Opinia, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 38-60)

1907-01-28 / nr. 58

gă de femee, îndată ce prevedea că dragostea şi frumuseţea sunt fire de curse cari vor să-l prindă, să-l oprească. „Am fugit,­de atâtea ori am fugit, încît am devenit puţin celebru...“ Şi tot astfel eu, crede filosoful dramaturg, ar trebui să facă toţi bărbaţii : „Datoria, menirea fe­­meei este să se mărite cît mai degrabă, ca bărbatu­­i, să rămână liber cît se poate mai mult.“ Şi ultima scenă de iubire din această dramă devine o adeverată curiozitate dra­matică. Eroul face eroinei această... de­claraţie : „Vreau, vreau, vreau,­—vreau să nu te iau ! Pentru mine căsătoria însamnă izolarea profanarea a tot ce-i sfînt în suf­letul meu, siluirea bărbăţiei mele, vinde­rea dreptului meu din născare, o ruşinoasă înfrîngere, o nedemnă umilire, primirea subjugării.“* E drept că autorul nu se opreşte la această paradoxală negaţiune. Ci are şi are un program pozitiv, indicaţii pentru un ideal omenesc, mai presus de acel co­­mun : de aici titlul de „om şi supra-om“ Sexualitatea e o manifestare inferioară în om şi nu e demn de adevăratul băr­bat sâ îndeplinească rolul de auxiliar al femeii pentru continuarea speciei. Primul rang în omenire să-l ocupe acei cari au darul creării de lucruri spirituale,­ pro­­ducţiuni ale creerului, ale gîndirii, ale geniului. Prima scară a evoluţiei o ocupă omul care „ca observator scrutează vo­inţa interioară a lumei, mijloacele de a îndeplini această voinţă, care descopere mereu mijloace noi pentru progresul o­­menirei“ Un astfeliu de om are dreptul să se emancipeze de jugul femeei. Dar fenomenul e rar. Libertatea bărbatului de a se deda scrutărilor şi preocupărilor în­alte e mărginită. Femeea e sprijinită şi privilegiată peste tot; ea e lipsită de scrupule, de milă, de cruţare ; ea tronează pururi şi plînge cu hipocrizie...^ ♦ Precum vedem, e în această comedioasă şi filosofică piesă, un teribil proces al ac­tualelor relaţiuni sexuale şi un desperat apel pentru... emanciparea bărbatului,— apel care sună cel puţin straniu în epoca luptelor în favoarea femeei. Cel puţin Barnard Shaw se poate mîn­­găia că nu e lipsit de originalitate.... As. Procesul Sturza-Bădăreu Intimpinarea de la 28 Octombre 1902, a D-lui A A. Bădăreu 3). Procesul verbal conţine fapte ne­exacte şi argumentări false. Sunt învinuit de consiliu că am lu­crat contra instrucţiunilor date de clientul meu principele Dimitrie Stur­­za. In fapt nu este exact că aşi fi lu­crat contra instrucţiunelor clientului meu, dar apoi eu ca consilier judi­ciar nu am de dat socoteală, de­cît de aceia ce aşi fi făcut pentru inte­­rele persoanei a căreia consiliu ju­diciar sunt, nu şi de ceia ce aş fi făcut privitor pe clienţii mei, chiar dacă ar fi rude de aproape cu per­soana pusă sub consiliu judiciar. Deşi n’am de primit de la nimeni instrucţiuni de a mă demite din sar­cina de consilier judiciar şi deşi luna trecută încă, principele Dimitrie Stur­za mi-a telegrafiat din Dieppe să aş­tept sosirea sa în Iaşi, pentru regu­­larea afacerei uzurarilor, totuşi cînd d. Dimitrie A. Sturza m’a anunţat că principele Dimitrie Sturza doreşte să fie numit consilier judiciar, i-am cerut să facă pe acesta să-mi scrie în acest sens şi am făgăduit ca a­­tunci voiu face totul pentru a uşura realizarea dorinţei sale. Consiliul­­mă mai învinueşte de sfa­turile care le-am dat fostului meu client principele Dimitre Sturza—iar nu principele Grigore—de a recu­noaşte sumele primite de la uzurari de pricipele Grigore. Am servit cu acest sfat adevăra­tele interese a principelui Grigore, ţinînd seamă de legile noastre. Mai mult nu pot spune de­o­camdata, fiind­că chestia este încă pendinte înaintea judecătorului de instrucţie. Se afirmă că deşi nu s’a trimes toate actele, n’am făcut nici o recla-2). Chiar dacă aşi admite că con- j maţiune contra cămătarilor, care au siliul de familie printr’o bună voin­ţă al cărei mister nu-1 cunosc, a con­sidera pe principile Grigore ca in­terdict­oară pe mine ca tutorele său, totuşi lucrarea consiliului trebue a­­nulată pentru exces de putere. Mai întăi conform cererei de con­vocare a consiliului de familie, con­siliul nu era convocat pentru a a­­precia felul cum eu îmi îndeplinesc sarcina de tutore (?) ci numai pentru a-și da avizul că interese de familie cer numirea principelui Dimitrie Sturza ca consiliu judiciar în locul meu. Un al doilea exces de putere a comis consiliul de familie prin aceia că a lucrat cu caloarea expresă a art. 388 c. civ. care zice: „Inchierea consiliului de familie va trebui fi dată după ce va fi chemat și ascultat înaintea lui și tutorele“. Cu atît mai regretabil este această călcare de lege, cu cît dintre cei 5 consilieri care au deliberat 4 sunt avocaţi şi unul fost magistrat, înşelat pe pricipele Grigore Sturza. Nu ştiu dacă mă aflu cu o atare enormitate în faţa inconştienţei sau în faţa relei credinţi. Este destul cred să vă aduc la cu­noştinţă că reclamaţiunea mea a fost înregistrată la parchet sub No. 4611 din 14 Mai 1902 şi s’a format pe baza ei la cabinetul judecătorului de in­strucţie No. 11 dosarul No. 46­902. Se argumentează înlocuirea mea pe faptul că eu şed de­parte de per­soana aceluia pe care am misiunea de a-1 privighea. Nu cred că a in­trat în intenţiunea Tribunalului cînd m’a numit consilier, că trebue să urmez pretutindeni persoana princi­pelui Grigore. Consiliu judiciar n'are a priveghea persoana celui pus sub consiliu, ci exclusiv a-1 asista cînd ar voi să facă actele juridice limi­tativ enumerate de art. 458 c. c. Este destul ca să dovedesc, lipsa de bună credinţă cind se afirmă că numirea principelui Dimitrie Sturza Domn­ule Prim-Preşedinte, Prin adresa d-voastră No. 13007 îmi faceţi cunoscut pe baza art. 309 c. c. că consiliul de familie a Prin­­cepelui Grigore Sturdza prin proce­sul verbal înregistrat la No. 8182 a hotărît înlocuirea mea ca consilier judiciar prin principele Dimitrie M. Sturza. Deși art. 309 este relativ la tutelă și cu toate că principile Grigore Sturza nu este pus sub tutelă, pen­tru că nu este nici minor nici inter­dict şi aş putea să mă mulţumesc a considera ca nule şi neavenite, în ce mă priveşte pe mine ca consiliu ju­diciar, toate deciziunele luate, totuşi pentru respectul pentru justiţia care m’a numit consiliu judiciar, adopt pentru moment procedura citatului articol şi atac înaintea D-voastră procesul-verbal şi hotărîrea sus zi­sului consiliu. Vă rog să bine voiţi a anula toată lucrarea consiliului de familie pen­tru următoarele motive: 1­. Consiliul de familie a lucrat fără competenţă. In materie de consiliu judiciar, rolul consiliului de familie este re­dus exclusiv la două acte : darea pă­­rerei pentru punerea sub consiliu judiciar, precum și darea părerei pentru ridicarea acestei măsuri, art. 445, 458, 459 c. civ. precum și prin a contraria art. 454 c. civ. Consiliul de familie nu are în spe­cial nici­ un amestec în numirea sau înlocuirea consiliului judiciar, a că­rui numire şi înlocuirea este exclu­­siv de competenţa Tribunalului art. 445, 458 c. civ. Proiect de lege pentru Modificarea mai multor articole din legea asupra învăţămîntului superior LEGEA MODIFICATA Secţiunea II Studenţi, cursuri, examene diplome şi disciplină In acest interval, afară de Dumi­nici, vor fi vacanţe de la 24 Decem­brie pănă la 7 Ianuarie inclusiv, de la Duminica Floriilor pănă la Dumi­nica Tomei inclusiv, precum şi săr­bătorile cele mari bisericeşti şi na­ţionale, care se vor fixa pentru fie­care universitate de către rectorat, şi al căror număr nu va trece peste 15 pentru un an şcolar. Art. 60. Fiecare facultate va libera două feluri de diplome: diploma de licenţă şi diploma de doctorat. Fa­cultăţile de medicină vor libera nu­mai diploma de doctorat. Diplomele de licenţă şi de docto­rat la facultăţile de Drept din Bucu­reşti şi Iaşi se dau în condiţiunile următoare: Pentru licenţă durata cursului este de trei ani. In anul I de licenţă se vor urma cursurile următoare : Dreptul roman (explicarea cărţilor I şi II din institutele lui Justinian), dreptul civil (explicarea art. 1.463 din C. Civ.) Enciclopedia şi filozofia dreptului. Sintaxa dreptului constituţional şi dreptul administrativ. In anul al II se vor urma cursu­rile următoare : Explicarea cărţilor 111 şi IV din institutele lui Justian, explicarea art. 644—1222 din codul civil. Procedura civilă, dreptul penal ,teoria generală, explicarea articole­comparat. In anul al doilea de doctorat se vor preda şi urma cursurile urmă­toare : a) Dreptul internaţional public şi istoria sumară a tratatelor şi con­­venţiunile diplomatice. b) Materii speciale din dreptul ci­vil aprofundat. c) Dreptul internaţional privat. d) Legislaţia industrială vamală şi rurală. Art. 60 bis. Un regulament comun, elaborat de comisiuni mixte din am­bele universităţi, împreună cu dele­gaţi ai Ministrului, va stabili cari sunt pentru fiecare facultate şi sec­ţiune, titlurile cu care se pot înscrie studenţii, cursurile, conferinţele şi lucrările practice, precum şi exame­nele cari privesc pe fiecare facultate şi cari sunt necesariii pentru obţi­nerea fiecărei diplome universitare. Ministrul după ce va­­ luat avizul facultăţilor respective va hotărî asu­pra lui şi­ va supune sancţiunei re­gale. In nici un caz numărul anilor de studiu în o specialitate nu va putea fi mai mic de trei pentru licenţă şi de cinci pentru doctorat. Examenele trecute înaintea uni­versităţilor pentru obţinerea unei diplome sunt examene de stat. Diplomele obţinute în virtutea a­­cestor examene conferă posesorilor lor toate drepturile prevăzute prin legi şi regulamente. Facultăţile nu vor putea conferi diplome fără trecerea tuturor exame­nelor prevăzute în regulament, nici titluri onorifice. Art. 61. Diplomele şi certificatele obţinute în străinătate sau de la şcoale din ţară neprevăzute în pre­zenta lege, vor fi recunoscute după ce se va stabili echivalenţa lor de către una din universităţi. (Va urma) OPINIA se impune pentru privigherea per­soanei principelui Grigore, relevînd faptul că deşi principele Dimitrie lo­­cueşte la Dieppe unde locueşte şi principele Grigore, cu toate acestea in Franţa s’a numit principelui Gri­gore ca consilier judeciar nu pe ta­tăl său ci pe d. Camille Coche, avout. Pentru toate aceste motive rog să admiteţi în totul cererea mea. Primiţi d-le Prim-Preşedinte asi­gurarea stimei mele. (s). A. A- Bădărău Litere-Ştiinţe-Arte La 8 Februarie vom avea o nouă pre­mieră la teatrul naţional : Pe căile pier­­zărei, dramă de d. Botez-Gordon. Se fac pregătiri pentru o frumoasă montare a interesantei noutăţi dramatice. * Succesul iniţiativei lui Penel — de a da spectacole cu jumătate din preţul nor­mal — a dat imbold pentru alte încer­cări de aceeaşi natură. La începutul lui Februarie se va juca în aceleaşi condiţiuni hazlia comedie: Camere de închiriet". * DESTĂINUIRE Trupa lui Niculescu-Bu­­zău ne anunţă opereta „Cv ar­tirul d-lui maior“. Aflai o taină mare Şi nu pot să-mi ţiu gura. Ştiţi voi de cine-i vorba?... — Maiorul Murra, Murra... * O observaţie care nu-i lipsită de inte­res e că în această iarnă oraşul nostru a fost relativ puţin vizitat de trupe stră­ine. Le cam ducem dorul. Aci e poate şi explicaţia grabei cu care s’au reţinut ab­solut toate locurile bune pentru originala Suzanne Despres.* A apărut No. 3 din Anul IV — pe Ianuarie — din excelenta revistă „Cul­tura Romînă“ cu un interesat sumar de articole pedagogice, ştiinţifice şi literare. * D-ra Agatha Bârsescu a adresat tutu­ror ziarelor următoarea „Scrisoare“ : Domnule Director, O datorie de artă şi de conştiinţă îmi impune să adresez presei din Capitală cîte­va explicaţiuni, cu atît mai mult că nu am prilejul să mai apar anul acesta pe scena teatrului din Bucureşti, unde din cauza recentei întreruperi de trenuri şi a îmbolnăvirei mele consecutive, de abia am putut da o singură reprezenta­ţie, din cele trei anunţate. Am plecat dară, fără am­i lua rămas bun la iubita noastră Capitală, care în un­­spre­zece seri neuitate m’a resplătit cu a­­sistenţa enormă şi entusiastă. Dorinţa mea cea mai vie ar fi fost să apar, în oare­cari creaţiuni noi, dar anumite îm­prejurări, asupra cărora nu voi insista, au stat în potriva dorinţei mele, iar în momentul de faţă sunt chemată de alte preocupări, de alte scene, după cum s’au putut convinge, din recentul articol apă­rut în mai multe ziare şi datorit marelui scriitor Wilbraodt, acei cari bine­voesc a se interesa de activitatea mea artistică. După o scurtă călătorie la Berlin şi două reprezentaţii la Lipsea, voiu putea vizita cu trupa mea cite­va din oraşele noastre, cari au insistat cu deosebire şi cari au rămas nevizitate, în ultimul meu turneu. După aceasta,şi înainte de a urca scena englezească cu „Mesalina“, ac­tivitatea mea va fi consacrată exclusiv marelui turneu ce întreprind cu aceiaşi trupă a mea, în America unde sper să i, procur frumoase succese de artă, cari vor fi în acelaşi timp succese pentru limba şi drama romînească dincolo de Ocean. Nu mă îndoesc să simpatiile presei ro­mâne, ca şi ale conaţionalilor mei, mă urmează în această întreprindere grea, legată de mari sacrificii şi cu această în­credinţare îi exprim dinainte cele mai vii şi mai călduroase mulţumiri zicînd tuturor un cordial: La revedere­a lor din codul penal şi procedura pe­nală. In anul al III se vor urma: Explicarea art. 1223—1914 din co­dul civil, dreptul comercial şi pro­cedura lui. Economia politică, statistica şi fi­nanţele. Pentru licenţiaţii în drept de la facultăţile de drept din Bucureşti şi Iaşi sau din facultăţile streine recu­noscute prin formalităţile de echiva­lenţă, durata studiilor pentru docto­rat va f încă de doi ani. In anul întăi se vor preda şi urma cursurile următoare: In semestrul întăi. a) Noţiuni de drept civil şi penal la popoarele vechi altele de­cît cel roman, materii speciale aprofundate după dreptul roman. Semestrul al 2-lea. b) Istoria dreptului roman vechiu şi actual. c) Dreptul constituţional român şi studiul comparativ al instituţiilor po­litice. d) Dreptul maritim şi comercial STRUNA ZILEI IN CASA SPINZURATULUI Revista d-lui Iorga pu­blică un articol contra lip­­sei şi scumpetei de hîrtie. O, nu e de mirare cum Acolo-i lipsă de hirtie, Pricina-i în... grafomanie. Căci Iorga, nemilosul, scrie Al patru sute­lea volum. Informaţii Din cauza defectuozităţei maşinei, ac­celeratul de Bucureşti a sosit azi în gara Iaşi aproape de orele 10 O comisiune de ingineri va pleca mâine la Trg-Ocna şi de acolo la Slănic spre a studia terenul pe care se proiectează instalarea unei căi ferate, care se lege târgul Ocnei cu importanta staţiune bal­neară a Moldovei. Liberalii tineri au fost convocaţi ieri seara acasă la d. X. Eraclide. Importantul proces de divorţ d­intre soţii Anton Pruncu din Roman se va ju­deca Luni la curtea s. I. Domnii Delavrancea, A. A. Bădăreu, M. B. Cantacuzin T. Stelian şi Horia Rossetti, pledează în acest proces. Duminică, 28 ianuar, se va juca, pe scena teatrului naţional, una din gloriile lui Henri Lavedan vestita piesă „Mar­chizul de Priola“. Cine n’a văzut această piesă, trebue s’o vază, iar cine a văzut-o nu se poate să nu vrea s’o mai revadă. Artistul Nottara, care a mai jucat în a­­ceastă, piesă şi cu ocazia venirei A. S. B. Prinţul Ferdinand în Iaşi, acum câţi­va ani—are în ea una din cele mai de­săvârşite ale lui creaţii—Fruntaşul scenei române, duiosul ce înmoae sufletele stor­cind lacrimi, împrumută de data asta şi pentru o singură seară numai, preţiosul lui concurs unei opere caritabile de spri­jin celor lipsiţi, ajută pe studenţii sărăci. Representaţia e pusă sub patronajul Principesei Maria Moruzi şi a doamnelor Cananău, Cantuniari, Castano, Catargi, Climescu, Dobias, Gane, Greceanu, Ghior­­ghiu, Iarca, Leonardescu, Manu, Mavro­­cordat, Mârzescu, Nanu, Penescu, Poni, Râşcanu, Stroici, Scorţescu şi o dată în folosul „Cantinei studenţeşti a Asociaţiei gen. a studenţilor „Uniunea“ . Scopul fiind aşa de frumos e o datorie pentru iubitorii de bine să sprijine pe cei ce au nevoe de atîta încurajare şi a­­jutor. Primim la redacţie o broşură intitulată „Ameliorarea stărei sociale şi economice a populaţiunei noastre rurale. Autor al acestui studiu este d. N. St. Cesianu. Monedele de nichel negăurite vor mai avea curs pînă în ziua de 31 Ianuarie. Publicul să se grăbească a preschimba aceste monede pînă în ziua mai sus ară­tată căci, dela acea dată înainte, ele nu vor mai fi primite nicăeri, acesta fiind cel de pe urmă termen acordat de mi­nisterul de finanţe. Camera a votat ieri indigenatele dom­nilor Berman Juster din Iaşi şi David Buiu, originar din Iaşi. Senatul Universitar, întrunit­eri, a hotărît să pue la dispoziţia socie­­tăţii „Crucea Roşie“, una din sălile Uni­versi­tăţii pentru cursurile infir­mierelor, puse sub patronajul socie­­tăței. Tramvaiul cu No. 5 trecînd prin strada Socolei a lovit sania locuito­rului Ion Sava, sfărămînd-o și lui Sava i-a fracturat piciorul drept. Pacientul a fost transportat la Spi­­ridonia. In Tîrgul-F­rumos s’a declarat epi­demia de scarlatină, iar în Miroslava acea de febră. Un incendiu a distrus casele lo­cuitorului Dimitriu Tanase din Ur­­ziceni. Domnului C. Buţurianu institutor în Iaşi i s-a conferit medalia „Ser­viciul Credincios“. Operaţiunea la care trebue să se supue d. general I. Lahovari, se va face, probabil, luni. Comisiunile pentru înaintarea pe loc a învăţătorilor se vor numi astăzi. Examenul va începe la 1 Febru­arie, la Iaşi şi la Bucureşti şi va consta în 2 probe, una orală, alta în scris. Acţiunea Conservatoare scrie : E bine să se ştie : domnul Delavrancea a veştejit indirect, în faţa unei săli în­ţesate de lume, acţiunea caraghioasă şi nechibzuită a dascălului Iorga. Şi e bine să se ştie nu pentru faptul în sine—slavă Domnului, nu e zi de la D-zeu în care apostolul să nu încaseze o nouă dezaprobare—ci pentru că auto­rul e d. Delavrancea. Dacă şi d. Delavrancea condamnă pe Iorga, apoi de sigur că în ţara asta nici un om mai de seamă nu-i mai e prieten. Nu e mult de cînd d. Iorga a vorbit în aceiaşi întrunire şi în acelaşi sens cu d. Delavrancea. Amintirea e într’adevăr duioasă. Se zice- intimii d-lui Iorga o susţin— că marele apostol se gîndea şi pomenea în­totd’auna cu veneraţie de acestă în­trunire. Acum în mintea d-lui Iorga, sub icoana luminoasă a întrunirii acelea, s’a gravat următoarea inscripţie care nu se va şterge nici odată : „Nu prin mişcări nechibzuite şi preci­pitate se apără limba românească !“ Dri camera a discutat proectul de lege pentru reorganizarea jandarme­­riei rurale. La discuţia legei a luat parte şi d. Lascar Antoniu, directorul nostru. In privinţa aceasta ziarele din ca­pitală publică următoarele asupra dezbaterilor urmate: La art. 25, d. Lascar Antoniu propune un amendament, relativ la instrucţia te­oretică a jandarmilor, în sensul ca a­­ceastă instrucţie să se facă numai la şcoala ce se va înfiinţa pe lîngă coman­dament. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, arată că această şcoală specială se va înfiinţa mai tîrziu cînd vor fi fonduri. D. Lascar Antoniu retrage amendamen­tul. La articolul privitor la montă, zice că este rea că nu li se dă cai tuturor jan­darmilor, spre a se putea transporta re­pede. Alt­fel, cere să li se dea drumul gratis pe căile ferate, în județul lor. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino arată că în fie­care an se cumpără noul cai pentru trebuinţele jandarmeriei. La articolul privitor la plata de un leu pe zi pentru calul jandarmului, d. Antoniu cere să plătească numai pentru un cal. Direcţiunea penetenc­arilor a cerut ur­mărirea şi prinderea contrabandistului Constantinescu din Ungheni. Sentinelele româneşti din punctul Râ­­piceni au surprins pe nişte indivizi care voiau să Introducă contrabandă.— In ur­ma focurilor de puşcă pe care grănicerii le-au tras asupra lor, au fugit trecând în Rusia. Contrabanda a fost confiscată. In zilele de 28 şi 29 Ianuar, va avea loc în Ploeşti congresul institutorilor din întreaga ţară. In comuna Burdujeni jud. Botoşani s’a declarat epidemia sranghină­ difterică, iar în comuna Ciurea jud. Iaşi s’a stins acea de febră aftoasă.

Next