinţă, trupuri încovoiate şi de umilinţă şi de durere, guri încătuşate de sfială şi de mînie. Ruşine, umilinţă—de ce? Nu erau sol­daţii aceia dovada cea mai deplină a pro­priei lor vitejii şi îndrăzneli ! Luptătorii aceştia sprijiniţi în cîrjă nu pornise ei cu fruntea sus şi cu trupul încordat, gata de jertfă şi de supunere. Şi cu toate acestea e fatală impresia de înjosire, degajată din acest tablou— vrednic d© arta unui Werestoiagin. E cu neputinţă să nu ne gîndim în faţa aces­tui transport de viteji răniţi­—că în per­soana lor a fost înf­rîntă o naţiune în­treagă. Ne gîndim la numeroasele trans­porturi de răniţi care pe urma celui din­ţări vor fi străbătînd acum drumul spre Europa pentru ca, la rîndul lor, să se perîndeze, cu capetele plecate, cu mem­brele legate, cu sufletele umilite, în faţa norodului trist şi resemnat,­umilit şi el în înfrîngerea alor săi. Sunt numai cite­va luni de cînd la Haga, „Războiul“ fu osîndit şi desfiinţat în perspectivă. Cum-că perspectiva e încă foarte de­parte dovedeşte,transportul de răniţi en­­gleji, victime ale gloanţelor europeneşti. Rod. --------­---------------------------------­ TELEGRAME Publicăm aci ultimele telegrame ce le am primit prea tirziu afară pentru a le putea însera în numărul ziarului nostru de eri. Bucureşti 29 Noembrie. Viscolul a bîntuit cu o mare putere în capitală. Mare parte din străzi sunt încă nepracticabile, şi trenurile nu mai sosesc, şi nu mai pleacă nici într’o direcţie. Ploeşti 29 Noembrie. Duminică a avut loc în Ploeşti o în­trunire Sturzistă şi cu toate delegaţiile sosite din judeţele vecine sala Intrunirei a rămas aproape goală. Delegaţia ieşană compusă din d-nii P. Poni şi Gr. Maori s’a nămolit în drum. După întrunire a avut loc un banchet în eroarea d-lui D. Sturdza, şi s’a hotărît că d-n­ul Gr. Maori să fie candidatul libe­ralilor la colegiul vacant de deputaţi, con­vocat pentru ziua de 16 Decembrie. Bucureşti 29 Noem. 4. ore p. m. Junimiştii afirmă că vor lupta şi ei la alegerea din 16 Decembrie, şi că dacă d. D. Rosetti persistă în refuzul seu de a candida, atuncea vor propune acest sca­un de deputat d-lui A. D. Holban. București 5 ore p. m. La cameră a luat cuvîntul astăzi d. Barbu Ștefănescu Delavrancea, pentru a răspunde oratorului junimist, IC- Arion. D. Delavrancea zice că botezul seu în apele conservatismului s’a făptuit nu prin cîte­va picături de apă cari pot fi mai puţin numeroase de cît acele cari au ser­vit la botezul d-luî C. Arion, dar mai a­­les prin sudorile de sînge ce le-a vărsat în rîndurile celor de care s’a despăr­ţit. „Credeam că voi muri în rîndurile par­tidului liberal, adauge oratorul, dar ca să mori, trebue să trăeştî mai întăî, şi eu nu am putut trăi cu demnitate în par­tidul liberal. Iată de ce sunt astăzi în partidul conservator.“ Continuînd, oratorul arată că, dacă teo­ria, susţinută de cătră d-nul I. Brătianu, ai n­eucvaiata i­tuiuim; dci pana la nxax tie creditul nostru era neatins, atuncea creditul nu ar mai fi al ţărei şi al parti­delor. Ar trebui să credem că numai dl. Paladi avea credit, şi cînd a plecat, s’a dus şi creditul cu dînsul. In chestia Dunărei, strălucitul orator, aseamănă circulara iscălită de cătră d-nul D. Sturdza chiar în ziua cînd a fost si­lit de a părăsi puterea, cu ultimul cartuş tras de armata licenţiată, care dă focul, nu pentru a se apăra, ci pentru a deş­tepta pe duşman. Evoluţiunea partidului conservator este constantă, şi privilegiele nu mai au fiinţă de­cît în partidul liberal, care a inventat dreptul de moştenire în conducerea par­tidului şi a ţărei. După d-l Delavrancea, al cărui discurs a provocat un entusiasm nedescriptibil în cameră, a luat cuvîntul d-l G. Gantacu­­zino, primul-mi­nistru. D-sa arată pe ce cale greşită a întrat d-1 Carp şi cît de neîntemeiată este pre­tenţia şefului junimiştilor de a monopo­lisa ideile mari, ale unirei, ale improprie­tărirei ţăranilor, ale monarhiei eredi­tare, şi toate înaltele aventuri ale tutu­ror bărbaţilor însemnaţi din această ţară D-1 Carp se rosteşte în contra demo­cratizărei partidului conservator, pe cînd încă de la 1865 au luc­rat împreuna pen­­tru constituirea „Junei drepte“ cu scopul de a modernisa acest partid. D-l Carp nu poate tăgădui, că în 1888 a propus, mi­nisterul domeniilor d-lui N. Eleva, şi că în 1893 şi în 1894 şi-a pus toate silin­ţele pentru a atrage pe d-l G. Panu în rîndurile junimiştilor. Pentru ce deci, se scandalizeză d-1 Carp, pentru că am avut mai mult noroc de­cît d-sa? Să se liniştească în privinţa steagului conservator, căci să află în mînele vigu­roase ale unui om carele peste 80 de ani a fost colaboratorul marelui şef dispărut. Aplause nesfîrşite au acoperit discur­sul primului-ministru. După d-sa a luat cuvîntul d-l General G. Manu. Serviciul Telegrafic — al OPINIEI — Paris 29 Noembrie Pre­conul de la înalta Curte. Audienţa de la 9 Decembrie st. n. Se ia depunerea mai multor martori cari dau explicaţii fără interes asupra di­feritelor întruniri regaliste şi afirmă că manifestarea de la Auteuil nu a fost or­ganizată de societatea O­rillet Blanc. Se ascultă apoi cîţî­va martori carii a­­sistarâ la manifestarea de la Auteuil şi carii declară că ele au fost spontanee. Audiaţa se ridică. Londra 29 Noembrie Nici o ştire nu confirmă sgomotele a­­larmante respîndite în privinţa poziţiuneî în care s'ar afla generalul Methuen. Londra 29 Noembrie O depeşă oficială din Cap-Town spune că după ştirile date de prezidentul statu­lui­ Orange, anunţă cum că un locotenent englez Tristan şi trei lăncieri plecaţi în recunoaştere de la Moderiver au fost ră­niţi şi au căzut prizonieri la buri. Cap-Town 29 Noembrie După rapoartele venite din Oranjriver burii au distrus drumul de fer la 20 mile la sud de Moderiver. Un tren care fu tri­mes într’acolo a fost bombardat In apro­piere de Stromberg. Burii se întăriră după aceea în o puternică poziţie lingă Pri­­eska. Ei au tăiat cablul metalic de la Bac şi a întrerupt comunicaţia. Pretoria 29 Octombrie. O luptă a avut loc azi dimineaţă lîngă Scholtzneck la sud de Spypfonten unde trupele engleze au atacat forţele puse sub comanda generalului Cronje. Se semna­lează de asemine ostilităţi în direcţia Sorţiei. Petersburg 29 Noembrie Ministrul de rasboiu a însărcinat pe locotenentul colonel Gurco de a merge la cartierul general al Burhor. El va pleca in Transvaal cu un detaşament al Cru­cei Roşii. Sofia 29 Noembrie Sobrania a discutat legea transformărei impozitului rural în dijmă. După o vie discuţie legea s’a adoptat în principiu. Moscova 29 Noembrie: Sănătatea lui Tolstoi lasă mult de de­­dorit. El e foarte slab și stă în pat. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Mauroport cu data de 9 Decembrie st. n. că un foc de tiratorî a fost angajat în această zi dincolo de Arwandei. Englejii înaintau spre Samiahsdam și Burii se rătrăgeau­ cătră Taalbosch. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Pretoria Agenţiei Reuter că au sosit la 8 Decembrie st. n. deta­şamente sanitare germane şi olandeze. Ele au fost primite cu un mare entu­­siasm­. O jumătate a detaşamentului pleacă în în Nathal, cealaltă jumătate pleacă în Orange. Londra 29 Noembrie. O depeşă oficială a generalului Withe, cu data de 9 Decembrie st. n. zice că el va trimite în noaptea precedentă pe ge­neralul Hunter cu 500 voluntari din Na­thal şi 100 oameni din cavalerie pentru a surprinde o poziţie inamică de lîngă Lombardeskop. Infanteria a reuşit cu totul. Colina a fost surprinsă şi două tunuri ale Burilor au fost demontate. Un tun sistem Maxim a fost luat şi trimes la Ladysmith. Englejii au avut un mort şi un major rănit. In acelaş timp un excadron de Husari plecase în împrejurimele Pepworthlill prefăcînd înţţîndărî liniile drumului de fer şi tăind comunicaţia telegrafică. Molteno 29 Noembrie. Generalul Galacre a făcut un marş forţat cu 200o oameni şi două baterie spre­ Stromberg unde Burii ocupau o po­ziţie foarte puternică. Inamicul a deschis focul în momentul cînd trupele engleze sosise la piciorul posiţiuneî. S’a încins un schimb de focuri de ar­tilerie care a durat trei oare. Englejii s-au retras atunci, poziţia fiind imposibilă de luat. Londra 29 Noembrie. Se scrie din Pekin Agenţiei Reuter că Franţa a ridicat pretenţiile sale în afa­cerea din Kwang-Tchevu-Wan şi cere distituirea vice-regeluî din Canton. Se crede că această pretenţie este pro­vocată de respingerea autorităţilor en­gleze de a îndeplini cererea relativă la executarea funcţionarilor responsabili de asasinatul ofiţerilor francezî lingă Mottows. Se zice că Tseung Si Jomen găseşte a­­ceastă pretenţie exagerată şi că nu va consimţi. Constantinopol 29 Noembrie. D. Mavrocordaton a rugat pe Sultan, în audienţa ce i-a acordat. Vineri, de a fi prevăzător în ceea ce priveşte conclu­­zia convenţiei consulare. Cu toate asigurările care i s’au dat se crede că acordul nu va fi stabilit în şe­dinţa de Luni şi că se va face probabil apel la arbitragiul puterilor. Paris 29 Noembrie. Tatăl d-lui Delcasée a murit, după o scurtă boală. Ministrul afacerilor a plecat pentru Pamiers. Madrid 29 Noembrie. Camera deputaţilor Cu ocazia discuţiei budgetului marinei d. Romanones cere ca să se retragă bud­getul avîndu-se în vedere dificultăţile care sunt pentru al modifica. D. Silvella combate această propunere. Camera îşi va da votul azi. Petersburg 29 Noembrie. După ziarul Stojet este speranţă de a lansa pe apă cuirasatul general Amiral Aprein care s’a scufundat acum cîte­va zile în apropiere de Reval. Petersburg 29 Noembrie. Azi a avut loc în palatul de iarnă o masă de gală în onoarea gradelor superioare a cavalerilor din ordinul Sf. Gh­eorghe. M. M. L. L. și Marii duci au asistat. Valuri Nu poate fi nici o îndoială. Dintre ce­le cîte­va volume de literatură de curen­t apărute in vitrinele librăriilor noastre, v­o* lumul lui Radu Rosetti—Valuri^-n\i o* cupă, din punctul da vedare al meritului literar, întâiul rang—cînd îl găsim ală­turi de volumele semnate de Vlăhuţă, Duiliu Zamfirescu şi chiar de Dinu. Nanu. Cu toate acestea, ne ocupăm intuia de el. Ce vreţi! Valuri.....Ziaristul nu aş­teaptă ocazia, ci se foloseşte de dînsa— cînd i-e aproape ; el nu poate—sclav al actualităţii şi al urgenţei—să măsoare şi să cumpănească într’o chibzuită ordine datoriile sale de ierarhie literară şi să lucreze în ordine logică. Toată filozofia activităţii în presă? Va­luri.... Nu este, de alt­feliu, acelaşi lucru, în toate manifestările activităţii omeneşti ? Toate schimbările, toate inconsequenţele, toate contrazicerile, toate ciudăţeniile a­­celor manifestări—­nu sînt ele definite în chip plastic de cuvîntul acesta: Valuri....? Să, fie oare aci explicaţia că ne-a ademe­nit mai curînd titlul acesta dintre nume­roasele cîte s’au ivit, în zilele din urmă, pe terenul publicisticei ? Se poate. In tot cazul, de la început ne exprimăm mulţumirea, estetică şi fizică în acelaşi timp, ce ne procură acest suggestiv cu­­vînt pus deasupra unui volum de versuri : Valuri. * Am imputat altădată poietul Rosetti stăruinţa de a da „titlurilor“* o tendinţă puţin corespunzătoare cu poiezia însăşi, în genere,fără a vorbi de poezia lui în special. Aşa bună­oară, nu ne-a mulţumit titlul de „Sincere“, şi nici celă­lalt: „Din Inimă“. In schimb găsim minunat pe acesta de acum : Valuri. De astă-dată cuvîntul e sincer şi poate chiar din inimă.. Căci e vădit faptul că poietul a strîns în acest din urmă şi mic volum o serie de bucăţi care exprimă atît cele originale cît şi cele traduse în parte—această unică filozofie a schimbă­rii, a nestatorniciei, a variabilităţii în­născută temperamentului sau de artist şi pe care o întrupează suggestivul cuvînt de Valuri. O filozofie? Nu,—un fapt, un adevăr, o constatare: Plăcerile iubirii, ţin numai un minut Durerile iubirii, ţin mult : o viaţă 'ntreagă Tot ce-am avut pe lume, jertfit pentru-a mea dragă, Ea pleacă şi mă lasă ; un altul i-a plăcut. ,,Cît timp va curge ’n vale isvorul fermecat, Cu apa-i cristalină, înveselind cîmpia, Te voiu iubi într’una"—îmi repeta Maria— . .. Isvorul curge Încă, dar dînsa m’a uitat. Rosetti a imitat aci romanţa lui Flo­rian, nu pentru că ar fi conţinînd vre-o inspiraţie originală—dar pentru că, cum am observat, era vorba de o colecţie a­­bundentă de versuri, concordind cătră una şi aceeaşi înt­â­ăiere: Valuri.... Scriitorul a vrut să dee întreaga şi com­plecta noţiune a elementului: nestatorni­cia, egoismul, nepăsarea, dispreţul, faţă de tot es­te viaţă şi simţire; lipsa de scop, lipsa de siguranţă, lipsa de plăcere — pentru tot ce se avîntă pe acest teri­bil element: Valuri. Volumul începe cu o cinică dedicaţie: Mie. El se continuă imediat cu două so­nete în nota lui Leconte de Lisle—unul chiar tradus din sonetele acestuia—, am­bele avînd ca temă suveranul dispreţ al omului care a trăit mult şi crede puţin, al omului convins că tot ce a fost o să mai fie şi că totul vine şi trece, călător şi schimbăcios, căci în lume toate sînt: Valuri■ Taci inimă, astîmpără-te-odată !.... Nu vrei cu nici un chip să te 'nveţi minte ? Nu ştii că visul dragostei te minte ? Ce tot aştepţi, bătînd înviorată ? Parc’ai făcut solemne jurăminte Să nu mai ştii de doruri nici­odată; De ce mă 'ndemni spre-o nouă adorată. — „O, jurămintele sînt praf, cuvinte !“ De-abia a răsărit o iubire şi „alt dor« deja chinueşte simţirea. Şi chiar dacă a­­ceastă nouă iluzie se va îndeplini— firea neastîmpărată va fi din nou nemulţumită. Asta s’a întîmplat de atîtea ori poietului pînă ce a ajuns la această concluzie pre­cisă : Valuri! Eu am rămas din nou cu dorul Iubirei mele ne’mplinit; Tot nu mi-a dat să gust amorul Nectarul dulce, mult dorit. Dar am redevenit poietul Cu părul lung, sentimental, Ce si cîntă stelelor sonetul, Înamorat de-un ideal. Dar nu e numai netemeinicia simţire­­ care îndreptăţeşte titlul acesta : Valuri . Rosetti iubeşte marea în adevăr, ma­rea cu furtunile, cu primejdiile, cu groa­za şi cu sublimul ei. El pare să fi trans­portat numai în viaţa sentimentelor, im­

Next