Opinia, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 38-60)
1907-01-28 / nr. 58
gă de femee, îndată ce prevedea că dragostea şi frumuseţea sunt fire de curse cari vor să-l prindă, să-l oprească. „Am fugit,de atâtea ori am fugit, încît am devenit puţin celebru...“ Şi tot astfel eu, crede filosoful dramaturg, ar trebui să facă toţi bărbaţii : „Datoria, menirea femeei este să se mărite cît mai degrabă, ca bărbatui, să rămână liber cît se poate mai mult.“ Şi ultima scenă de iubire din această dramă devine o adeverată curiozitate dramatică. Eroul face eroinei această... declaraţie : „Vreau, vreau, vreau,—vreau să nu te iau ! Pentru mine căsătoria însamnă izolarea profanarea a tot ce-i sfînt în sufletul meu, siluirea bărbăţiei mele, vinderea dreptului meu din născare, o ruşinoasă înfrîngere, o nedemnă umilire, primirea subjugării.“* E drept că autorul nu se opreşte la această paradoxală negaţiune. Ci are şi are un program pozitiv, indicaţii pentru un ideal omenesc, mai presus de acel comun : de aici titlul de „om şi supra-om“ Sexualitatea e o manifestare inferioară în om şi nu e demn de adevăratul bărbat sâ îndeplinească rolul de auxiliar al femeii pentru continuarea speciei. Primul rang în omenire să-l ocupe acei cari au darul creării de lucruri spirituale, producţiuni ale creerului, ale gîndirii, ale geniului. Prima scară a evoluţiei o ocupă omul care „ca observator scrutează voinţa interioară a lumei, mijloacele de a îndeplini această voinţă, care descopere mereu mijloace noi pentru progresul omenirei“ Un astfeliu de om are dreptul să se emancipeze de jugul femeei. Dar fenomenul e rar. Libertatea bărbatului de a se deda scrutărilor şi preocupărilor înalte e mărginită. Femeea e sprijinită şi privilegiată peste tot; ea e lipsită de scrupule, de milă, de cruţare ; ea tronează pururi şi plînge cu hipocrizie...^ ♦ Precum vedem, e în această comedioasă şi filosofică piesă, un teribil proces al actualelor relaţiuni sexuale şi un desperat apel pentru... emanciparea bărbatului,— apel care sună cel puţin straniu în epoca luptelor în favoarea femeei. Cel puţin Barnard Shaw se poate mîngăia că nu e lipsit de originalitate.... As. Procesul Sturza-Bădăreu Intimpinarea de la 28 Octombre 1902, a D-lui A A. Bădăreu 3). Procesul verbal conţine fapte neexacte şi argumentări false. Sunt învinuit de consiliu că am lucrat contra instrucţiunilor date de clientul meu principele Dimitrie Sturza. In fapt nu este exact că aşi fi lucrat contra instrucţiunelor clientului meu, dar apoi eu ca consilier judiciar nu am de dat socoteală, decît de aceia ce aşi fi făcut pentru interele persoanei a căreia consiliu judiciar sunt, nu şi de ceia ce aş fi făcut privitor pe clienţii mei, chiar dacă ar fi rude de aproape cu persoana pusă sub consiliu judiciar. Deşi n’am de primit de la nimeni instrucţiuni de a mă demite din sarcina de consilier judiciar şi deşi luna trecută încă, principele Dimitrie Sturza mi-a telegrafiat din Dieppe să aştept sosirea sa în Iaşi, pentru regularea afacerei uzurarilor, totuşi cînd d. Dimitrie A. Sturza m’a anunţat că principele Dimitrie Sturza doreşte să fie numit consilier judiciar, i-am cerut să facă pe acesta să-mi scrie în acest sens şi am făgăduit ca atunci voiu face totul pentru a uşura realizarea dorinţei sale. Consiliulmă mai învinueşte de sfaturile care le-am dat fostului meu client principele Dimitre Sturza—iar nu principele Grigore—de a recunoaşte sumele primite de la uzurari de pricipele Grigore. Am servit cu acest sfat adevăratele interese a principelui Grigore, ţinînd seamă de legile noastre. Mai mult nu pot spune deocamdata, fiindcă chestia este încă pendinte înaintea judecătorului de instrucţie. Se afirmă că deşi nu s’a trimes toate actele, n’am făcut nici o recla-2). Chiar dacă aşi admite că con- j maţiune contra cămătarilor, care au siliul de familie printr’o bună voinţă al cărei mister nu-1 cunosc, a considera pe principile Grigore ca interdictoară pe mine ca tutorele său, totuşi lucrarea consiliului trebue anulată pentru exces de putere. Mai întăi conform cererei de convocare a consiliului de familie, consiliul nu era convocat pentru a aprecia felul cum eu îmi îndeplinesc sarcina de tutore (?) ci numai pentru a-și da avizul că interese de familie cer numirea principelui Dimitrie Sturza ca consiliu judiciar în locul meu. Un al doilea exces de putere a comis consiliul de familie prin aceia că a lucrat cu caloarea expresă a art. 388 c. civ. care zice: „Inchierea consiliului de familie va trebui fi dată după ce va fi chemat și ascultat înaintea lui și tutorele“. Cu atît mai regretabil este această călcare de lege, cu cît dintre cei 5 consilieri care au deliberat 4 sunt avocaţi şi unul fost magistrat, înşelat pe pricipele Grigore Sturza. Nu ştiu dacă mă aflu cu o atare enormitate în faţa inconştienţei sau în faţa relei credinţi. Este destul cred să vă aduc la cunoştinţă că reclamaţiunea mea a fost înregistrată la parchet sub No. 4611 din 14 Mai 1902 şi s’a format pe baza ei la cabinetul judecătorului de instrucţie No. 11 dosarul No. 46902. Se argumentează înlocuirea mea pe faptul că eu şed departe de persoana aceluia pe care am misiunea de a-1 privighea. Nu cred că a intrat în intenţiunea Tribunalului cînd m’a numit consilier, că trebue să urmez pretutindeni persoana principelui Grigore. Consiliu judiciar n'are a priveghea persoana celui pus sub consiliu, ci exclusiv a-1 asista cînd ar voi să facă actele juridice limitativ enumerate de art. 458 c. c. Este destul ca să dovedesc, lipsa de bună credinţă cind se afirmă că numirea principelui Dimitrie Sturza Domnule Prim-Preşedinte, Prin adresa d-voastră No. 13007 îmi faceţi cunoscut pe baza art. 309 c. c. că consiliul de familie a Princepelui Grigore Sturdza prin procesul verbal înregistrat la No. 8182 a hotărît înlocuirea mea ca consilier judiciar prin principele Dimitrie M. Sturza. Deși art. 309 este relativ la tutelă și cu toate că principile Grigore Sturza nu este pus sub tutelă, pentru că nu este nici minor nici interdict şi aş putea să mă mulţumesc a considera ca nule şi neavenite, în ce mă priveşte pe mine ca consiliu judiciar, toate deciziunele luate, totuşi pentru respectul pentru justiţia care m’a numit consiliu judiciar, adopt pentru moment procedura citatului articol şi atac înaintea D-voastră procesul-verbal şi hotărîrea sus zisului consiliu. Vă rog să bine voiţi a anula toată lucrarea consiliului de familie pentru următoarele motive: 1. Consiliul de familie a lucrat fără competenţă. In materie de consiliu judiciar, rolul consiliului de familie este redus exclusiv la două acte : darea părerei pentru punerea sub consiliu judiciar, precum și darea părerei pentru ridicarea acestei măsuri, art. 445, 458, 459 c. civ. precum și prin a contraria art. 454 c. civ. Consiliul de familie nu are în special nici un amestec în numirea sau înlocuirea consiliului judiciar, a cărui numire şi înlocuirea este exclusiv de competenţa Tribunalului art. 445, 458 c. civ. Proiect de lege pentru Modificarea mai multor articole din legea asupra învăţămîntului superior LEGEA MODIFICATA Secţiunea II Studenţi, cursuri, examene diplome şi disciplină In acest interval, afară de Duminici, vor fi vacanţe de la 24 Decembrie pănă la 7 Ianuarie inclusiv, de la Duminica Floriilor pănă la Duminica Tomei inclusiv, precum şi sărbătorile cele mari bisericeşti şi naţionale, care se vor fixa pentru fiecare universitate de către rectorat, şi al căror număr nu va trece peste 15 pentru un an şcolar. Art. 60. Fiecare facultate va libera două feluri de diplome: diploma de licenţă şi diploma de doctorat. Facultăţile de medicină vor libera numai diploma de doctorat. Diplomele de licenţă şi de doctorat la facultăţile de Drept din Bucureşti şi Iaşi se dau în condiţiunile următoare: Pentru licenţă durata cursului este de trei ani. In anul I de licenţă se vor urma cursurile următoare : Dreptul roman (explicarea cărţilor I şi II din institutele lui Justinian), dreptul civil (explicarea art. 1.463 din C. Civ.) Enciclopedia şi filozofia dreptului. Sintaxa dreptului constituţional şi dreptul administrativ. In anul al II se vor urma cursurile următoare : Explicarea cărţilor 111 şi IV din institutele lui Justian, explicarea art. 644—1222 din codul civil. Procedura civilă, dreptul penal ,teoria generală, explicarea articolecomparat. In anul al doilea de doctorat se vor preda şi urma cursurile următoare : a) Dreptul internaţional public şi istoria sumară a tratatelor şi convenţiunile diplomatice. b) Materii speciale din dreptul civil aprofundat. c) Dreptul internaţional privat. d) Legislaţia industrială vamală şi rurală. Art. 60 bis. Un regulament comun, elaborat de comisiuni mixte din ambele universităţi, împreună cu delegaţi ai Ministrului, va stabili cari sunt pentru fiecare facultate şi secţiune, titlurile cu care se pot înscrie studenţii, cursurile, conferinţele şi lucrările practice, precum şi examenele cari privesc pe fiecare facultate şi cari sunt necesariii pentru obţinerea fiecărei diplome universitare. Ministrul după ce va luat avizul facultăţilor respective va hotărî asupra lui şi va supune sancţiunei regale. In nici un caz numărul anilor de studiu în o specialitate nu va putea fi mai mic de trei pentru licenţă şi de cinci pentru doctorat. Examenele trecute înaintea universităţilor pentru obţinerea unei diplome sunt examene de stat. Diplomele obţinute în virtutea acestor examene conferă posesorilor lor toate drepturile prevăzute prin legi şi regulamente. Facultăţile nu vor putea conferi diplome fără trecerea tuturor examenelor prevăzute în regulament, nici titluri onorifice. Art. 61. Diplomele şi certificatele obţinute în străinătate sau de la şcoale din ţară neprevăzute în prezenta lege, vor fi recunoscute după ce se va stabili echivalenţa lor de către una din universităţi. (Va urma) OPINIA se impune pentru privigherea persoanei principelui Grigore, relevînd faptul că deşi principele Dimitrie locueşte la Dieppe unde locueşte şi principele Grigore, cu toate acestea in Franţa s’a numit principelui Grigore ca consilier judeciar nu pe tatăl său ci pe d. Camille Coche, avout. Pentru toate aceste motive rog să admiteţi în totul cererea mea. Primiţi d-le Prim-Preşedinte asigurarea stimei mele. (s). A. A- Bădărău Litere-Ştiinţe-Arte La 8 Februarie vom avea o nouă premieră la teatrul naţional : Pe căile pierzărei, dramă de d. Botez-Gordon. Se fac pregătiri pentru o frumoasă montare a interesantei noutăţi dramatice. * Succesul iniţiativei lui Penel — de a da spectacole cu jumătate din preţul normal — a dat imbold pentru alte încercări de aceeaşi natură. La începutul lui Februarie se va juca în aceleaşi condiţiuni hazlia comedie: Camere de închiriet". * DESTĂINUIRE Trupa lui Niculescu-Buzău ne anunţă opereta „Cv artirul d-lui maior“. Aflai o taină mare Şi nu pot să-mi ţiu gura. Ştiţi voi de cine-i vorba?... — Maiorul Murra, Murra... * O observaţie care nu-i lipsită de interes e că în această iarnă oraşul nostru a fost relativ puţin vizitat de trupe străine. Le cam ducem dorul. Aci e poate şi explicaţia grabei cu care s’au reţinut absolut toate locurile bune pentru originala Suzanne Despres.* A apărut No. 3 din Anul IV — pe Ianuarie — din excelenta revistă „Cultura Romînă“ cu un interesat sumar de articole pedagogice, ştiinţifice şi literare. * D-ra Agatha Bârsescu a adresat tuturor ziarelor următoarea „Scrisoare“ : Domnule Director, O datorie de artă şi de conştiinţă îmi impune să adresez presei din Capitală cîteva explicaţiuni, cu atît mai mult că nu am prilejul să mai apar anul acesta pe scena teatrului din Bucureşti, unde din cauza recentei întreruperi de trenuri şi a îmbolnăvirei mele consecutive, de abia am putut da o singură reprezentaţie, din cele trei anunţate. Am plecat dară, fără ami lua rămas bun la iubita noastră Capitală, care în unsprezece seri neuitate m’a resplătit cu asistenţa enormă şi entusiastă. Dorinţa mea cea mai vie ar fi fost să apar, în oarecari creaţiuni noi, dar anumite împrejurări, asupra cărora nu voi insista, au stat în potriva dorinţei mele, iar în momentul de faţă sunt chemată de alte preocupări, de alte scene, după cum s’au putut convinge, din recentul articol apărut în mai multe ziare şi datorit marelui scriitor Wilbraodt, acei cari binevoesc a se interesa de activitatea mea artistică. După o scurtă călătorie la Berlin şi două reprezentaţii la Lipsea, voiu putea vizita cu trupa mea citeva din oraşele noastre, cari au insistat cu deosebire şi cari au rămas nevizitate, în ultimul meu turneu. După aceasta,şi înainte de a urca scena englezească cu „Mesalina“, activitatea mea va fi consacrată exclusiv marelui turneu ce întreprind cu aceiaşi trupă a mea, în America unde sper să i, procur frumoase succese de artă, cari vor fi în acelaşi timp succese pentru limba şi drama romînească dincolo de Ocean. Nu mă îndoesc să simpatiile presei române, ca şi ale conaţionalilor mei, mă urmează în această întreprindere grea, legată de mari sacrificii şi cu această încredinţare îi exprim dinainte cele mai vii şi mai călduroase mulţumiri zicînd tuturor un cordial: La revederea lor din codul penal şi procedura penală. In anul al III se vor urma: Explicarea art. 1223—1914 din codul civil, dreptul comercial şi procedura lui. Economia politică, statistica şi finanţele. Pentru licenţiaţii în drept de la facultăţile de drept din Bucureşti şi Iaşi sau din facultăţile streine recunoscute prin formalităţile de echivalenţă, durata studiilor pentru doctorat va f încă de doi ani. In anul întăi se vor preda şi urma cursurile următoare: In semestrul întăi. a) Noţiuni de drept civil şi penal la popoarele vechi altele decît cel roman, materii speciale aprofundate după dreptul roman. Semestrul al 2-lea. b) Istoria dreptului roman vechiu şi actual. c) Dreptul constituţional român şi studiul comparativ al instituţiilor politice. d) Dreptul maritim şi comercial STRUNA ZILEI IN CASA SPINZURATULUI Revista d-lui Iorga publică un articol contra lipsei şi scumpetei de hîrtie. O, nu e de mirare cum Acolo-i lipsă de hirtie, Pricina-i în... grafomanie. Căci Iorga, nemilosul, scrie Al patru sutelea volum. Informaţii Din cauza defectuozităţei maşinei, acceleratul de Bucureşti a sosit azi în gara Iaşi aproape de orele 10 O comisiune de ingineri va pleca mâine la Trg-Ocna şi de acolo la Slănic spre a studia terenul pe care se proiectează instalarea unei căi ferate, care se lege târgul Ocnei cu importanta staţiune balneară a Moldovei. Liberalii tineri au fost convocaţi ieri seara acasă la d. X. Eraclide. Importantul proces de divorţ dintre soţii Anton Pruncu din Roman se va judeca Luni la curtea s. I. Domnii Delavrancea, A. A. Bădăreu, M. B. Cantacuzin T. Stelian şi Horia Rossetti, pledează în acest proces. Duminică, 28 ianuar, se va juca, pe scena teatrului naţional, una din gloriile lui Henri Lavedan vestita piesă „Marchizul de Priola“. Cine n’a văzut această piesă, trebue s’o vază, iar cine a văzut-o nu se poate să nu vrea s’o mai revadă. Artistul Nottara, care a mai jucat în această, piesă şi cu ocazia venirei A. S. B. Prinţul Ferdinand în Iaşi, acum câţiva ani—are în ea una din cele mai desăvârşite ale lui creaţii—Fruntaşul scenei române, duiosul ce înmoae sufletele storcind lacrimi, împrumută de data asta şi pentru o singură seară numai, preţiosul lui concurs unei opere caritabile de sprijin celor lipsiţi, ajută pe studenţii sărăci. Representaţia e pusă sub patronajul Principesei Maria Moruzi şi a doamnelor Cananău, Cantuniari, Castano, Catargi, Climescu, Dobias, Gane, Greceanu, Ghiorghiu, Iarca, Leonardescu, Manu, Mavrocordat, Mârzescu, Nanu, Penescu, Poni, Râşcanu, Stroici, Scorţescu şi o dată în folosul „Cantinei studenţeşti a Asociaţiei gen. a studenţilor „Uniunea“ . Scopul fiind aşa de frumos e o datorie pentru iubitorii de bine să sprijine pe cei ce au nevoe de atîta încurajare şi ajutor. Primim la redacţie o broşură intitulată „Ameliorarea stărei sociale şi economice a populaţiunei noastre rurale. Autor al acestui studiu este d. N. St. Cesianu. Monedele de nichel negăurite vor mai avea curs pînă în ziua de 31 Ianuarie. Publicul să se grăbească a preschimba aceste monede pînă în ziua mai sus arătată căci, dela acea dată înainte, ele nu vor mai fi primite nicăeri, acesta fiind cel de pe urmă termen acordat de ministerul de finanţe. Camera a votat ieri indigenatele domnilor Berman Juster din Iaşi şi David Buiu, originar din Iaşi. Senatul Universitar, întruniteri, a hotărît să pue la dispoziţia societăţii „Crucea Roşie“, una din sălile Universităţii pentru cursurile infirmierelor, puse sub patronajul societăței. Tramvaiul cu No. 5 trecînd prin strada Socolei a lovit sania locuitorului Ion Sava, sfărămînd-o și lui Sava i-a fracturat piciorul drept. Pacientul a fost transportat la Spiridonia. In Tîrgul-Frumos s’a declarat epidemia de scarlatină, iar în Miroslava acea de febră. Un incendiu a distrus casele locuitorului Dimitriu Tanase din Urziceni. Domnului C. Buţurianu institutor în Iaşi i s-a conferit medalia „Serviciul Credincios“. Operaţiunea la care trebue să se supue d. general I. Lahovari, se va face, probabil, luni. Comisiunile pentru înaintarea pe loc a învăţătorilor se vor numi astăzi. Examenul va începe la 1 Februarie, la Iaşi şi la Bucureşti şi va consta în 2 probe, una orală, alta în scris. Acţiunea Conservatoare scrie : E bine să se ştie : domnul Delavrancea a veştejit indirect, în faţa unei săli înţesate de lume, acţiunea caraghioasă şi nechibzuită a dascălului Iorga. Şi e bine să se ştie nu pentru faptul în sine—slavă Domnului, nu e zi de la D-zeu în care apostolul să nu încaseze o nouă dezaprobare—ci pentru că autorul e d. Delavrancea. Dacă şi d. Delavrancea condamnă pe Iorga, apoi de sigur că în ţara asta nici un om mai de seamă nu-i mai e prieten. Nu e mult de cînd d. Iorga a vorbit în aceiaşi întrunire şi în acelaşi sens cu d. Delavrancea. Amintirea e într’adevăr duioasă. Se zice- intimii d-lui Iorga o susţin— că marele apostol se gîndea şi pomenea întotd’auna cu veneraţie de acestă întrunire. Acum în mintea d-lui Iorga, sub icoana luminoasă a întrunirii acelea, s’a gravat următoarea inscripţie care nu se va şterge nici odată : „Nu prin mişcări nechibzuite şi precipitate se apără limba românească !“ Dri camera a discutat proectul de lege pentru reorganizarea jandarmeriei rurale. La discuţia legei a luat parte şi d. Lascar Antoniu, directorul nostru. In privinţa aceasta ziarele din capitală publică următoarele asupra dezbaterilor urmate: La art. 25, d. Lascar Antoniu propune un amendament, relativ la instrucţia teoretică a jandarmilor, în sensul ca această instrucţie să se facă numai la şcoala ce se va înfiinţa pe lîngă comandament. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, arată că această şcoală specială se va înfiinţa mai tîrziu cînd vor fi fonduri. D. Lascar Antoniu retrage amendamentul. La articolul privitor la montă, zice că este rea că nu li se dă cai tuturor jandarmilor, spre a se putea transporta repede. Altfel, cere să li se dea drumul gratis pe căile ferate, în județul lor. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino arată că în fiecare an se cumpără noul cai pentru trebuinţele jandarmeriei. La articolul privitor la plata de un leu pe zi pentru calul jandarmului, d. Antoniu cere să plătească numai pentru un cal. Direcţiunea penetencarilor a cerut urmărirea şi prinderea contrabandistului Constantinescu din Ungheni. Sentinelele româneşti din punctul Râpiceni au surprins pe nişte indivizi care voiau să Introducă contrabandă.— In urma focurilor de puşcă pe care grănicerii le-au tras asupra lor, au fugit trecând în Rusia. Contrabanda a fost confiscată. In zilele de 28 şi 29 Ianuar, va avea loc în Ploeşti congresul institutorilor din întreaga ţară. In comuna Burdujeni jud. Botoşani s’a declarat epidemia sranghină difterică, iar în comuna Ciurea jud. Iaşi s’a stins acea de febră aftoasă.