Opinia, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 257-281)

1907-10-14 / nr. 268

prost. E curios că arta aceasta a dispă­rut în moravurile noastre, înlocuită fiind probabil cu arta oratoriei şi a causerului. Se vorbeşte în saloane mai mult de­cât se citeşte şi cine ştie, cine e în perdere ? Lectorii erau căutaţi şi versurile se spu­neau cu multă pricepere şi talent. Sub romani cartea e la apogeu. Bib­liofilii sunt numeroşi, bibliotecile nu sunt o raritate. Pănă şi zeii au bibliotecile lor. Există o arhivă biografică în Ger,cred ei şi acolo sunt înscrise toate datele în­semnate din viaţa fiecărui. Credinţa asta trece şi la creştini, cel puţin Ion Apoca­lipsul a susţinut-o. Cartea e un om, con­ţinutul unei cărţi e viaţa unui om. După moartea lui statuele de marmură păs­trează doar forma lui peritoare, cartea însă rămâne, ea este simbolul vieţei unui scriitor. Cu venirea şi întinderea Creştinismu­lui, cărţile dispar şi în locul lor sunt răspândite doar cărţile religioase, evan­gheliile. Librarilor li se interzice a ţine în depozite alte cărţi de­cât cărţile reli­gioase. Librarul , bibliotecarul lui Dum­nezeu, el vinde sfintele cărţi scrise de Creator. Literatura veche e cetită pe fu­riş în monastiri şi peşteri. Cunoscătorii clasicismului grec şi roman sunt rari şi numai cu Renaşterea cartea reapare— cartea revine la om. De aci înainte vom vedea din nou în tablourile pictorilor, în marmora sculptorilor pe om cu cartea. Femeile, bărbaţii, toţi caută a se instrui, a cerceta misterele vremilor şi sunt re­prezentaţi cetind, scriind. Omul cu cartea din Sibila Delfica reprezintă nu pe om dar toată omenirea doritoare de a se ins­trui. Şi de atunci cartea devine un alter ego al omului. A ceti e cel mai plăcut deli­ciu. Cetitul de la Renaştere şi pînă azi formează pasiunea omenirei Cît s’a pu­blicat de atunci pînă azi e ceva colosal ! Şi totuşi azi întrăm într’o epocă de de­cădere. Azi nu se mai citeşte cum se ci­tea — astă­zi se răsfoeşte. Massa de lucrări apărute, eftinătatea cărţei, dorinţa de a şti toate, te împing a nu citi puţin şi bine ci a răsfoi de toate. Se citeşte repede şi prost şi oa­menii cu universalitatea lor de cunoştinţi cu extra­ordinara lor pricepere a toate— ştiu mai puţin de­cît ştiau cei vechi. Şi astăzi omului îi e chiar ruşine de a citi. A ceti îi se pare ceva comun. El ci­teşte în ascuns. Bibliotecile sunt frecven­tate de specialişti. Posedă biblioteci doar acei ce au nevoe de cărţi — în casele cele mai bune chiar nu există bi­blioteci familiare. Femeile ascund cărţile pe care le citesc şi într’un salon veţi în­­tîlni ori­ce bibelou exotic, nici­odată o carte frumoasă — şi macar dacă ar fi o bibliotecă în acea casă ! In vremuri era o distincţiune de a poza în faţa unui pictor cu un volum în mînă, sau într’o bibliotecă. Astăzi doar vr’un imberb li­cean cu pretenţii literare sau vr’o roman­tică bucătăreasă se fotografiază cu o carte în mîni. Cetitul a devenit comun. Şi scaparea lui, ridicarea lui la o nouă fază de mă­rire se va face tocmai ridicând păturile de jos. Cînd aceştia vor pricepe far­mecul cărţei — atunci iarăşi Cartea va fi regina gîndirei. Dr. I. Dusoian deceniu în urmă cum stăteau lucrurile nu putem să nu găsim picant acest mic ta­blou al comisarului literat. Odinioară sin­gurul punct de contact între poliţie şi... artă era doară vînzarea silită a biletelor de teatru, obicei dezastros pe cale de a dispărea astă­zi, dar numai pe cale... Dela intrarea titraţilor în poliţie schim­bări mari şi naturale s’au făcut, căci odată cu cultura şi cu titlul trebuiau să vie şi alte moravuri—şi de aci posibilitatea char pentru un om de talent să-şi găsească aci o existenţă compatibilă cu o sensibilitate mai aleasă. Autorul volumului de poesii „Freamăt“ este necontestat un frumos şi remarcabil talent şi ca atare bine primit şi în cercul „Arhivei“ în rînd cu atiţia tineri publicişti, iar uniforma poliţieneas­că nu jenează astăzi pe nimeni, după cum nu sparie nici o muză impresionabilă la cel mai uşor... freamăt al simţirei. Lucrul e cu atît mai firesc cu cît în fruntea ma­rilor administraţii ieşane avem astăzi po­eţi, publicişti cu renume. Fără îndoială s’a schimbat mult atmos­fera vieţei noastre sociale. * Maxim Gorki şi editorul său Piatnizki proprietarul editurei populare „Snanije“ au fost daţi în judecată pentru publica­rea nuvelei „Mamă“ în care cenzura rusă afirmă că se idealizază socialismul. * Nietzche n’a avut darul de a place Englejilor. Lucrarea sa „Also sprach Za­rathustra“ a fost singură tradusă şi foarte puţin citită. Abia în 1903 s’au tradus alte lucrări dar cari nici ele n’au găsit mulţi cetitori. In unul din ultimile numere din „Daily-New“­­. Edward Garnet explică de ce Nietzche n’a putut fi priceput de publicul englez. „Noi suntem un popor prea specialist , artiştii, profesorii, predi­catorii noştri, cum şi lumea noastră mu­zicală nu se ocupă de­cît de ramura ac­­tivităţei lor şi sunt ca copiii cînd e vor­ba de restul culturei şi civilisaţiei. Aşa dacă veţi da unui englez un roman de Dostoewski vă va răspunde : Ce descriere mizerabilă a vieţei! La ce toate acestea? Pe cînd unui continental dat acelaşi roman îţi va răspunde : Ce interesantă e viaţa asta mizerabilă ! Cu Nietzche e acelaşi lucru; vederile lui extreme, anarhiste, sperie pe specia­liştii noştri şi nu voesc să îl studieze şi totuşi tocmai în cunoaşterea lui s’ar pu­tea mai bine cunoaşte temperamentul lui apropiat de al nostru. Litere-Ştiinţe-Arte Fără îndoială — e ceva schimbat, ceva nou în atmosfera vieţei noastre în general, în moravurile noastre, în firea noastră. Din ce în ce mai mult literatura e con­siderată ca fiind mai compatibilă cu viaţa socială, iar renumele de „poet“ nu mai inspiră societăţei româneşti neîncre­dere, nici teamă, nici dispreţ, nici milă. Iată bună­oară în lista membrilor cari au luat parte la ultima şi importanta şe­dinţă a „Archivei“ un nume suggestiv din punctul acesta de vedere: d. Titus Lapteş, comisar.. Cînd ne aducem aminte numai cu un Dr. I. ANTON­IU Doctrina Beţiei * V. Iată cum în mijlocul condiţiunilor fisiologice am descoperit această particularitate: l’am administrat în capsule, pentru a’l ascunde de bol­navă, în o­lasă de o moderaţie su­perioară, cu scop de a facilita di­gestia, a activa circulaţia periferică şi a deştepta puţin forţele muscula­re la o copilă anemică în etate ca de 16 ani, care nu băuse nici o dată alcool; însă după ingestiunea aces­tei cose odoarea lui l-a făcut bine recunoscut, exalîndu-se în natură prin respiraţie. Mialdhie Callard, Legra pretind, că alcoolul este oxidabil în circulaţie ; atunci dar este adevărat, că el întîr­­zie lucrarea de denutriţie, adică micşorează phenomenele chimice de hematoasă şi consecutiv denutriţia, fiind­că acidul carbonic face parte integrantă din alcool şi din proprie­tăţile băuturilor fermentate. Apoi dacă unii beţivi se îngraşă, de aci trebue să deducem cu con­vicţiunea complectă, că este o oprire de desasimilaţie ? Oare cîţi beţivi sunt cu stomahuri reci sau torpide, cu mucosa gastrică iritabilă hiperemiată, unde metamor­­fosa chimică de lucrare a digestiei e atît de slăbită; şi ei,atingînd un mare grad de slăbăciune, continuă încă a bea, fiind­că nimic nu resistă mai tare contra resonului, cu abusul in­­veterat. Şi iarăşi cîţi oameni sănătoşi nu capătă un en bon point fără a fi gur­manzi? Atunci ar trebui să urmeze, că la beţivi, cari în genere mînîncă puţin şi muncesc, cantitatea de pu­tere să se desvolte pe comp­­ul al­coolului ? Lucru ce nu se poate ad­mite. “ Să revenim la alte fapte : toţi cu­noaştem, că acidul carbonic şi pro­­toxidul de azot produc o beţie tre­cătoare, o perioadă­ de excitaţiune ca în alcoolismul acut; în baza acestor consideraţii, dacă este să admitem o transformaţie chimică a alcoolului, atunci ştim mai dinainte, că acidul carbonic poartă figura de complice şi nu poate rămînea ca un martur comod ;—însă cum vom putea noi explica acel fapt singuratec de com­bustie spontanee ? ce s’a observat la u­­nii beţivi de profesiune? Desigur că nu prin acidul carbonic vom putea re­­solva această problemă. Dar mai vine încă întrebarea: mai poate al­coolul atunci păstra proprietăţile te­rapeutice? Căci în stare de boală acţiunea lui asupra funcţiunilor spe­ciale şi evidente nu este nulă. Pentru Todd, el trece ca un me­dicament capabil de a calma siste­mul nervos, a scădea temperatura procurînd un somn liniştit, de a pre­­întîmpina delirul sau de a’l risipi, dacă el există. Noi din parte-ne de­şi nu’i acordăm atîta valoare, nu suntem în contra idei, că terapeuti­ca îi recunoaşte proprietăţi speciale ; însă cutezăm a crede că ele nu co­respund de­cît proprietăţilor fiziolo­gice. Numai cine are idei preconce­pute, nu simţeşte adevărul, ce­­ ex­primăm noi; ceva mai mult, chiar acei, care -1 consideră ca aliment respirator (Liebig, Ducher), nu pot vedea alt efect de­cît ca la omul forte şi sănătos. Aci mă aştept la o obiecţiune, adică, că alcoolul lucrează asupra organis­mului în două chipuri: în stare fi­siologică, ca aliment, şi în stare pat­­hologică sau terapeutică. — Aceste două forme, în esenţa lor funda­mentală, ne par singulare. S’a zis, că alcoolul are şi alte e­­fecte—adecă ca medicament, în for­mă activă a boalelor febrile e su­portat în dose mari. Cingeot (tesa 1867) susţine, că la copii de 14 ani s’a dat pînă la 250 gramme de al­cool şi la copii de 2—2 jum. ani s’a dat 80 grame, fără să producă beţia. Aceste dose în stare fisiologică ar fi produs de sigur o beţie confirma­tă ; dar pe nimeni nu poate surprin­de, cînd ştim starea de toleranţă a organismului bolnav. Dar, oare or­ganismul acoperă starea sa, suscep­­tibilităţile de excitaţiune stau ase­menea ascunse în un echilibru, care îl păstrează, şi în sînul creerilor al­coolul nu dă nici o impresiune? A­­ceasta nu o putem admite, mai ales că de cîte ori l’am administrat în starea adinamică și cu deosebire în cea fe­brilă, bolnavii s’au îmbătat, ceea­ ce probează că organizmul e fără apă­rare în contra acestei otrăvi. S’a presupus, că alcoolul, care oxidă în sînge, trece succesiv în stare de aldeid (alcool dishidroge­­nat), pe urmă în accid acetic și fi­­nește a deveni acid carbonic; dar cel întăiu derivat nu s’a regăsit pînă acum; iar acidul acetic nu să știe dacă nu are o altă origină (Guibler). In fine, pentru a încheia, vom a­­dăuga, că, voind a explica combus­­tiunea spontanee, ce s’a observat, după cum am mai zis, la unii beţivi de profesiune, Quevenne dă o opi­­niune, fără a susţinea , că în econo­mie alcoolul ar suferi alte dedublări, adică mai întăi, să transformă în hi­drogen protocarbonat hidrogen şi oxid, de cărbune atingînd cel din urmă termen de oxidaţie, aşa că la indivizi în stare de beţie este locul de a verifica presinţa acestui com­pus binar şi a hidrogenului liber, făcînd şi o comparaţie analogă între combustia spontanee şi gazurile de mare, ce sunt un product de de­­composiţie spontanee a lichidelor organice. (Va urma) * O interesantă coincidenţă este aceea care duce astăzi pe marele comedian fran­cez Goguelin Cadet în cura unui sanato­riu englez, după ce-şi făcuse o celebri­tate prin parodiile celebre la adresa en­glejilor şi a limbei lor. Se ştie că marele artist e greu lovit de o boală de nervi şi se află în cura u­­nui sanatoriu din Anglia. Coquelin Cadet e în vrîstă de 58 de ani. * Biblioteca publică a orbilor stabilită la New-York, graţie unor donaţiuni gene­roase, s’a îmbogăţit cu un catalog. El se compune din 3000 fişe adunate într’un sertar al unei mobile speciale şi dispuse în aşa fel în­cît orbul n’are de­cît să’şi plimbe degetele pe ele, aşa cum şi-ar trece un om cu vedere, ochii. Pipăitul îi ajută, după o oare­care practică, să recunoască cartea după ca­racterele Braille pe cari le consultă. Acest sistem uşurează grozav studiul celor orbi.* STRUNA ZILEI REGIMUL Timp de 7 luni liberalii nu au putut decide numi­rea unui funcţionar la pe­nitenciarul local. Înţeleg,—partidul n’are oameni de valoare — dar Candidaţi fără de număr Pentru... penitenciar. OPINIA Informaţii Comisiunea parlamentară pentru e­­laborarea proiectelor agrare va fi con­vocată pentru ziua de 22 octombrie. Voinţa Naţională ne acuză că am dat o ştire misterioasă cînd am a­­nunţat că ţaranii dintrun judeţ din Moldova au cumpărat toate revolve­rele ce se aflau în capitala acelui judeţ. Precisăm : ţăranii din judeţul Vas­lui au cumpărat toate revolverele ce se găseau de vînzare în oraşul Vaslui. Invităm pe Voinţa să ceară des­­minţire, în această privinţă, de la de prefect Ghica. Direcţiunea generală a serviciului sanitar a invitat medicii de plasă şi în special pe cei din­spre malul Prutului să ia severe măsuri, pentru a se împiedeca ivirea holerei. S’a pus în vedere medicilor ca să dea sfaturi ţăranilor să aplice măsu­rile ce se vor lua şi tot odată să nu se mai alimenteze cu apă din Prut. Scandalul din Paşcani — Din Paşcani ni se comunică că eri s’a petrecut un mare scandal acolo, cu ocazia insta­­lărei nouei comisiuni interimare,com­pusă după cum se ştie­ din d-nii: M. Tabacu, preşedinte, Friederich Coh şi Napoleon Popescu membri. Fostul preşedinte Ghiorghiu fiind chemat să predee cassa comunală, a avut loc un incident de toată nos­timada. După predarea cassei, Ghior­ghiu refuză să predee cheia de la cassă, sub motiv că-i aparţine lui, căci aceia a primăriei s’a pierdut. Urmară cîte­va apostrofări între d. Tabacu şi Gheorghiu, mai ales că a­­cesta din urmă a refuzat să predee după inventar şi mobilierul. S’a dat naştere atunci unui scan­dal, în sală aflîndu-se partizani şi de ai unuia şi de ai altuia, scandal care cu greu s’a putut potoli. Mîine seară la orele 8 şi jum. va avea loc în Aula Universităţei inte­resanta conferinţă a d-lui dr. Jocu, despre „o escursie în Olanda“. Conferinţa va fi însoţită de nume­roase proecţiuni electrice. Intrarea e gratis. La matineul ce va avea loc mîine Du­minică la Teatrul Naţional, în folosul „Crucei Roşie“ şi-a dat întîlnire tot ce a­­re Iaşul mai distins şi mai ales. Profitîndu-se de presenţa d-nei Mariet­ta Ionaşcu în localitate, în urma interve­­niiei ce s-a făcut, excelenta trupă a d-lui Grigoriu va representa frumoasa operetă „Fire de Artist“, în care se știe că d-na Marietta Ionaşcu e neîntrecută în rolul artistei Nelly, ca şi d. Maximilian în Torelli. Persoanele care încă nu şi-au procurat bilete, mai pot găsi încă la cassa Colose­­ului Regal, unde au fost depuse. Membrii societăţei clericale „Bine­face­­rea“ se vor întruni în curînd spre a se ocupa cu rezolvirea mai multor chestiuni. D-na Ghiţescu, mama d-nei maior Vi­­col, a încetat aseară subit din viaţă. Numita d-nă fusese om­ pe la 6 în vi­zită la d-na Apostol din strada Lăpuş­­neanu,­­unde s'a amuzat tot timpul şi unde a făcut o partidă­­de cărţi. Seara pe la orele 9 şi jumătate cînd se porni spre casă, în colţul străzei Banu îi veni rău şi căzu jos în nesimţire. Transportată acasă d-na Ghiţescu, în­cetă din viaţă. Condoleanţele noastre întristatei fami­­ lii. Mîine seară cu trenul de 9 şi 5 vor pleca spre America 12 familii evreeşti, din cele 60 constituite la Socola pentru a emigra în California. Intre aceştia sunt şi cîţi­va tineri me­seriaşi. Mîine seară 1. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei va pleca la Bucureşti, împreună cu P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, pentru a lua parte la desbaterile Sf. Si­nod. Eri au trecut examenul de Dr. Civil III, următorii studenţi de la drept: Vă­­sescu, Jurescu A., Năsturel şi Tiron. D. Al. Hinna, membru al Curţei de Apel, s’a reîntors astăzi din concediu. Am anunţat că numirea unui ajutor de registrator la Epitropia Sf. Spiridon nu se face pînă la 1 Noembrie. De unde pînă mai dăunăzi erau numai 3 candidaţi, acum sunt 8. S’a pus sub presă teza de doctorat în filosofie a d-lui Ilie Ghibănescu, profesor la gimnasiul din Dorohoi, tratând despre Fenomenele psiho-fizice în raportul lor cu cunoştinţa. E prima lucrare care se prezintă Uni­­versităţei de Iaşi pentru căpă­tarea titlului de doctorat în litere şi filosofie. Domnişoara Camilia Faur, fiica d-lui C. Faur, s-a logodit cu d. G. J. Albu din Piatra N. Felicitări. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie a de­cis că fie­care preot din localitate să slu­jească cîte-o zi în noul paraclis din pa­latul Mitropolitan, ce s’a sfinţit acum trei zile. D-na Natalia Simionescu, foastă pro­fesoară de croitorie la şcoala profesională „Reuniunea Femeilor Române“, dă lecţii de teorie şi practică. A se adresa str. Sărărie No. 78. Luni 15 octombre se va întruni în se­siunea ordinară noul consiliu judeţean. După cum am anunţat preşedinte va fi ales d. C. Leppadatu,­ vice-preşedinţi d-nii maior Lupaşcu şi V. Pallade. Pentru locurile de membri în delega­­ţiunea judeţeană, există mari neînţelegeri şi nu s’a putut stabili pînă acum consi­lierii cari vor figura ca atare. CLERICALE­—Din Eparhia Huşilor ni se comunică următoarele. In jurul proto­­popatului de Bârlad s’a făcut nu puţină vâlvă politică. Protopop de Bârlad era pr. Gâdeiu, fiul d-lui V. Gădeiu fostul psalt al Episcopiei de Huşi, şi frate cu dr. A. V. Gădeiu, inspectorul meseriaşi­lor din ţară şi cunoscutul scriitor istoric şi economist. Contra protopopei de Bâr­­lad luptau liberalii dela Bârlad şi Epis­copul ca să cedeze a primit demisia protopopului Gâdeiu, preot la domneasca. Liberalii ar fi vroit să pună protopop pe preotul N. Iancu, fost protopop şi înlo­cuit din protopopie în urma neregulari­­tăţilor constatate când cu gestiunea ave­rii bisericei domneasca. I. P. S. S. Epis­copul de Huşi a ţinut să recomande de protoereu al Tutovei pe Th. Sa­­chelar care însă nu e agreat de admi­nistratorul casei Bisericei, pe motive că nu e liberal curat ca preotul N. Iancu. D. Gârboviceanu, omul care ocupă fără lege locul de administrator al casei bi­sericei, şi care la vreme va fi judecat de călcarea făţişă a legii în persoana dom­­niei sale, nu voeşte a face numiri în bi­serică de cît dintre clericii botezaţi în liberalism, şi deci n’a vroit să audă de recomandarea Episcopului Conon contra căruia are mulţi dinţi de aratat. In a­­ceastă sfadă s’au întors lucrurile în fo­losul preotului Gâdeiu, care avînd pe fratele său la spete a primit reconfirma­rea în postul de protopop prin o adresă semnificativă și pentru liberalii din Bărlad și pentru I. P. S. S. Conon. * Ni se semnalează o întervenire cam autoritară din partea d-lui I. Calinderu, administratorul domeniilor Coroanei în permutarea ce s’a făcut contrar legii a preotului Cojan, de­­la Borca— Suceava, la Salcea. Pr. Cojan a fost mu­tat din o­­ficiu, fără a fi judecat, de­și legea e ca­tegorică în aceasta. Cum rămîne atunci cu domnia legilor, atît de trîmbiţată de d. Haret ? * Preotul Racoviţă de la corn. Şorăneşti Vaslui a fost dat judecăţei pentru că a înmormîntat in cavoul familiei Racoviţă pe soţia proprietarului moşiei Şorăneşti, de­şi Episcopatul refuzase a îngădui o asemenea înmormîntare. In jurul acestei afaceri s’au dat vre-o 3 ordine contradic­torii de la ministerul de interne. * D-l V. Diaga, profesor de religie, a fost apărătorul preotului I. Popovici din Belcești, reclamat de colegul său preot Movileanu, pentru abateri grave. Proce­sul s’a amînat pentru alta dată, înaintea Consistorului. D-na Elena Vulpe a fost numită moaşă la comuna Buznea, în locul vacant. Mîine va fi predat autorităţilor noastre din Ungheni soldatul Condurachi Gheor­­ghe, dezertor din regimentul 7 Rachova No. 25, care a fost prins de autorităţile ruseşti în apropiere de Kişinău. Membrii societăţei „Archiva“ şi au propus a ţinea o serie de conference po­pulare prin mahalale, în fie­care Marţi seara, în scopul de a ajuta pe elevii să­răci. DIN VASLUI.—Asupra armoniei ce domneşte în sînul partidului liberal din Vaslui, un prieten liberal de baştină nuanţa Lupaşcu ne roagă a face următoarea discretă întrebare d-lui Eduard Ghica, stimatul pre­fect de Vaslui, cum se face că d-sa în toate actele sale administrative, în numiri şi schimbări de funcţionari nu se consultă decît cu 3 ardeleni, cari îi fac anturajul actual, am nu­mit pe d-nii Sasu V, deputat şi avo­cat, dr. Bordea şi inspectorul do­­menial Condurachi. Cînd se ştie că liberalii Vaslueni numără în rîndurile lor bătrîni lup­tători, devotaţi cauzei liberale, între­barea ce o punem nu pleacă de cît dintr’un sentiment de pură curio­zitate. HOLERA.—Direcţia generală a ser­viciului sanitar a dat ordin telegra­fic de a opri introducerea în ţară a mărfurilor din Basarabia, în afar­a de celea care vor veni prin Ungheni şi prin gura Prutului (Galatz). In aceste de pe urmă două puncte există precum se ştie atît lazarete cît şi cele mai perfecte aparate de desinfectare. La Ungheni şi la gura Prutului au fost delegaţi pe lin­gă medicii existenţi şi medici speciali însărcinaţi să supravegheze măsurile contra holerei. In afară de aceasta, după cum­ am anunţat şi eri, trupe au fost aşezate dealungul Prutului, spre a împiedeca trecerea in mod clandestin din Rusia în Romînia. Funcţionarii grefelor tribunalului Iaşi, constituiţi în societate, se vor întruni mâine, Duminică, ora 2, în grefa secţiei Il-a a tribunalului spre a procede la ale­gerea biroului. A N U N O I U Societatea Romînă-Italiană pentru industria textilă, caută un funcţionar român sau naturalis­t pentru birou şi pentru operaţiunele de vamă şi expediţie.

Next