Opinia, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 257-281)
1907-10-14 / nr. 268
prost. E curios că arta aceasta a dispărut în moravurile noastre, înlocuită fiind probabil cu arta oratoriei şi a causerului. Se vorbeşte în saloane mai mult decât se citeşte şi cine ştie, cine e în perdere ? Lectorii erau căutaţi şi versurile se spuneau cu multă pricepere şi talent. Sub romani cartea e la apogeu. Bibliofilii sunt numeroşi, bibliotecile nu sunt o raritate. Pănă şi zeii au bibliotecile lor. Există o arhivă biografică în Ger,cred ei şi acolo sunt înscrise toate datele însemnate din viaţa fiecărui. Credinţa asta trece şi la creştini, cel puţin Ion Apocalipsul a susţinut-o. Cartea e un om, conţinutul unei cărţi e viaţa unui om. După moartea lui statuele de marmură păstrează doar forma lui peritoare, cartea însă rămâne, ea este simbolul vieţei unui scriitor. Cu venirea şi întinderea Creştinismului, cărţile dispar şi în locul lor sunt răspândite doar cărţile religioase, evangheliile. Librarilor li se interzice a ţine în depozite alte cărţi decât cărţile religioase. Librarul , bibliotecarul lui Dumnezeu, el vinde sfintele cărţi scrise de Creator. Literatura veche e cetită pe furiş în monastiri şi peşteri. Cunoscătorii clasicismului grec şi roman sunt rari şi numai cu Renaşterea cartea reapare— cartea revine la om. De aci înainte vom vedea din nou în tablourile pictorilor, în marmora sculptorilor pe om cu cartea. Femeile, bărbaţii, toţi caută a se instrui, a cerceta misterele vremilor şi sunt reprezentaţi cetind, scriind. Omul cu cartea din Sibila Delfica reprezintă nu pe om dar toată omenirea doritoare de a se instrui. Şi de atunci cartea devine un alter ego al omului. A ceti e cel mai plăcut deliciu. Cetitul de la Renaştere şi pînă azi formează pasiunea omenirei Cît s’a publicat de atunci pînă azi e ceva colosal ! Şi totuşi azi întrăm într’o epocă de decădere. Azi nu se mai citeşte cum se citea — astăzi se răsfoeşte. Massa de lucrări apărute, eftinătatea cărţei, dorinţa de a şti toate, te împing a nu citi puţin şi bine ci a răsfoi de toate. Se citeşte repede şi prost şi oamenii cu universalitatea lor de cunoştinţi cu extraordinara lor pricepere a toate— ştiu mai puţin decît ştiau cei vechi. Şi astăzi omului îi e chiar ruşine de a citi. A ceti îi se pare ceva comun. El citeşte în ascuns. Bibliotecile sunt frecventate de specialişti. Posedă biblioteci doar acei ce au nevoe de cărţi — în casele cele mai bune chiar nu există biblioteci familiare. Femeile ascund cărţile pe care le citesc şi într’un salon veţi întîlni orice bibelou exotic, niciodată o carte frumoasă — şi macar dacă ar fi o bibliotecă în acea casă ! In vremuri era o distincţiune de a poza în faţa unui pictor cu un volum în mînă, sau într’o bibliotecă. Astăzi doar vr’un imberb licean cu pretenţii literare sau vr’o romantică bucătăreasă se fotografiază cu o carte în mîni. Cetitul a devenit comun. Şi scaparea lui, ridicarea lui la o nouă fază de mărire se va face tocmai ridicând păturile de jos. Cînd aceştia vor pricepe farmecul cărţei — atunci iarăşi Cartea va fi regina gîndirei. Dr. I. Dusoian deceniu în urmă cum stăteau lucrurile nu putem să nu găsim picant acest mic tablou al comisarului literat. Odinioară singurul punct de contact între poliţie şi... artă era doară vînzarea silită a biletelor de teatru, obicei dezastros pe cale de a dispărea astăzi, dar numai pe cale... Dela intrarea titraţilor în poliţie schimbări mari şi naturale s’au făcut, căci odată cu cultura şi cu titlul trebuiau să vie şi alte moravuri—şi de aci posibilitatea char pentru un om de talent să-şi găsească aci o existenţă compatibilă cu o sensibilitate mai aleasă. Autorul volumului de poesii „Freamăt“ este necontestat un frumos şi remarcabil talent şi ca atare bine primit şi în cercul „Arhivei“ în rînd cu atiţia tineri publicişti, iar uniforma poliţienească nu jenează astăzi pe nimeni, după cum nu sparie nici o muză impresionabilă la cel mai uşor... freamăt al simţirei. Lucrul e cu atît mai firesc cu cît în fruntea marilor administraţii ieşane avem astăzi poeţi, publicişti cu renume. Fără îndoială s’a schimbat mult atmosfera vieţei noastre sociale. * Maxim Gorki şi editorul său Piatnizki proprietarul editurei populare „Snanije“ au fost daţi în judecată pentru publicarea nuvelei „Mamă“ în care cenzura rusă afirmă că se idealizază socialismul. * Nietzche n’a avut darul de a place Englejilor. Lucrarea sa „Also sprach Zarathustra“ a fost singură tradusă şi foarte puţin citită. Abia în 1903 s’au tradus alte lucrări dar cari nici ele n’au găsit mulţi cetitori. In unul din ultimile numere din „Daily-New“. Edward Garnet explică de ce Nietzche n’a putut fi priceput de publicul englez. „Noi suntem un popor prea specialist , artiştii, profesorii, predicatorii noştri, cum şi lumea noastră muzicală nu se ocupă decît de ramura activităţei lor şi sunt ca copiii cînd e vorba de restul culturei şi civilisaţiei. Aşa dacă veţi da unui englez un roman de Dostoewski vă va răspunde : Ce descriere mizerabilă a vieţei! La ce toate acestea? Pe cînd unui continental dat acelaşi roman îţi va răspunde : Ce interesantă e viaţa asta mizerabilă ! Cu Nietzche e acelaşi lucru; vederile lui extreme, anarhiste, sperie pe specialiştii noştri şi nu voesc să îl studieze şi totuşi tocmai în cunoaşterea lui s’ar putea mai bine cunoaşte temperamentul lui apropiat de al nostru. Litere-Ştiinţe-Arte Fără îndoială — e ceva schimbat, ceva nou în atmosfera vieţei noastre în general, în moravurile noastre, în firea noastră. Din ce în ce mai mult literatura e considerată ca fiind mai compatibilă cu viaţa socială, iar renumele de „poet“ nu mai inspiră societăţei româneşti neîncredere, nici teamă, nici dispreţ, nici milă. Iată bunăoară în lista membrilor cari au luat parte la ultima şi importanta şedinţă a „Archivei“ un nume suggestiv din punctul acesta de vedere: d. Titus Lapteş, comisar.. Cînd ne aducem aminte numai cu un Dr. I. ANTONIU Doctrina Beţiei * V. Iată cum în mijlocul condiţiunilor fisiologice am descoperit această particularitate: l’am administrat în capsule, pentru a’l ascunde de bolnavă, în olasă de o moderaţie superioară, cu scop de a facilita digestia, a activa circulaţia periferică şi a deştepta puţin forţele musculare la o copilă anemică în etate ca de 16 ani, care nu băuse nici o dată alcool; însă după ingestiunea acestei cose odoarea lui l-a făcut bine recunoscut, exalîndu-se în natură prin respiraţie. Mialdhie Callard, Legra pretind, că alcoolul este oxidabil în circulaţie ; atunci dar este adevărat, că el întîrzie lucrarea de denutriţie, adică micşorează phenomenele chimice de hematoasă şi consecutiv denutriţia, fiindcă acidul carbonic face parte integrantă din alcool şi din proprietăţile băuturilor fermentate. Apoi dacă unii beţivi se îngraşă, de aci trebue să deducem cu convicţiunea complectă, că este o oprire de desasimilaţie ? Oare cîţi beţivi sunt cu stomahuri reci sau torpide, cu mucosa gastrică iritabilă hiperemiată, unde metamorfosa chimică de lucrare a digestiei e atît de slăbită; şi ei,atingînd un mare grad de slăbăciune, continuă încă a bea, fiindcă nimic nu resistă mai tare contra resonului, cu abusul inveterat. Şi iarăşi cîţi oameni sănătoşi nu capătă un en bon point fără a fi gurmanzi? Atunci ar trebui să urmeze, că la beţivi, cari în genere mînîncă puţin şi muncesc, cantitatea de putere să se desvolte pe compul alcoolului ? Lucru ce nu se poate admite. “ Să revenim la alte fapte : toţi cunoaştem, că acidul carbonic şi protoxidul de azot produc o beţie trecătoare, o perioadă de excitaţiune ca în alcoolismul acut; în baza acestor consideraţii, dacă este să admitem o transformaţie chimică a alcoolului, atunci ştim mai dinainte, că acidul carbonic poartă figura de complice şi nu poate rămînea ca un martur comod ;—însă cum vom putea noi explica acel fapt singuratec de combustie spontanee ? ce s’a observat la unii beţivi de profesiune? Desigur că nu prin acidul carbonic vom putea resolva această problemă. Dar mai vine încă întrebarea: mai poate alcoolul atunci păstra proprietăţile terapeutice? Căci în stare de boală acţiunea lui asupra funcţiunilor speciale şi evidente nu este nulă. Pentru Todd, el trece ca un medicament capabil de a calma sistemul nervos, a scădea temperatura procurînd un somn liniştit, de a preîntîmpina delirul sau de a’l risipi, dacă el există. Noi din parte-ne deşi nu’i acordăm atîta valoare, nu suntem în contra idei, că terapeutica îi recunoaşte proprietăţi speciale ; însă cutezăm a crede că ele nu corespund decît proprietăţilor fiziologice. Numai cine are idei preconcepute, nu simţeşte adevărul, ce exprimăm noi; ceva mai mult, chiar acei, care -1 consideră ca aliment respirator (Liebig, Ducher), nu pot vedea alt efect decît ca la omul forte şi sănătos. Aci mă aştept la o obiecţiune, adică, că alcoolul lucrează asupra organismului în două chipuri: în stare fisiologică, ca aliment, şi în stare pathologică sau terapeutică. — Aceste două forme, în esenţa lor fundamentală, ne par singulare. S’a zis, că alcoolul are şi alte efecte—adecă ca medicament, în formă activă a boalelor febrile e suportat în dose mari. Cingeot (tesa 1867) susţine, că la copii de 14 ani s’a dat pînă la 250 gramme de alcool şi la copii de 2—2 jum. ani s’a dat 80 grame, fără să producă beţia. Aceste dose în stare fisiologică ar fi produs de sigur o beţie confirmată ; dar pe nimeni nu poate surprinde, cînd ştim starea de toleranţă a organismului bolnav. Dar, oare organismul acoperă starea sa, susceptibilităţile de excitaţiune stau asemenea ascunse în un echilibru, care îl păstrează, şi în sînul creerilor alcoolul nu dă nici o impresiune? Aceasta nu o putem admite, mai ales că de cîte ori l’am administrat în starea adinamică și cu deosebire în cea febrilă, bolnavii s’au îmbătat, ceea ce probează că organizmul e fără apărare în contra acestei otrăvi. S’a presupus, că alcoolul, care oxidă în sînge, trece succesiv în stare de aldeid (alcool dishidrogenat), pe urmă în accid acetic și finește a deveni acid carbonic; dar cel întăiu derivat nu s’a regăsit pînă acum; iar acidul acetic nu să știe dacă nu are o altă origină (Guibler). In fine, pentru a încheia, vom adăuga, că, voind a explica combustiunea spontanee, ce s’a observat, după cum am mai zis, la unii beţivi de profesiune, Quevenne dă o opiniune, fără a susţinea , că în economie alcoolul ar suferi alte dedublări, adică mai întăi, să transformă în hidrogen protocarbonat hidrogen şi oxid, de cărbune atingînd cel din urmă termen de oxidaţie, aşa că la indivizi în stare de beţie este locul de a verifica presinţa acestui compus binar şi a hidrogenului liber, făcînd şi o comparaţie analogă între combustia spontanee şi gazurile de mare, ce sunt un product de decomposiţie spontanee a lichidelor organice. (Va urma) * O interesantă coincidenţă este aceea care duce astăzi pe marele comedian francez Goguelin Cadet în cura unui sanatoriu englez, după ce-şi făcuse o celebritate prin parodiile celebre la adresa englejilor şi a limbei lor. Se ştie că marele artist e greu lovit de o boală de nervi şi se află în cura unui sanatoriu din Anglia. Coquelin Cadet e în vrîstă de 58 de ani. * Biblioteca publică a orbilor stabilită la New-York, graţie unor donaţiuni generoase, s’a îmbogăţit cu un catalog. El se compune din 3000 fişe adunate într’un sertar al unei mobile speciale şi dispuse în aşa fel încît orbul n’are decît să’şi plimbe degetele pe ele, aşa cum şi-ar trece un om cu vedere, ochii. Pipăitul îi ajută, după o oarecare practică, să recunoască cartea după caracterele Braille pe cari le consultă. Acest sistem uşurează grozav studiul celor orbi.* STRUNA ZILEI REGIMUL Timp de 7 luni liberalii nu au putut decide numirea unui funcţionar la penitenciarul local. Înţeleg,—partidul n’are oameni de valoare — dar Candidaţi fără de număr Pentru... penitenciar. OPINIA Informaţii Comisiunea parlamentară pentru elaborarea proiectelor agrare va fi convocată pentru ziua de 22 octombrie. Voinţa Naţională ne acuză că am dat o ştire misterioasă cînd am anunţat că ţaranii dintrun judeţ din Moldova au cumpărat toate revolverele ce se aflau în capitala acelui judeţ. Precisăm : ţăranii din judeţul Vaslui au cumpărat toate revolverele ce se găseau de vînzare în oraşul Vaslui. Invităm pe Voinţa să ceară desminţire, în această privinţă, de la de prefect Ghica. Direcţiunea generală a serviciului sanitar a invitat medicii de plasă şi în special pe cei dinspre malul Prutului să ia severe măsuri, pentru a se împiedeca ivirea holerei. S’a pus în vedere medicilor ca să dea sfaturi ţăranilor să aplice măsurile ce se vor lua şi tot odată să nu se mai alimenteze cu apă din Prut. Scandalul din Paşcani — Din Paşcani ni se comunică că eri s’a petrecut un mare scandal acolo, cu ocazia instalărei nouei comisiuni interimare,compusă după cum se ştie din d-nii: M. Tabacu, preşedinte, Friederich Coh şi Napoleon Popescu membri. Fostul preşedinte Ghiorghiu fiind chemat să predee cassa comunală, a avut loc un incident de toată nostimada. După predarea cassei, Ghiorghiu refuză să predee cheia de la cassă, sub motiv că-i aparţine lui, căci aceia a primăriei s’a pierdut. Urmară cîteva apostrofări între d. Tabacu şi Gheorghiu, mai ales că acesta din urmă a refuzat să predee după inventar şi mobilierul. S’a dat naştere atunci unui scandal, în sală aflîndu-se partizani şi de ai unuia şi de ai altuia, scandal care cu greu s’a putut potoli. Mîine seară la orele 8 şi jum. va avea loc în Aula Universităţei interesanta conferinţă a d-lui dr. Jocu, despre „o escursie în Olanda“. Conferinţa va fi însoţită de numeroase proecţiuni electrice. Intrarea e gratis. La matineul ce va avea loc mîine Duminică la Teatrul Naţional, în folosul „Crucei Roşie“ şi-a dat întîlnire tot ce are Iaşul mai distins şi mai ales. Profitîndu-se de presenţa d-nei Marietta Ionaşcu în localitate, în urma interveniiei ce s-a făcut, excelenta trupă a d-lui Grigoriu va representa frumoasa operetă „Fire de Artist“, în care se știe că d-na Marietta Ionaşcu e neîntrecută în rolul artistei Nelly, ca şi d. Maximilian în Torelli. Persoanele care încă nu şi-au procurat bilete, mai pot găsi încă la cassa Coloseului Regal, unde au fost depuse. Membrii societăţei clericale „Binefacerea“ se vor întruni în curînd spre a se ocupa cu rezolvirea mai multor chestiuni. D-na Ghiţescu, mama d-nei maior Vicol, a încetat aseară subit din viaţă. Numita d-nă fusese om pe la 6 în vizită la d-na Apostol din strada Lăpuşneanu,unde s'a amuzat tot timpul şi unde a făcut o partidăde cărţi. Seara pe la orele 9 şi jumătate cînd se porni spre casă, în colţul străzei Banu îi veni rău şi căzu jos în nesimţire. Transportată acasă d-na Ghiţescu, încetă din viaţă. Condoleanţele noastre întristatei fami lii. Mîine seară cu trenul de 9 şi 5 vor pleca spre America 12 familii evreeşti, din cele 60 constituite la Socola pentru a emigra în California. Intre aceştia sunt şi cîţiva tineri meseriaşi. Mîine seară 1. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei va pleca la Bucureşti, împreună cu P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, pentru a lua parte la desbaterile Sf. Sinod. Eri au trecut examenul de Dr. Civil III, următorii studenţi de la drept: Văsescu, Jurescu A., Năsturel şi Tiron. D. Al. Hinna, membru al Curţei de Apel, s’a reîntors astăzi din concediu. Am anunţat că numirea unui ajutor de registrator la Epitropia Sf. Spiridon nu se face pînă la 1 Noembrie. De unde pînă mai dăunăzi erau numai 3 candidaţi, acum sunt 8. S’a pus sub presă teza de doctorat în filosofie a d-lui Ilie Ghibănescu, profesor la gimnasiul din Dorohoi, tratând despre Fenomenele psiho-fizice în raportul lor cu cunoştinţa. E prima lucrare care se prezintă Universităţei de Iaşi pentru căpătarea titlului de doctorat în litere şi filosofie. Domnişoara Camilia Faur, fiica d-lui C. Faur, s-a logodit cu d. G. J. Albu din Piatra N. Felicitări. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie a decis că fiecare preot din localitate să slujească cîte-o zi în noul paraclis din palatul Mitropolitan, ce s’a sfinţit acum trei zile. D-na Natalia Simionescu, foastă profesoară de croitorie la şcoala profesională „Reuniunea Femeilor Române“, dă lecţii de teorie şi practică. A se adresa str. Sărărie No. 78. Luni 15 octombre se va întruni în sesiunea ordinară noul consiliu judeţean. După cum am anunţat preşedinte va fi ales d. C. Leppadatu, vice-preşedinţi d-nii maior Lupaşcu şi V. Pallade. Pentru locurile de membri în delegaţiunea judeţeană, există mari neînţelegeri şi nu s’a putut stabili pînă acum consilierii cari vor figura ca atare. CLERICALE—Din Eparhia Huşilor ni se comunică următoarele. In jurul protopopatului de Bârlad s’a făcut nu puţină vâlvă politică. Protopop de Bârlad era pr. Gâdeiu, fiul d-lui V. Gădeiu fostul psalt al Episcopiei de Huşi, şi frate cu dr. A. V. Gădeiu, inspectorul meseriaşilor din ţară şi cunoscutul scriitor istoric şi economist. Contra protopopei de Bârlad luptau liberalii dela Bârlad şi Episcopul ca să cedeze a primit demisia protopopului Gâdeiu, preot la domneasca. Liberalii ar fi vroit să pună protopop pe preotul N. Iancu, fost protopop şi înlocuit din protopopie în urma neregularităţilor constatate când cu gestiunea averii bisericei domneasca. I. P. S. S. Episcopul de Huşi a ţinut să recomande de protoereu al Tutovei pe Th. Sachelar care însă nu e agreat de administratorul casei Bisericei, pe motive că nu e liberal curat ca preotul N. Iancu. D. Gârboviceanu, omul care ocupă fără lege locul de administrator al casei bisericei, şi care la vreme va fi judecat de călcarea făţişă a legii în persoana domniei sale, nu voeşte a face numiri în biserică de cît dintre clericii botezaţi în liberalism, şi deci n’a vroit să audă de recomandarea Episcopului Conon contra căruia are mulţi dinţi de aratat. In această sfadă s’au întors lucrurile în folosul preotului Gâdeiu, care avînd pe fratele său la spete a primit reconfirmarea în postul de protopop prin o adresă semnificativă și pentru liberalii din Bărlad și pentru I. P. S. S. Conon. * Ni se semnalează o întervenire cam autoritară din partea d-lui I. Calinderu, administratorul domeniilor Coroanei în permutarea ce s’a făcut contrar legii a preotului Cojan, dela Borca— Suceava, la Salcea. Pr. Cojan a fost mutat din oficiu, fără a fi judecat, deși legea e categorică în aceasta. Cum rămîne atunci cu domnia legilor, atît de trîmbiţată de d. Haret ? * Preotul Racoviţă de la corn. Şorăneşti Vaslui a fost dat judecăţei pentru că a înmormîntat in cavoul familiei Racoviţă pe soţia proprietarului moşiei Şorăneşti, deşi Episcopatul refuzase a îngădui o asemenea înmormîntare. In jurul acestei afaceri s’au dat vre-o 3 ordine contradictorii de la ministerul de interne. * D-l V. Diaga, profesor de religie, a fost apărătorul preotului I. Popovici din Belcești, reclamat de colegul său preot Movileanu, pentru abateri grave. Procesul s’a amînat pentru alta dată, înaintea Consistorului. D-na Elena Vulpe a fost numită moaşă la comuna Buznea, în locul vacant. Mîine va fi predat autorităţilor noastre din Ungheni soldatul Condurachi Gheorghe, dezertor din regimentul 7 Rachova No. 25, care a fost prins de autorităţile ruseşti în apropiere de Kişinău. Membrii societăţei „Archiva“ şi au propus a ţinea o serie de conference populare prin mahalale, în fiecare Marţi seara, în scopul de a ajuta pe elevii sărăci. DIN VASLUI.—Asupra armoniei ce domneşte în sînul partidului liberal din Vaslui, un prieten liberal de baştină nuanţa Lupaşcu ne roagă a face următoarea discretă întrebare d-lui Eduard Ghica, stimatul prefect de Vaslui, cum se face că d-sa în toate actele sale administrative, în numiri şi schimbări de funcţionari nu se consultă decît cu 3 ardeleni, cari îi fac anturajul actual, am numit pe d-nii Sasu V, deputat şi avocat, dr. Bordea şi inspectorul domenial Condurachi. Cînd se ştie că liberalii Vaslueni numără în rîndurile lor bătrîni luptători, devotaţi cauzei liberale, întrebarea ce o punem nu pleacă de cît dintr’un sentiment de pură curiozitate. HOLERA.—Direcţia generală a serviciului sanitar a dat ordin telegrafic de a opri introducerea în ţară a mărfurilor din Basarabia, în afara de celea care vor veni prin Ungheni şi prin gura Prutului (Galatz). In aceste de pe urmă două puncte există precum se ştie atît lazarete cît şi cele mai perfecte aparate de desinfectare. La Ungheni şi la gura Prutului au fost delegaţi pe lingă medicii existenţi şi medici speciali însărcinaţi să supravegheze măsurile contra holerei. In afară de aceasta, după cum am anunţat şi eri, trupe au fost aşezate dealungul Prutului, spre a împiedeca trecerea in mod clandestin din Rusia în Romînia. Funcţionarii grefelor tribunalului Iaşi, constituiţi în societate, se vor întruni mâine, Duminică, ora 2, în grefa secţiei Il-a a tribunalului spre a procede la alegerea biroului. A N U N O I U Societatea Romînă-Italiană pentru industria textilă, caută un funcţionar român sau naturalist pentru birou şi pentru operaţiunele de vamă şi expediţie.