Opinia, martie 1908 (Anul 5, nr. 377-401)

1908-03-01 / nr. 377

•»lii OisilM* Lascar este candidatul partidului conservator-democrat la alegerea parţială a colegiului­­ de Senat din Iaşi, in ziua de 9 Mart a. c. Tot aşa de spăimîntâtoare fu ziua ca­tastrofei metropolitanului. Cadavrele s'au adus în timpul nopţii. Mereu mă gîn­­deam că a sosit cel din urmă transport, dar mereu şi fără sfîrşit sosiau alte care pline de trupuri omeneşti. Dar sărmanii care veneau să-şi caute morţii lor! Ce scene sfâşietoare! Nu mai puţin grozavă fu ziua arderei bazarului carităţii. Vederea corpurilor car­bonizate nu era poate aşa de scîrboasă ca priveliştea trupurilor însîngerate, sfîşiate în bucăţi, dar era aşa de trist, aşa de dureros de trist! * Cu toate aceste să nu credeţi că n’am­ trăit aici şi moment de haz şi de veselie. Acum cîţi­va ani venia în toate zilele o femee să caute cadavrul bărbatului său. Nu era din cale afară supărată, vroia nu­mai să aibă siguranţa că e mort. In sfîrşit, în una din zile crezu că l-a descoperit sub forma unui cadavru umflat şi zdru­­micat şi eu am făcut actul oficial. Pără­sind biroul meu ea zise, uşurată: „Mul­ţumesc lui D-zeu; acum pot să mă mărit cu Gaudin!“. Cum însă da să iasă pe uşă,—o întimpina... „bărbatul mort“, tea­făr şi voinic, care o luă în primire, fâ­­cîndu-i aspre mustrări şi aplicîndu-i în sfîrşit cîteva palme. Era o nostimadă şi scena merită să fie văzută. Dar, e drept, asemenea scene sunt rare în lumea morgei. * Dintre toate obligaţiile serviciului mai urîtă îmi era acea a experienţelor judi­ciare, confruntările asasinilor ci victimele lor, de exemplu. Atari încercări sunt fără nici un rost. Mai totdeauna criminalii sunt cinici, indiferenţi. O singură dată am vă­zut pe unul izbucnind în hohote de plîns —şi era un uriaş luptător de arenă Ga­­mahut în 1885. Un contrast ciudat în felul său.“ ...In „Memoriile“ sale, Gând o să ne povestească de sigur multe picante şi interesante întîmplări. El se retrage la ţeară, în mijlocul florilor şi a grădiniţei sale unde va trăi în mijlocul naturei e­­terne, meditînd asupra ironiei și scurti­­mei vieței omenești. .. Agitaţii şi ziare D. G. Panu, care se află în secre­tul zeilor, a ştiut, se vede, că guver­nul „liberal“ este hotărît să suprime, prin confiscarea ziarelor, libertatea presei. Căci în numărul „Saptămînei“, apărut cu două zile înaintea inaugu­­rărei „erei nouă“, d. Panu scrie: Ori­ce gazetă ţărănească a fost consi­derată ca un pericol social şi s’a făcut tot posibilul ca ea să dispară. Mai mult, s’a oprit intrarea la sate a gazetelor din oraşe. Pentru ce? Pentru ca, se spune, să nu aducă turburare în spi­ritele naive ale ţărănimei. Argument slab, căci admiţînd că gazetele ar aduce turburare în spiritele ţăranilor, nu e mai puţin adevărat că ei au dreptul, ca ori şi ce cetăţean să citească ga­zete. Ţăranii au mai dovedit că fără gazete, li se turbură spiritul a merge pînă la răscoală. Eu cred, că, lăsînd ca ţăranii să se deprindă a ceti tot ce cetim noi şi a vedea discutate toate chestiile, chiar sub formele exagerate cum le discu­tăm noi, pot cu timpul să-şi formeze o educaţie mentală, să-şi dea seama de ceea ce se poate şi de ceea ce nu se poate şi să se desbareze de ideia fixă, singura care o are pănă acuma, acea de a face agitaţii ilegale din cînd în cînd. Ţăranul trebue chemat la viaţa publică ca ori şi ce cetăţean, cu a- a­vantajul şi riscul unei asemenea­­ vieţi. Dacă ţăranul va lua din viaţa publică numai partea anarhică, cu atît mai rău pentru dînsul, căci va fi reprimat fără milă, reprimarea îi va servi de lecţie. După cum noi în o­­raşe nu ne gîndim să facem revolu­ţii, fiindcă îi ştim consecinţele, ţăra­­ranii se vor deprinde cu libertatea fără licenţă, căci la ocazie vor simţi că licenţa se pedepseşte. Nu ştiu dacă sub un regim egali­tar în privinţa propagandei, ţăranii se vor răscula. Dar răscoala dacă s’ar putea întîmpla, le va servi de lecție mai mult de­cît înăduşirile sîngeroase de răscoală sub un re­gim pentru dînşii despotic. „Opinia“ la Fălticeni Adunarea generală a obştei Bogdă­neşti.—Duminică, 24 or., ora 2 p. m. , obştia comunei Bogdăneşti (Suceava) care ţine în arendă moşiile Plopi şi Bogdă­neşti, a fost convocată de representanţii lor, pentru a li se face darea de seamă asupra gestiunei acestor moşii, pe anul 1907, încă de la ora 12 obştea s’a adunat în localul şcoalei comunale, în număr de peste 400, unde, în presenţa d-lui in­spector al plăşei respective, delegat în acest scop de d. prefect al judeţului, i s’a făcut darea de seamă asupra venitu­rilor s­­cho­tuelilor pe 1907, a moşiilor civil şi a băncei lor populare. Din această dare de seamă reasă, că, de­şi recolta anului expirat a fost foarte slabă, însă graţie bunei gospodării fă­cute de d-nii, Preotul M. Cârlănescu, în­văţători Grigorescu şi Udiţă, fruntaşului Vasie Bacalu şi comptabilului Gavrilescu s’au realizat însemnate foloase pentru obşte. Apoi s’a procedat la alegerea membri­lor representanţi ai obştei şi censori. Au fost realeşi cei vechi. S’au ţinut cuvîntări de ocazie de către preotul Cârlănescu, învăţători: Grigores­cu şi Udiţă şi de inspectorul Crăciu­­neanu. Preotul Cârlănescu, în cuvîntarea sa, a expus ţăranilor să muncească în pace şi cu credinţă în D-zeu şi vor face pro­gresa neaşteptate. La ora 5 obştia s’a retras în linişte, după ce au mulţumit representanţilor lor, cale unde cetim construcţii, fraze, termeni precum urmează. ..In urma întrebuinţării al­­imphei lui Koch... ...Un excelent mijloc de diagnostic şi ajunge în mînile lui Noeard unul (sic!) din cele mai bune arme, cu care poate „decela“ tuberculoza. ...Provoacă o reacţiune la anima­lele tuberculoase, în plus de asta la om... ...Metodă „infidelă“ nu se poate „conta“ pe ea, cînd este o „ţară“ tu­berculoasă. ...Tuberculina e „triturată“, „decan­tată“. Iar la fiece pas avem termeni ca : papudâ, diluţie, gutte, investigaţie, elucidare, preconizare, insidioase, re­levare, tranşante, congenere şi sute de altele mai mult ori mai puţin neînţelese. N’avem oare mijlocul de a crea un stil ştiinţific romînesc ? E admisibil să scriem tezele într’un aşa feliu de esperanto? Şi ni se afirmă că sunt mult mai rele. Le vom cerceta, oca­zional.* „Anuarul Presei şi al Lumei politice“ pe anul 1908 este una din lucrările cele mai elegante şi cele mai complecte în feliul ei din cîte ne a dat publicistica din anul acesta. Autorul lucrării, d. Gr. Gri­­goriu-Rigo e un publicist experimentat şi conştiincios, autorul unei lucrări ştiin­ţifice pe care a tipârit-o de curînd Aca­demia Romînă. Anuarul are pe lingă partea artistică —ilustraţiuni excelente—şi biografică, o bogată parte literară şi formează o bo­gată colecţiune de articole variate care vor fi cetite cu un viu interes pe deplin meritat. Sperăm că cu volumul următor nu va fi neglijată nici provincia, mai cu seamă presa ei.* JOSETTA şi-a asigurat cel mai deplin succes pentru mine seară. Combătută în Parlament de d-nii Spiru Haret şi N. Iorga, nu mai încape îndoială că presa trebuie să fie dintre cele mai hazlii şi mai amuzante ca să displacă atît de mult ce­lor doi politiciani cu totul lipsiţi de gust artistic. Tema pe care Josetta a fost combătută în Parlament a fost că ..a adus teatrului din capitală prea multe parale. D-nii Pella-Penel nu văd într'aceasta nici un neajuns, din contra !... * Au apărut: No. 8 din interesanta re­ Literat-Ştiinte-Art Esperanto? Un fenomen pe cît de curios, pe atît de regretabil este a­­cel al lucrărilor ştiinţifice inaugurale cu care studenţii—în special medici­­niştii—îşi trec examenele de docto­rat. Ori cît de puţin s’ar putea cere acestor lucrări caracterul originali­tăţii, e nedrept şi e urît a se tolera ca ele—fiind probabil în majoritate simple compilări şi traduceri—să fie scrise într’o limbă care numai româ­­nească nu e. Un soiu de amalgam care pare a fi noua limbă univer­sală,—idealul esperanto, dacă nu ceva şi mai rău. Din întîmplare răsfoim una din cele mai recente teze medi­ vistă „Biblioteca­­Modernă“, de sub direc­ţia d-lui Vasile Alexandrescu, cuprinzînd romane, poezii, nuvele, ştiinţă, teatru, mu­zică, etc.­ ­e * Naturaliştii şi ibedicii vieneji sunt ui­miţi de curiosul fenomen ce prezintă de cîtva timp popularul şi marele urang­­utang al grădinii zoologice din Schöabrun. Peter—acesta-i eota numele—refuză abso­lut ori­ce nutriment. In zadar gardianii i-au oferit banane, prăjituri, smochine şi alte bunătăţi. Peter nu gustă nimic. O singură dată a gustat puţin ceaia, dar văzînd că gardianul e de faţă, scuipă băutura, de ciudă... E o curioasă mani­festare pe care specialiştii n’o pot studia căci Peter e încă foarte voinic şi violent, aşa că nu poate fi examinat. E în vrîstă de 20 de ani. Medicii sunt îngrijiţi de soarta preţiosului animal. Nu tot aşa de îngrijită pare Gretha, nevasta lui. Mo­­miţa se hrăneşte bine şi nu compătimeşte la onorul lui^de familist... N’o fi chiar gelozia — pricina supărării lui Peter?* Profesorii Lieberman și Dr. Davidowics au stabilit după îndelungate studii că fumatul repede e mult mai vătămător decît acel încet. Aceeiași doză de tutun lasă în organizm otravă mai multă ori mai puţină, după cum e consumată mai repede ori mai­­domol. Să vedem care o fi părerea d-lui Dr. Lebell în studiul ce ne anunţă asupra „Tabagismului“ şi din care a apărut un interesant fragment în No. 2 al „Revistei din Iaşi“. * Lumea care frequentează cursurile nouei şcoli „Barlita“ de curînd înfiinţată în o­­raşul nostru ne asigură că rezultatele sunt excelente. Pînă acum se predau cele trei limbi mai principale: franceza, germana şi engleza.* STRUNA ZILEI „JOSETA“ IN PARLAMENT Teatrul naţional a fost a­­caparat de «Joseta». V N. Iorga­­s «Joseta» a umplut caseta teatrului naţional. Sp. Haret. Pacea e ’ntre ei completă, Par’că ambii pun la cale Iarăşi niscaiva răscoale... Ştii cum te combat, Josetă? . .Că nu eşti o... c’oauă Votă­ri, drăguţă şi cochetă, A teatrului cassetă Prea o umpli de... parale­­ .­eri după amiazi, cu un tren spe­cial, un escadron de roșiori din cele două care sosiseră în localitate, a plecat la Ruginoasa unde va şarja. * E probabil că regimentul 13 Ștefan cel­ Mare din localitate va pleca în spre Muntenia. * Maiștrii de muzică din localitate vor reînoi memoriul ce l-au întocmit şi care -i vor trimete tuturor colegi­lor din ţară, în vederea ţinerei unui congres al tuturor maiştrilor de mu­zică în Capitală—congres care ur­mează a se ţinea în cursul lunei A­­prilie a. c. @ Eforii Spiridoniei au chemat la Iaşi pe representanţii obştiei „Viito­rul de aur“ din comuna Sîrbi, ca să dea explicaţii în privinţa nemulţu­mirilor ţăranilor de acolo. D. Pîrlogeanu, arendaşul moşiei Sîrbi, a declarat, că a cedat sătenilor cinci sute fălci din întinderea moşiei şi că representanţii obştiei ar fi luat penru ei cîte 50 fălci din porţiunea cedată Învăţătorul I. Trofin, preotul V. Teodorescu şi vechilul Leonescu, re­presentanţii obştiei, declară că ei n’au luat de­cît cîte 3—4 fălci şi că porţiunea de 500 fălci, cedată de pro­prietar, a fost împărţită la 500 locui­tori şi că 200 fălci din acea întin­dere ar fi pîrloagă şi fînaţ. O sută locuitori au rămas fără pă­­mînt. ® Instrucţiuni inspectorilor agricoli.— Inspectorilor agricoli, cari au plecat la posturile lor, li s’au dat urmă­toarele instrucţiuni: să convoace i­­mediat comisiile regionale ca să fi­xeze preţurile muncilor agricole şi să fixeze şi preţurile de arendă în bani sau în dijmă ; să convoace şi să consulte pe proprietari şi pe ţaranii notabili ca să obţie informaţiuni exacte; să consulte rolurile fiscului ca să-şi dee seamă de valorea pă­­mîntului, să­ fie în persoană, la faţa locului, informaţii asupra stărei ţă­ranului. „ D. Gh. Văleanu, inspectorul a­­gricol regional al judeţului Iaşi, s-a prezentat astă­zi la prefectură şi şi-a luat postul în primire. Biroul său a­ fost instalat în ca­­mera care pînă acum servea de bi­rou al presei. L @ Mâine seară, Sîmbătă 1 Martie c., are loc la societatea de gimnastică, sport şi muzică, obicinuita serată familiară. Comitetul superior al armatei se va întruni poimîne, avînd a se o­­cupa cu avansările ce se fac în ar­mată cu ocazia zilei de 14 Martie, precum şi cu alte chestiuni. 0 Duminică 2 Martie, ora 2 juni. p. m., în cunoscutul local al societăţii de gim­nastică şi muzică din stradela şcoalei de Arte, veche, va avea loc concertul dat de Corul Mitropolitan, sub conducerea har­nicului şi distinsului şef, d. D. Dimitriu. Credem de prisos, să mai reamintim cititorilor noştri de renumele acestui cor, ci ne mărginim a anunţa, de­o­camdată, că comitetul n’a cruţat nici un sacrificiu pentru a face ca succesul acestui matineu să fie desăvârşit. Programul e foarte bogat şi cu totul variat.—Se vor executa soluri şi bucăţi de artă;—atragem atenţiunea în special, asupra bucăţii „Feeria în Codru“ solo sublin cîntat de d-rele Grigorescu şi Linke, nu mai puţin, simpaticul tenor George Zavalide va cînta solo—Saria­teluţa ; cu un cuvînt se vor petrece cîteva ore de adevarat deliciu, şi nu ne îndoim că tot ce are laşul mai distins şi de muzică iu­bitori, se vor grăbi a-şi da întîlnire la acest concert. Jurisprudenţă. Intr'un proces al unui funcţionar cu prefectura de Dorohoi, curtea de Casaţie s. rll a stabilit următoarele in materie de prescripţie de pensie: Potrivit art. 125 al. 2 din legea comp­­tabilităţii publice, se prescriu şi sunt con­siderate cu desăvîrşire stinse orice sume rău încasate sau percepute, prin trecere de cinci ani dela data încasării sau per­cepere­. Aşa dar, cererea pentru restituirea unor reţineri pentru pensie este tardivă, dacă nu a fost făcută în interval de cinci ani dela data reţinerii. % Sîmbătă 1 Martie a. c. se redes­chide ciclul seratelor cinematografice Pa­­thé Freres din Sala teatrului Circ Sidoli. Programa de redeschidere va fi cu de­săvîrşire nouă şi excepţional de bogată. Principesa neagră celebra feerie de la Chatelet din Paris, farmecul mărei la lu­mina lunei, Manufactura imperială de Porţelanuri din King-Ciu (China) şi un mare număr de comedii, vederi de pe natură etc. sunt sujetele splendidului şi feericului program al acestei serate de redeschidere. Spectacolul va fi întovărăşit de teatrul de varietăţi compus din excelenţi artişti francezi, italieni şi americanul Gyp. Peste cite­va zile vor debuta „The Umbra cu fraţii Dumitescu-Popescu cele­brii gimnastici, cari de 15 ani parcurg lumea întreagă obţinind enorme succese în toate continentele. Sunt singurii ro­mâni cari au cules lauri pe scenele străine uimind lumea cu producţiile lor neimi­­tabile. 0 La Galaţi a apărut primul număr al unei gazete esperantiste: „Rumena Gazeta Esperantista“. Primul număr cuprinde, între altele­, traducerea esperantistă a poesiei „Reve­dere“ a lui Eminescu. 0 D. I. Andrieş a fost numit copist archivar la j­udecătoria ocolului Copou, în locul d-lui Sever Hulubeiu.­­ D-na Sofia Teodorescu, institutoare din Bahuş, a fost transferată la şcoala de băeţi No. 10 din localitate. 0 P. S. S. Archiereul Ghenadie Geor­­gescu, vicarul Mitropoliei, a plecat la Tău­­teşti, unde va oficia mîine cu ocazia ser­­bătoarei sf­ lui Teodor, un parastas pen­tru pomenirea donatorilor şi întemeetori­­lor institutului „Procopie Florescu“, din acea comună.­­ No. 2 al revistei Pedagogia experi­­mentală, director d. C. Rădulescu—Motru­­are următorul cuprins : Asupra exponenţilor pedagogice în tim­pul orelor de şcoală, de C. R -Motru.— Concluziunile pedagogice, ce se pot trage din cercetările experimentale, făcute asu­pra oboselii intelectuale de Gr. Al. Taba­­caru.—Invăţămîntul educativ şi condiţiu­­nile sale psichologice şi pedagogice de I. Ciocîrlie.—Matemateca în şcoala primară de G. A. Antonescu.—Avansarea pe loc a institutorilor de I. Ciocârlie.—Note şi discuţiuni de T. şi C.—Presa pedagogică şi didactică, din ţară şi străinătate de M. C. T.—Cronica învăţămîntului primar de C.—Bibliografie de PIVB&8B — I. P. S. S. Mitropolitul Parthonie Clinceni al Moldovei şi Sucevei, va în­cepe în cursul septămînei viitoare o serie de vizite la mînăstirile din Eparchia sa. — Consiliul judeţean se va întruni din nou Marţi, 4 Martie, avînd a se mai o­­cupa cu cîteva chestiuni. — Săteanul Gheorghe Bunduc, autorul crimei din Ungheni, a fost or­ depus la penitenciar. — Mâine comisiunea de recrutare va începe să lucreze la disp. IV. Operaţiunile de recrutare la această dispărţire vor dura 3 zile. — Membrii consiliului de higienă al oraşului au fost convocaţi pentru mîine seară. Sîmbătă, la orele 8, în şedinţa ordinară, sub preşedenţia d-nului dr. C. Buicliu, medicul şef al comunei. — S’au acordat avantajele legei in­dustriale fabricei de ciorapi ce domnii Hodan şi Care vor infi­nţa în Iaşi. — In „Monitorul Oficial“ de astăzi a apărut decizia ministerială­ pentru numi­rea d-lui Eugen Brief ca ajutor­ contabil la prefectura judeţului Iaşi.­­ La 25 Martie se va ţinea licitaţie la ministerul şcoalelor, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de adaus de clă­dire la localul Seminarului „Veniamin“ din Iaşi. După deviz lucrările se urcă la 42.000 lei. Reorganizarea Armatei Organizarea armatei — Avansările în armată.—Reorganizarea sub­ofițerilor.—Alte amănunte. Cele trei proiecte ale ministrului de război, asupra cărora am dat u­­nele detalii, au fost depuse ieri pe biroul Camerei: 1) proeotul referitor la organizarea armatei; 2) proectul modificător al avansărilor în armată şi 3) proiectul prin care se modifică unele articole privitoare la reanga­jarea sergenţilor. Cel mai important din cele trei proiecte este acel al reorganizării armatei. Punctele esenţiale ale acestui pro­­ect sunt în număr de patru şi a­­nume: 1) O mai potrivită repartiţie a ani­lor de serviciu; 2) sporirea infante­riei prin permanentizarea ei com­plectă ; 3) sporirea numărului oame­nilor, care ar poseda o instrucţie complectă, trecuţi în fe­care an în reservă, prin reducerea la doi ani a serviciului activ în infanterie; 4) o distribuire mai raţională a artileriei, cavaleriei şi a trupelor tehnice. * Din economia proiectului acesta diferite ameliorări rezultă astfel: în virtutea legii actuale, cetăţenii sunt ţinuţi la serviciul militar de la etatea de 21 ani pănă la 46 ani împliniţi şi anume: şapte ani ser­viciul activ (sub drapel şi în congediu), două ani în rezervă, 6 ani în miliţie şi 10 ani în trupa teritorială. Proectul d-lui general Averescu spo­reşte serviciul în rezervă de la 2 la 5 ani, şi reduce serviciul în miliţii de la 6 la 3 ani. Această modificare este justificată prin faptul că două clase de rezervă nu erau suficiente spre a complecta unităţile serviciului activ, pe cînd trei clase sunt suficiente pentru miliţii. Ast­fel obligaţiunile militare vor înceta pentru toţi cetăţenii la vrîsta de 40 ani Prin reducerea la 2 ani a serviciului în trupele pedestre şi prin permanentizarea infanteriei, un mai mare număr de tineri va putea fi încorporat în fie­care an. Ast­fel că pe viitor se vor putea încorpa 40,000 în loc de 22,000 de oameni. * In ce priveşte cavaleria, proectul ur­măreşte aceiaşi­ tendinţă de permanentizare. Proectul propune în această privinţă gru­parea aparte a tuturor trupelor de cava­lerie permanente (roşiori). Proectul prevede în sfîrşit dispoziţia că tinerii înainte de a fi încorporaţi vor aparţinea unui element al armatei, spre a putea obţinea un început de instrucţie militară, mai ales pentru tir. In virtutea acestei dispoziţiuni, toţi ti­nerii cu 19 ani împliniţi vor fi înscrişi în controalele de recrutare. Pînă la vrîsta de 21 ani ei vor fi în toate Duminicele la dispoziţia ministerului de resboiu şi anume din Aprilie pînă în Noembrie, cînd vor face instrucţii militare şi exerciţii de tir. * In ce priveşte proectul de înaintare în armată, diferite modificări au fost intro­duse. S’a redus vechimea pentru obţinerea gradului de caporal sau de sergent de la 6 la 4 luni. Sa prevede posibilitatea recrutărei sub­locotenenţilor pentru armata activă dintre tinerii care fac serviciul de un an (baca­laureaţii), după ce aceştia vor fi reuşiţi la examenul de sub­locotenent în rezervă, vor fi supuşi unei pregătiri speciale. Pentru examenele de maior s-au intro­dus următoarele modificări : căpitanii din infanterie şi cavalerie vor depune numai examene practice cu referinţă la cunoş­tinţele tactice; ceilalţi ofiţeri vor depune numai examene teoretice. * Proectul pentru reangajarea sub­ofiţe­­rilor prevede o sporire a soldei de la 30 la 50 lei şi pentru instructori de la 50 la 60 de lei, în ce priveşte pe cei rean­gajaţi pentru a treia oară, suplimentul de 70 lei a fost menţinut. Reangajaţilor li se va servi şi o indemnizare pentru locu­inţă. Sub­ofiţerilor de administraţie şi guar­­gilor de artilerie şi de geniu li se va re­ţinea 5 la sută din leafa pentru pensie.

Next